1,706 matches
-
de vedere artistic, dar, În opinia mea, periclitat În substanța lui filosofică de folosirea arbitrară a conceptelor... Vlad Roman: În ceea ce privește aplecarea dumneavoastră către religie: cred că ține de textul lui Horea faptul că ați ajuns acolo și aș face o disociere (despre care vorbeam cu el venind Încoace) Între așa-numitul stil paulin, care este destul de clar tuturor, și stilul christic, pe care eu Îl văd inserat destul de mult În text. O să vă dau și un exemplu: „Așa vreau să citiți
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Gherea n-a făcut, propriu-zis, critică estetică nu poate umbri totuși faptul capital de a fi fost primul critic de la noi pentru care opera literară s-a impus ca o realitate ce urma să fie analizată ca atare. Prin această disociere a literarului de cultural, calea viitoare de evoluție a criticii românești fusese deschisă. MIRCEA IORGULESCU SCRIERI: Studii critice, vol. I, ed. 1, ed. 2, București, 1890; vol. II-III, București, 1891-1897; ed. 3, vol. I-III, București, 1923, vol. IV-V
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
și relevă atitudinea consecventă a lui Lovinescu față de critica maioresciană; analizând rolul lui Maiorescu și al junimismului în istoria culturală a României, Lovinescu opinează că, în condiții istorice nefavorabile, când ideologiile extremiste prevalează, critica estetică de sorginte maioresciană (în speță, disocierea valorilor etică, etnică și estetică, cultivarea raționalului și a toleranței ideologice) trebuie să fie secondată de o atitudine militantă, angajată. Tot acum, Virgil Ierunca se ridică împotriva imposturii, a literaturii mediocre, de succes imediat, veștejindu-i pe scriitorii care „gâdilă
FAPTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286954_a_288283]
-
13-18; Martin, Poeți, I, 134-147, II, 104-109; Mincu, Critice, I, 178-180; Regman, Cronicari, 82-95; Felea, Poezie, 61-71, 199-203; Bugariu, Incursiuni, 154-159; Nițescu, Scylla, 149-171; Constantin, Despre poeți, 57-61; Grigurcu, Teritoriu, 47-62; Stănescu, Poeți și critici, 193-198; Poantă, Modalități, 85-90; Andriescu, Disocieri, 165-169; George, Sfârșitul, I, 309-323; Grigurcu, Idei, 103-107; Raicu, Structuri, 228-232; Andriescu, Relief, 110-119; Oarcăsu, Destin, 114-121; Ciobanu, Critica, 185-190; Felea, Secțiuni, 132-137, 408-410; Petroveanu, Traiectorii, 142-150; Streinu, Pagini, III, 34-36; Cristea, Un an, 106-111; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu Ștefan
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
1972; Coloana de tandrețe, Chișinău, 1978; Florile dalbe, Chișinău, 1979; Toamna lui Orfeu, Chișinău, 1983; Răvașul ploilor, Chișinău, 1986; Povești, Chișinău, 1988; Preludiul bucuriei, îngr. Arcadie Suceveanu, pref. Eugen Lungu, Chișinău, 1988; Interior cosmic, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Disocieri, Chișinău, 1969, 184-202; Eliza Botezatu, Cheile artei. Studii asupra creației literare a lui George Meniuc, Chișinău, 1980; Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 121-132; Eugen Lungu, Poetul armoniilor acunse, O, 1988, 4; Eliza Botezatu, Poezia și dialectica vieții
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
viață de pustnic; fondator a numeroase mănăstiri, se stabilise la Marea Lavră unde s-a stins din viață la 5 decembrie 532. Amândoi au luptat pentru impunerea calcedonismului, iar Sava a combătut și origenismul (cf. aici, p. ???) pasajul referitor la disocierea sa de Leontie din Bizanț); tocmai pentru a confirma îndeplinirea unei profeții a acestuia privitoare la dispariția origenismului, Chiril a prelungit narațiunea despre viața Sfântului Sava cu mult peste data morții sale, adică până la 21 februarie 555, moment al expulzării
