1,246 matches
-
fie Îndrăgită. E suficient că-l comparăm pe Lucifer din imaginarul Evului Mediu cu Satan al romanticilor. Un adolescent „tânăr, trist și Încântător” (Vigny) ia locul animalului cu coarne. „Frumos, de o frumusețe nepământeană” (Lermontov), solitar și puternic, Îndurerat și disprețuitor, el asuprește cu neglijență. Dar scuza lui e durerea. „Cine ar Îndrăzni să-l invidieze, spune Milton, pe acela pe care poziția cea mai Înaltă Îl condamnă la un șir nesfârșit de suferințe pe care trebuie să le Îndure”. Atâtea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
geniul lor, creaser... modele de invidiat În materie de socialism) și autoritarismul. Rivalii potențiali au fost Îndep...rtați treptat În beneficiul adulatorilor sau ai membrilor familiei. În plus, ambii reușiser... s...-l indispun... În cîteva luni pe Gorbaciov prin respingerea disprețuitoare a Perestroik...i. Acesta din urm..., În Memorii, abia dac... Îl pomenește pe Jivkov, spunînd doar c..., Într-o convorbire cu el, „credincios obiceiurilor sale, a ținut teorii cu afectație”; Îi consacr... În schimb cîteva pagini necruț...toare lui Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
se insinuează și în raporturile cu limbajul poetic, sunt definitorii pentru poezia să: „A trebuit să-nvăț acel grâi pământesc/ întreb piatră și ea nu-mi răspunde/ întreb mierla și ea tace/ nedumerita/ Norul se furișează tiptil/ Vulturul mă ciocănește disprețuitor/ - Descoperă tu cuvântul, spune el/ Află cuvântul care nu se spune și ne ține pe toate/ să nu ne prăbușim” (Cerșirea limbii). O primă culegere de eseuri, Ființa și spațiul (1992), dezvăluie preocuparea predilecta a autorului - hermeneutica spațiului. Muntele înflorit
DRAGAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286844_a_288173]
-
Studiile efectuate de Dodge și colaboratorii săi (Dodge, 1991) au arătat că, de multe ori, copiii agresivi au o tendință de atribuire ostilă și interpretează greșit indiciile ca pe niște semne de ostilitate (de exemplu, un zâmbet discret e considerat disprețuitor) sau de respingere. În aceste cazuri, copii pot reacționa într-un mod ostil și defensiv pentru că le atribuie celorlalți intenții dușmănoase sau de neacceptare. Modelele familiale, atașamentul și educația oferită de părinți Clinicianul care privește problema din perspectiva sistemelor familiale
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
zi, „doamna ei de clasă”, cum era numită diriginta înainte de revoluție, a scos-o la tablă - dar nu ca s-o asculte... Când Charlotte s-a aflat în fața ei, doamna s-a uitat la picioarele fetiței și, cu un zâmbet disprețuitor, a întrebat-o: - Cu ce ești încălțată, domnișoară Lemonnier? Cele treizeci de eleve s-au ridicat de pe scaunele lor, întinzând gâtul, holbând ochii. Pe parchetul bine ceruit, au văzut doi cipici de lână, două “încălțări” pe care Charlotte și le
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
îi dădea lecții de franceză în fiecare miercuri. Sperase la început că se va împrieteni cu adolescenta aceea foarte îngrijită, puțin mai mare decât ea. Acum nu mai spera nimic, se străduia doar să facă o lecție bună. Rapidele priviri disprețuitoare ale elevei sale nu o mai atingeau. Charlotte o asculta, intervenea din când în când, dar privirea i se cufunda în sclipirea frumoasei broșe de chihlimbar. Numai fiica guvernatorului avea voie să poarte, la școală, o rochie cu guler răsfrânt
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Da, niște nebuni, ce mai...” Nu, nimic nu mai putea să o surprindă. Adesea, înghesuită în întunericul irespirabil al vreunui vagon, avea un vis scurt, luminos și complet neverosimil. Ca și cămilele acelea uriașe, în ninsoare, care-și întorceau capetele disprețuitoare spre o biserică. Patru soldați ieșeau pe ușa deschisă, târând după ei un preot, care îi mustra cu o voce hodorogită. Cămilele cu cocoașele acoperite de zăpadă, biserica, mulțimea aceea hilară... În somn, Charlotte își amintea că altădată siluetele acelea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pește, de zăpadă și, în timpul moinei, miros de lut. Înota în noroi zile întregi pe malul Volgăi. Și, dacă venea la școală, o făcea ca să n-o necăjească pe mama lui. Întotdeauna în întârziere, fără să ia în seamă ocheadele disprețuitoare ale viitorilor adulți, traversa clasa și se strecura în banca lui, chiar în fund. Elevii îl adulmecau cu ostentație când trecea pe lângă ei, profesoara suspina dând ochii peste cap. Mirosul de zăpadă și de pământ reavăn umplea încet clasa. Statutul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
