645 matches
-
cu situația cu care se confruntă. Acest lucru se întâlnește în mod curent în arhitectură, atunci când un privitor ce stă în picioare - de exemplu, într-o cameră dreptunghiulară - stă cu fața în direcția indicată de săgeata plină din figura 21a. Disonanța creează o tensiune care se atenuează în momentul schimbării poziției privitorului, pentru a se conforma uneia dintre axele structurale ale camerei. În principiu însă, mai este posibil ca, deplin concentrat în sine însuși, cineva să persevereze pe linia propriei orientări
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sale cu alții oameni. Sociologia, incluzând și psihologia socială, se prezintă astăzi cu o structură teoretică: multinivelară extrem de complexă, cuprinzând mari teorii (structuralismul, funcționalismul, materialismul dialectic și istoric, fenomenologia etc.), dar și teorii medii (teoriile mobilității sociale, ale grupurilor mici, disonanța cognitivă etc.), precum și teorii cu nivel de generalitate minim (enunțuri empirice adevărate aici și acum). Teoriile constau din enunțuri referitoare la relațiile dintre variabile și explicarea acestor relații cu ajutorul unor concepte nereferențiale (al căror denotat nu este direct observabil). Sociologiei
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
important proiect comun al românilor, de rezistență statală cu motivație creștină, care a și disimulat uneori chestiunea independenței teritoriale, militare, economice și, nu în ultimul rând, politice. Dar, între ambiția acestui vis și modalitățile de realizare a lui, au apărut disonanțe, care, în timp, s-au făcut resimțite mai mult decât se putea crede inițial. Mai întâi, pentru români, cum am subliniat deja, afirmarea moștenirii bizantine − o constantă politică atestată documentar − nu a însemnat și acuratețe în preluarea sistemului politic. Uneori
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
se poate juca pe scena istoriografiei "clasice". Regimul lui de vizibilitate, secund, nu este accesibil decât prin intrarea Autorului și a Spectatorului în spațiul din scenă, dincolo de ecranul ideologic. De la unica putere la pluralitatea rolurilor, la egalizarea temporală, la ștergerea disonanțelor vocale, de la tablou la un labirint posibil al unei lumi vii, Autorul îl poartă pe Spectator pe o tablă de șah sau printr-o rețea care proliferează liberă la infinit? Fără să-și abandoneze eroul preferat din toate celelalte cărți
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
al societății Le Félibrige Latin). Cantitativ, colecțiile lui V. conțin un număr impresionat de cântece față de colecțiile înaintașilor (peste o mie nouă sute de piese). Calitativ însă, ele sunt vulnerabile în ce privește notația muzicală, deficientă, cum semnalează Gavriil Musicescu. Există, de asemenea, disonanțe între notarea muzicală a cântecelor și textul lor. Prezentând inițial lucrarea fără textele literare, V. a fost nevoit să le introducă la recomandarea Academiei. Proveniența acestora este diversă, multe fiind preluate din colecțiile lui V. Alecsandri, Simion Florea Marian, G.
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
vârsta, educația); sarcina (natură, complexitate, importanță, restricții de realizare, statutul erorilor - acceptabile sau nu); ambianța (care se referă la poziția de putere a liderului, relațiile liderului cu grupul și organizația, normele, structura, tehnologia organizației, varietatea sarcinilor și subordonaților). Consonanța sau disonanța acestor factori va fi determinantă pentru instalarea și practicarea unui stil de conducere. În ceea ce privește numărul de factori determinanți ai stilului de conducere, întâlnim, de asemenea, opinii diferite ale autorilor, unii dintre ei tinzând spre evidențierea rolului unui singur factor, considerat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În fine, în etapa a șaptea - monitorizarea și evaluarea soluției implementate - sunt înregistrate toate efectele (de natură economică, psihologică sau psihosocială) apărute ca urmare a traducerii în fapt a unei anumite soluții. Reducerea sau, dimpotrivă, creșterea costurilor, apariția consonanței sau disonanței cognitive și afectiv-motivaționale, corespondența sau necorespondența dintre ceea ce s-a așteptat și ceea ce s-a obținut etc. sunt tot atâtea efecte care ar putea apărea ca urmare a executării unei decizii. Aceasta este etapa în care în fața organizației apare o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mediu. Pe de altă parte, deciziile luate în alte medii existențiale le pot influența categoric pe cele luate în mediile organizaționale. În primele două părți ale lucrării sale, autorul îi avertizează pe cititori asupra efectelor unor factori psihologici (percepția, memoria, disonanța cognitivă) asupra procesului decizional. În următoarele două părți sunt analizate modelele mai vechi comparativ cu modelele mai noi ale luării deciziei, acestea din urmă accentuând rolul strategiilor euristice și a biasărilor în luarea deciziei. Secțiunea a 5-a insistă asupra
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