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Problema timpului nostru, expunere publică din 1842, tipărită postum în românește (1938), câteva întrebări fundamentale pentru cunoașterea istorică. Înrâurit de kantianism și cu precădere de hegelianism, de lecturile din Herder, Fichte, Schelling și Görres, autorul delimitează componentele evoluției istorice, face disocieri nuanțate privitoare la viața istorică, la comunitatea umană, se oprește la însemnătatea spiritului național în existența statală, în cultură și în limbă, vorbește despre relația personalitate-comunitate. Enunță chiar ipoteza unei „legi a polarizației” în istorie și încearcă o temerară periodizare
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
este o carte recuperatorie (și reparatorie) despre scriitori disidenți (de la Paul Goma la Dorin Tudoran) și cărți interzise de cenzură, despre „cărți amânate”, toate acestea alcătuind „camera obscură a literaturii noastre”. Conceptele operaționale care dirijează clasificarea sunt în acord cu disocierea operată de Sorin Alexandrescu între „scrib”, „scriitor” și „disident”. Criticul a mai publicat, în 1999, un jurnal intelectual al călătoriei de cincisprezece zile în China. Notația scrupuloasă e contrapunctată de reveria cărturărească și chiar poetică: la un moment dat, autorul
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
București, 1996; Călătoria mea ca erou și martir al timpului, îngr. și postfață Irina Mavrodin, București, 1999. Repere bibliografice: Mincu, Critice, I, 159-161; Constantin, Despre poeți, 161-168; Felea, Poezie, 83-88; Grigurcu, Teritoriu, 179-183; Caraion, Duelul, 70-72; Ciobanu, Panoramic, 92-95; Andriescu, Disocieri, 113-124; Cristea, Un an, 196-200; Petroveanu, Traiectorii, 302-304; Cândroveanu, Alfabet, 109-116; Barbu, O ist., 358-362; Piru, Poezia, II, 277-281; Ungheanu, Arhipelag, 237-240; Felea, Aspecte, I, 168-172, II, 201-203; Iorgulescu, Scriitori, 88-90; Raicu, Practica scrisului, 344-351; Grigurcu, Poeți, 265-269; Alboiu, Un
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
Regman, Cărți, 177-181; Ștefan Bitan, Labiș, albatrosul ucis, București, 1970; Constantin, Despre poeți, 97-100; Gheorghe Tomozei, Moartea unui poet, pref. Mihai Gafița, București, 1972; Raicu, Structuri, 249-259; Balotă, Umanități, 405-407; Poantă, Modalități, 91-99; Dumitrescu-Bușulenga, Valori, 144-150; Pop, Poezia, 41-76; Andriescu, Disocieri, 46-51; Cristea, Un an, 98-100; Tomuș, Istorie, 210-214; Streinu, Pagini, III, 37-40; Felea, Secțiuni, 49-55; Barbu, O ist., 72-73; Mincu, Poezie, 11-20; Tașcu, Incidențe, 28-30; Piru, Poezia, II, 64-68; Oprea, Incidențe, 103-110; Lucian Raicu, Nicolae Labiș, București, 1977; Ștefănescu, Preludiu
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
940; Gino Lupi, La letteratura romena, Milano, 1968, 346; Magda Ursache, O sinteză și un debut, CRC, 1969, 40; Pillat, Mozaic, 177-179, 185-187; Natalia Cantemir, George Lesnea, traducător al lui Pușkin, CRC, 1972, 12; Rotaru, O ist., II, 553-557; Andriescu, Disocieri, 125-132; Teodor Vârgolici, Aspecte istorico-literare, București, 1973, 282-283; Crohmălniceanu, Literatura, II, 187-190; Piru, Poezia, I, 99-103; Horia Zilieru, Sufletul celest al poetului, CL, 1977, 3; Grigore Ilisei, Cu George Lesnea prin veac, Iași, 1977; Mariana Stescu, George Lesnea. Bibliografie, Iași
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
principiului artei pentru artă: „Arta nu e o meserie și nu slujește în principiu decât sieși, și rolul ei nu e cel de a «produce efecte convingătoare» [...], nu e un apendice de vulgarizare. Înțeleasă sau nu, trăiește.” Axa textului este disocierea versificației de poezie, „dar al zeilor”, sfidând „corsetul” de „cuvinte măsurate și rimate la capăt” și plutind „ca o vapoare ideală” printre stările sufletului omenesc; poetul e alesul care pune „poezia interioară” a celorlalți „în stare de spasm și ondulare
LINIA DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