viața mea adevărată, seara... Totuși, vestea aceea am aflat-o în plină zi, clipind din ochii orbiți de scânteierea primei brume. Pe când treceam, o voce a răsunat în ceata veselă de elevi care continuau să manifeste față de mine aceeași ostilitate disprețuitoare. - Ați auzit? A murit mama lui... Am surprins câteva ocheade curioase. L-am recunoscut pe cel care vorbise - fiul vecinilor noștri... Indiferența replicii mi-a lăsat timp să-mi imaginez situația aceea de neconceput: mama mea murise. Toate evenimentele din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fericită a unui cuc, ritmată de zvâcnetele fierbinți ale sângelui deasupra urechii. O vedeam pe mama, studentă care tocmai reușise la concursul de admitere în universitate, o fată împietrită într-o poziție de drepți înghețată înaintea unui zid de fețe disprețuitoare - o comisie de Partid reunită ca să-i judece „crima”. Știa că naționalitatea Charlottei, da, „francitatea” ei era o tară cumplită în epoca aceea de luptă împotriva „cosmopolitismului”. În chestionarul completat înainte de examen, menționase cu o mână tremurătoare: „Mama - de naționalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mai încercat de două sau de trei ori, și tot cu stângăcie, să mă smulgă din noul meu anturaj. Într-o zi, m-a invitat să mă duc la pescuit, pe Volga. Am refuzat în fața tuturor, cu o expresie vag disprețuitoare. A rămas câteva secunde în fața grupului nostru - singur, șovăind, ciudat de fragil, cu toate că era atât de spătos... Altă dată, m-a ajuns din urmă pe drumul spre casă și mi-a cerut să-i aduc cartea lui Spivalski. I-am
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
brusc, și cu o fericire intensă, că ar trebui să vorbesc și despre balconul Charlottei, despre serile noastre din stepă, despre cele trei cochete într-o dimineață de toamnă pe Champs-Élysées... Chipul i s-a crispat într-o expresie totodată disprețuitoare și neliniștită. Buzele i-au fremătat. - Ești bolnav sau ce-i cu tine? a spus ea tăindu-mi vorba pe tonul acela nazal cu care fetele de pe Muntele de bucurie îi repezeau pe pisălogi. Am încremenit. Ea pleca, urcând spre
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
nenumărate gulaguri mărunte, îi ajungea unul singur, monumental și considerat clasic. Charlotte, trimițându-mi mărturiile ei, fusese probabil captivată, ca și ceilalți, de beția cuvântului descătușat. Zădărnicia mișcătoare a acelui pachet mi-a făcut rău. Am măsurat din nou nepăsarea disprețuitoare a timpului. Femeia aceea închisă cu copilul ei palpita la hotarul uitării definitive, dăinuind doar prin paginile acelea manuscrise. Dar Charlotte, ea însăși? Am împins ușa. Un curent de aer a mișcat cu un pocnet surd canaturile unei ferestre deschise
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
adevărată a amorului în toată avuția sunetelor sale. Aicea va apărea îndată în toată coloarea sa aspră mărginătatea stadiului (nostru) acestuia. Simțirea lirică va devina într-adevăr cum să (reprezinte) deie pe Romeo cel arzând de amor, cel poetic, cel disprețuitor de moarte; cu greu însă va putea să reprezinte pe Romeo cel visător, cel coprins de {EminescuOpXIV 262} o pasiune molatecă (schwachlich), cel ostenit de viață, cel rece și cald totodată, cel retorizînd, spre-a putea apoi face ca cel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în cestiunea revizuirii. El este Benjaminul președintelui Consiliului, va să zică nu este o persoană privată și fără nici un rol oficial la acea solemnitate și, oricât de binevoitor ar fi d. Grădișteanu pentru guvernul de astăzi, nu credem să sufere în tăcere disprețuitoarele cuvinte ale "Monitorului". A doua minciună a comunicatului, cumcă cuvintele d-lui Grădișteanu n-au fost nici esagerate nici neesact reproduse, ca martori avem sutele de persoane cari le-au auzit, ca probă scrisă "Monitorul" însuși, care, vorbind despre toastul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
medicamente în apa izvorului a fost o inițiativă gravă. A o face fără să mă consulți a fost o inepție. Cine știe ce s-ar fi putut întîmpla?! Cine știe ce alte prostii mai pui la cale, spuse călugărul bătând în podea. Crey pufni disprețuitor: ― Spune-mi tu! ― Ce să spun? ― Ce s-ar fi putut întîmpla. ― Păi nu e nevoie să mă gândesc prea mult. Minunile au un mod logic de a curge... ― Și asta nu a curs logic? A venit molima, și apa
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vorba în toată aventura noastră în care încercăm să-i facem pe ăia de jos să muncească pentru noi! Avem sute de miliarde de pictori pe planete. Cu cultivatorii de cartofi stăm mai prost! Isidor își reluă zâmbetul șăgalnic și disprețuitor. ― Cu toate astea, nu am ce să fac. Aici nu mai e vorba de o simplă aventură care se poate întîmpla să fie norocoasă. Abația nu știe nici o modalitate prin care poate implementa religia Sfântului Augustin fără experiența artistică. Pur