afectat, motivația se dezechilibrează și fragilizează. Efectele de dezechilibrare sunt și mai puternice în cazul în care sunt afectați doi poli sau chiar toți trei. Slăbirea încrederii în sine din cauza lipsei feedbackului pozitiv din partea superiorului ierarhic, subminarea legitimității creată de disonanța dintre legitimitatea aparentă și cea reală (un post bine plătit, dar fără o utilitate evidentă), blocarea identificării ca urmare a scăderii interesului față de muncă, devalorizarea muncii și a sensului ei − sunt simptomele demotivării, ușoare la început, din ce în ce mai puternice pe măsura
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În această categorie intră celebrele conflicte (atracție-atracție; respingere-respingere; atracție-respingere) stabilite de Lewin. Opoziția și incompatibilitatea elementelor cognitive, afective, atitudinal-comportamentale, corelate cu simultaneitatea acestei opozitii conduc la apariția unei stări psihice interioare tensionale. Festinger (1957) numea această stare prin termenul de „disonanță cognitivă” sau „afectiv-motivațională”. Două elemente sunt în disonanță, spunea el, când dintr-o rațiune sau alta nu se potrivesc. Stările de disonanță, ca stări de dezechilibru psihic, produc un „disconfort psihic” care îngreunează desfășurarea normală a activității psihice. Tocmai de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
atracție-respingere) stabilite de Lewin. Opoziția și incompatibilitatea elementelor cognitive, afective, atitudinal-comportamentale, corelate cu simultaneitatea acestei opozitii conduc la apariția unei stări psihice interioare tensionale. Festinger (1957) numea această stare prin termenul de „disonanță cognitivă” sau „afectiv-motivațională”. Două elemente sunt în disonanță, spunea el, când dintr-o rațiune sau alta nu se potrivesc. Stările de disonanță, ca stări de dezechilibru psihic, produc un „disconfort psihic” care îngreunează desfășurarea normală a activității psihice. Tocmai de aceea, existența disonanței conduce la creșterea presiunilor de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acestei opozitii conduc la apariția unei stări psihice interioare tensionale. Festinger (1957) numea această stare prin termenul de „disonanță cognitivă” sau „afectiv-motivațională”. Două elemente sunt în disonanță, spunea el, când dintr-o rațiune sau alta nu se potrivesc. Stările de disonanță, ca stări de dezechilibru psihic, produc un „disconfort psihic” care îngreunează desfășurarea normală a activității psihice. Tocmai de aceea, existența disonanței conduce la creșterea presiunilor de reducere a ei, motivează persoana de a realiza consonanța și deci, de a ieși
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
afectiv-motivațională”. Două elemente sunt în disonanță, spunea el, când dintr-o rațiune sau alta nu se potrivesc. Stările de disonanță, ca stări de dezechilibru psihic, produc un „disconfort psihic” care îngreunează desfășurarea normală a activității psihice. Tocmai de aceea, existența disonanței conduce la creșterea presiunilor de reducere a ei, motivează persoana de a realiza consonanța și deci, de a ieși din situația conflictuală pe care o trăiește. Cu cât disonanța este mai mare, cu atât presiunile de reducere a ei sunt
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care îngreunează desfășurarea normală a activității psihice. Tocmai de aceea, existența disonanței conduce la creșterea presiunilor de reducere a ei, motivează persoana de a realiza consonanța și deci, de a ieși din situația conflictuală pe care o trăiește. Cu cât disonanța este mai mare, cu atât presiunile de reducere a ei sunt mai puternice. Modalitatea de reducere a disonanței va depinde, pe de o parte, de mărimea disonanței, iar pe de altă parte, de sursa ei generatoare. Dacă disonanța a fost
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a ei, motivează persoana de a realiza consonanța și deci, de a ieși din situația conflictuală pe care o trăiește. Cu cât disonanța este mai mare, cu atât presiunile de reducere a ei sunt mai puternice. Modalitatea de reducere a disonanței va depinde, pe de o parte, de mărimea disonanței, iar pe de altă parte, de sursa ei generatoare. Dacă disonanța a fost cauzată de inconsistența logică sau psihologică, se va recurge la schimbarea unui element cognitiv din mediu, la adăugarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deci, de a ieși din situația conflictuală pe care o trăiește. Cu cât disonanța este mai mare, cu atât presiunile de reducere a ei sunt mai puternice. Modalitatea de reducere a disonanței va depinde, pe de o parte, de mărimea disonanței, iar pe de altă parte, de sursa ei generatoare. Dacă disonanța a fost cauzată de inconsistența logică sau psihologică, se va recurge la schimbarea unui element cognitiv din mediu, la adăugarea de noi elemente cognitive pentru a modifica proporția dintre
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Cu cât disonanța este mai mare, cu atât presiunile de reducere a ei sunt mai puternice. Modalitatea de reducere a disonanței va depinde, pe de o parte, de mărimea disonanței, iar pe de altă parte, de sursa ei generatoare. Dacă disonanța a fost cauzată de inconsistența logică sau psihologică, se va recurge la schimbarea unui element cognitiv din mediu, la adăugarea de noi elemente cognitive pentru a modifica proporția dintre elementele disonante și cele consonante (vezi Zlate, Vlăsceanu, 1974). Sentimentele de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