în explicarea unor fenomene - în cazul nostru, credința și dezvoltările ideologice ale hegemoniei „naturale” a bărbatului -, și sistemele ideologice ca atare, care pe baza unor prezumții îndeamnă la acțiuni. Bineînțeles că ideologiile pot fi și sunt analizate prin teorii sociologice. Disocierea dintre o descriere și o explicație onest-științifică a similitudinilor și diferențelor bărbat-femeie, exprimate și în lumea familiei, și o abordare ideologică a acestora, în termeni revendicativi, este însă realizabilă, așa cum se întâmplă și în recenta lucrare despre „societatea genizată” (Kimmell
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cazul scărilor de atitudine), ci și a analizei și interpretării rezultatelor. Altfel spus, ar fi de dorit și în studierea familiei o complementaritate a perspectivei din interior cu cea din exterior, lucru care în antropologia culturală s-a impus ca disocierea dintre analiza emică și analiza etică (vezi Zamfir, 1981; Iluț, 1983, 2003). Dubletul conceptual emic-etic este de inspirație lingvistică, fără a rămâne însă un simplu împrumut. De altfel, lingvistica, una dintre cele mai avansate discipline socioumane, a oferit în mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fel fragilitatea construcțiilor explicative (materialiste) ale lui Harris. Terminologia irocheză. Atunci când descendența este uniliniară, există tendința acentuată de a discrimina între rudele în paralel și cele în cruce. Modelul irochez ilustrează acest lucru (figura 8). Figura 8. Terminologia irocheză Pe lângă disocierea menționată, sistemul irochez mai are o particularitate: sora mamei este tot „mamă”, fratele tatălui este tot „tată”, verișorii în paralel sunt considerați ca „frați”, verișoarele în paralel ca „surori”. Acest model reflectă descendența uniliniară corporată și căsătoriile efectuate între verișori
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și unchi și mătuși în cruce. De asemenea, între verișori (verișoare) în paralel și în cruce. La fel, fratele tatălui este echivalent cu tatăl, sora mamei cu mama, verișorii în paralel, cu sora sau fratele. Noutatea în sistemul Crow este disocierea dintre verișori (verișoare) în cruce care vin dinspre mamă și cei care vin dinspre tată. Mai mult, acești „verișori (verișoare)” nu numai că apar diferențiați unii față de alții, dar verișoara în cruce patrilaterală este echivalentă cu sora tatălui, iar verișorul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
concomitent parte din mai multe grupuri sociale și are mai multe statusuri (etnic, religios, profesional, de clasă etc.), atunci homogamia și heterogamia sunt în mare măsură parțiale. 5.2.1. Vârstatc " 5.2.1. Vârsta" Un exemplu elocvent al relativității disocierii dintre homogamie și heterogamie este vârsta. În cultura euro-americană, oamenii se căsătoresc, în general, cu parteneri de aceeași vârstă sau de vârstă apropiată. Există totuși o abatere sistematică (ar fi deci o regulă de heterogamie) către o vârstă mai mare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
baza aprecierii unor itemi, cum ar fi „consumul de alcool”, „înțelegerea cu socrii”, „distribuirea sarcinilor gospodărești”, și din convorbirile de tip nedirijat avute cu subiecții și cu unii experți în problemele familiei rezultă că motivele tensiunilor grave și apoi ale disocierii (de fapt sau de drept) a familiei sunt foarte strâns legate între ele, formând un gen de sindrom al incapacității de conviețuire conjugală normală. În viziunea subiecților (în speță, a femeilor), în centrul lui ar sta „lipsa sentimentelor de dragoste