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
un pocnet sec, care-l făcu pe Abate să tresară. Trădătorul! Dacă nu ar fi știut că Armaghedonul urma să se dezlănțuie din clipă în clipă, Abatele ar fi fugit el însuși în oraș, să trăiască acolo anonim. În ciuda atitudinii disprețuitoare pe care o avea față de Rim, spionul reușise să afle mai toate tainele Abației în doar câteva luni. Era un om cu adevărat excepțional și nu putea să nu-l compare cu Aloim. Trădătorul! Maria îi povestise cum Aloim aproape
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și-mi vine să râd. Unul ar fi putut fi Abate în locul meu, și altul mi-ar fi putut urma. Ce ghinion pe voi să trăiți în vremurile în care Dumnezeu mi-a poruncit să-i trezesc oastea! zise Abatele disprețuitor. Radoslav se cufundă apoi în tăcere, lăsîndu-i pe cei doi să analizeze informația pe care le-o dăduse. Fără a fi la fel de introduși în tainele Abației, Pertus și Kalator știau destule pentru a sesiza semnificația spuselor Abatelui. ― Indiferent ce crezi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
quint există deja? Abatele clipi des, privind chipul hâd al femeii. - Nu cred că așa ceva ar fi cu putință. Unde să existe? - Hai să-ți povestesc ce experiență am avut ieri, spuse Airam, întorcîndu-i Abatelui același ton sfătos, dar ușor disprețuitor. Femeia îi povesti cum, într-una din explorările ei mai lungi, ajunsese într-o peșteră bizară fiindcă detectorul ei de metale semnalase prezența unei structuri masive. Nu se pricepea la nave, dar era evident o fregată spațiala veche, abandonată într-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
năpusti toate cele trei pumnale spre gâtul lui Xtin, dar cuțitele se opriră în aer și se înfipseră apoi în pământ, dominate de imensa putere mentală a lui Xtyn. - Nu se poate! bolborosi Essen. Nu se poate... Cu un zâmbet disprețuitor, Preotul îl lovi scurt în beregată. Vocea străinului se frânse. Fără a privi înapoi, tânărul merse spre obiectul pe care Essen îl plătise cu prețul vieții. - Ce-i asta? întrebă Insa. - Nu știu, dar mama probabil că a păstrat bucata
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a ta... Maestrul quinților îi aruncă împăratului o privire rece. - V-ați întrebat vreodată care a fost adevăratul motiv al înfrîngerii noastre? Care a fost principiul general care ne-a făcut incapabili să îi nimicim? - De multe ori, răspunse Bella disprețuitor. Dar sunt sigur că tu ai un răspuns mai bun. - Tot ce se poate. Clonele au minți de ființe vechi, entități cu care noi uitasem cum trebuie să ne purtăm. O să aibă acum parte de exact aceeași surpriză. O să le
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
negociabilă. Mă crezi pe cuvânt, mergem în psiac și discut cu Johanssonul de acolo... - Dar de unde știi că nu sunt eu acela? - Nu am o părere prea bună despre setul vostru de clone, zise N'Gai Loon pe un ton disprețuitor. Mă îndoiesc că are curajul să vină în câmp deschis. Tu trebuie să fii un Șestov sau vreun Barna, continuă N'Gai Loon. - Nu arc importanță cine sunt. - Nici Șestov, nici Barna? E limpede că nu luați în serios ceea ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
reputația noastră academică. Pentru un istoric ideografic, care descrie cît mai îndeaproape o epocă, fără a căuta să înțeleagă ce aduce ea nou, practica asocierii la distanță este un joc al spiritului. Pentru un "filosof al istoriei" (cum îl numesc disprețuitor savanții istoriografi), este un joc rentabil, căci variația anacronică degajă invariabilitățile și diferențele. Și cum metafizicienii ne părăsesc, s-a făcut loc, la urma urmelor, pentru meta-istorici. Un joc pe care l-aș rezuma aici fără dificultate: trăim un secol
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
inițiativei individuale favorizează proasta gestiune și adâncesc polarizarea socială. Încrederea în sistemul democratic slăbește Se spune că activitatea Guvernului este spre binele poporului, dar românii continuă să fie supuși marginalizării în propria țară. Guvernul se poartă cu cetățenii arogant și disprețuitor, indiferent la necazurile lor, fiind un instrument politic la dispoziția unei oligarhii pentru care singura șansă a bunăstării și a menținerii la putere este sărăcirea poporului român și confuzia valorilor. Libertatea politică obținută o dată cu Revoluția din Decembrie 1989 nu a
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]