semnificații relativ scăzute pentru managerii din organizație. Dacă însă același conflict este cauzat real sau doar presupus de organizație, el se va repercuta asupra performanțelor individului și chiar ale organizației. Să presupunem că o persoană trăiește o stare de puternică disonanță cognitivă cauzată de o serie de informații contradictorii pe care le-a auzit de la un coleg fără să fie sigur de autenticitatea lor și fără să le fi verificat. Nu-i exclus ca aflat într-o asemenea stare de disonanță
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
disonanță cognitivă cauzată de o serie de informații contradictorii pe care le-a auzit de la un coleg fără să fie sigur de autenticitatea lor și fără să le fi verificat. Nu-i exclus ca aflat într-o asemenea stare de disonanță cognitivă, individul să și-o reducă prin slaba implicare în activitate („Dacă tot a spus șeful că sunt leneș, atunci...”). La fel se întâmplă și cu conflictele apărute la alte niveluri. Dacă ele sunt localizate la nivelul la care au
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
anxietății produse de insuficienta cunoaștere a situației; creează impresia securității; disculpă; servește ca alibi colectiv. Motivele și circumstanțele pentru/în care se recurge la mituri sunt: din ignoranță, din comoditate (este mai ușor să te referi la simțul comun); deoarece disonanțele îi fac pe oameni să accepte inacceptabilul sau inexplicabilul; pentru că oferă o grilă universală de interpretare (unanim acceptată). Consecințele miturilor sunt multiple. Miturile rigidizează sistemul de gândire (realitatea nu este percepută așa cum este, ci în funcție de mit: este pusă de acord
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
că acestea nu sunt singurele scopuri ale comunicării, dar pe acestea le consideră cele mai importante. 2. Tipuri de comunicare Actul comunicării se realizează prin intermediul imaginilor, noțiunilor, ideilor, având un conținut informațional facilitează manifestarea conduitelor umane afective, producând consonanță sau disonanță psihică, efecte de acceptare sau refuz, concordanță sau neconcordanță a trăirilor noastre. Cu ajutorul comunicării se pot transmite trebuințe, aspirații, imbolduri spre acțiune, fapt care ne arată existența unui conținut motivațional. Ca acțiune generic umană, comunicarea inițiază, declanșează sau chiar stopează
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
legate de alteritate și de relațiile interculturale. Dialectica singularului și a multiplului, a identității și alterității, a interiorului și a exteriorului constituie axa principală a demersului de față, alături de procesele de identificare, logica diferențierii și cea a reciprocității, fenomenele de disonanță cognitivă, riscurile de anomie sau de dezafiliere, atitudinile de mixofobie sau de mixofilie. Cum se pot Împăca, spre exemplu, libertatea individuală și datoria civică, tradiția și modernitatea? Trebuie să acordăm Întâietate „corectitudinii” (right) sau „binelui” (good)? În centrul discuțiilor stau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
procese se dovedesc dificile, putem pune accentul pe fenomenele de construcție de stereotipuri, procese de categorisire și de atribuire ă necesare, desigur, dar care pot merge până la caricatura superficială și generalizarea abuzivă. Tot În această categorie intră și fenomenele de disonanță identitară („conflicte interne Între valori contradictorii”, cf. Mucchielli, 1986, p. 92), de deculturație și de asimilare („pierdere a unei apartenențe prin adoptarea exclusivă a alteia, mai cu seamă În situațiile de aculturație forțată”, cf. Gresle et alii, 1994, p. 380
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
raciales et ethniques dans l’accès au logement social, Paris, La Documentation française. Φ ATITUDINE, ATRIBUIRE (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, Inegalități sociale, PREJUDECATĂ, Putere, REPREZENTARE SOCIALĂ, Stereotip, VIOLENȚĂ Discriminare pozitivătc "Discriminare pozitivă" Φ COTE, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, Recunoaștere (politică de Î) Disonanță cognitivătc "DisonanȚĂ cognitivă" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), INTERCULTURAL (didactica Î) Diversitatetc "Diversitate" De câțiva ani, diversitatea umană, sub multiplele sale aspecte (diversitate biologică, culturală, lingvistică etc.), a Început să rețină atenția cercetătorilor. Cu toate acestea, problemele teoretice globale pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ethniques dans l’accès au logement social, Paris, La Documentation française. Φ ATITUDINE, ATRIBUIRE (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, Inegalități sociale, PREJUDECATĂ, Putere, REPREZENTARE SOCIALĂ, Stereotip, VIOLENȚĂ Discriminare pozitivătc "Discriminare pozitivă" Φ COTE, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, Recunoaștere (politică de Î) Disonanță cognitivătc "DisonanȚĂ cognitivă" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), INTERCULTURAL (didactica Î) Diversitatetc "Diversitate" De câțiva ani, diversitatea umană, sub multiplele sale aspecte (diversitate biologică, culturală, lingvistică etc.), a Început să rețină atenția cercetătorilor. Cu toate acestea, problemele teoretice globale pe care le
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]