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nedorit (boala gravă a copilului); între ele se situează neustress-ul, stimuli, evenimente, conjuncturi care ne sunt indiferente din punctul de vedere al stării psihice sau cu totul nesemnificative. Ele nu au impact asupra noastră. Desigur, în terminologia stresului, se face disocierea între stresori (obiectele, relațiile, evenimentele care provoacă stresuri) tipici, comuni (nașterea unui copil, pensionarea, boala și moartea persoanelor în vârstă), adică evenimente curente și așteptate în viața oricărei familii, și stresori anormali (accident mortal al unui membru al familiei, pierderea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau circularitatea) nu este altceva, în fond, decât o redenumire a paradigmei teoriei învățării, prin care consecințele determină comportamentul, după cum afirmă L. Leslie (1988). Discutând despre echivalentele enunțiale, trebuie menționat că, dintr-o perspectivă formal-lingvistică sau chiar logico-semantică, sunt posibile disocieri și subtilități foarte fine, însă atunci când termenii lucrează efectiv în textele de specialitate, multe dintre ele dispar. (Desigur, pentru vorbitorul de limbă română se adaugă dificultatea de traducere.) Oricum, dincolo de posibilele nuanțe, pornind de la ideea suprapunerilor și echivalențelor, vom proceda
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prin conținutul și modul de adresare a întrebărilor să nu influențeze răspunsurile subiectului, pe când în intervenția terapeutică, scopul principal este tocmai de a schimba perspectiva clientului asupra unei probleme. De aceea, discutând despre tipologia întrebărilor din terapia familială, o primă disociere ar fi între întrebări ce urmăresc explorarea problemei și formularea unor ipoteze - întrebări de informație - și cele, cu ponderea cea mai mare, de schimbare a situației, în particular de însușire a unei noi definiri și interpretări a problemei de către client
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cele de gusturi și valori sociale. În acest sens, și atitudinile sunt, într-un fel, credințe. Diferența de nuanță este că ele au un astfel de statut doar atunci când sunt formulate lingvistic de către indivizi, chiar dacă nu sunt exprimate în exterior. Disocierea atitudini - credințe este justificată, așadar, pe de o parte pentru că atitudinea este o variabilă latentă și, pe de alta, întrucât atitudinile formulate ca opinii sunt crezuri specifice, cu mare încărcătură afectiv-evaluativă. Oricum, e de notat că, atunci când discutăm despre relația
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Diferențe marcante între răspunsuri în condiții de fals dispozitiv și probă creion-hârtie au fost constatate și în cazul părerii despre egalitatea dintre bărbat și femeie, tineri și vârstnici ș.a. Există fără îndoială fenomenul de atitudine adevărată și atitudine „de fațadă”; disocierea nu funcționează însă totdeauna atât de tranșant, intervenind nuanțări date de ambivalență și de coexistența atitudinilor duale, despre care a fost vorba în secvențele anterioare. Alături de dezirabilitatea socială, s-a constatat că foarte important este gradul de specificare a răspunsurilor-atitudine
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
numite și instrumentale. De exemplu, asociațiile studențești sau de alt gen nu presupun relații „față în față” și nu implică scopuri personale durabile pentru indivizii concreți. Este și cazul marilor întreprinderi, al organizațiilor în general. Pe plan social mai larg, disocierea grupuri primare/secundare se regăsește în ceea ce sociologul german F. Tönnies (1887) a teoretizat ca fiind Gemeinshaft (comunitate) și, respectiv, Geselshaft (societate). Termenul Gemeinshaft se referă la comunități mici și tradiționale, caracterizate prin relații de grup primar și relativ stabile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prestigiu, siguranță. 8) Un parametru fundamental al grupului îl constituie coeziunea, „rezultanta globală a relațiilor interne și a succesului comun, efectul cunoașterii reciproce, al însușirii țelurilor grupului și a normelor sale, al climatului de încredere mutuală. Opusă coeziunii ar fi «disocierea grupului»” (Radu, coord., 1994, p. 113). Abordările clasice din psihosociologie vedeau coeziunea ca unidimensională, mergând de la stadiul puternic la cel slab. Mai recent, ea este tratată în termeni multidimensionali, implicând mai mulți factori, care pot varia independent. Se pare, de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]