1,412 matches
-
în două planuri ( Exemplu: în decubit dorsal, suspensia verticală a membrului inferior mobilizarea șoldului. Membrul inferior se deplasează în abducție și flexie sau în adducție și flexie); suspensia verticală sau pendulară nu permite o deplasare de mare amplitudine a extremității distale a membrului. Frecvent suspensia axială este preferată acesteia din acest motiv. Principii de montaj: punctul fix de suspensie este perpendicular pe extremitatea distală a segmentului de mobilizat; coarda este reglată în așa fel încât să plaseze segmentul într-un plan
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
în adducție și flexie); suspensia verticală sau pendulară nu permite o deplasare de mare amplitudine a extremității distale a membrului. Frecvent suspensia axială este preferată acesteia din acest motiv. Principii de montaj: punctul fix de suspensie este perpendicular pe extremitatea distală a segmentului de mobilizat; coarda este reglată în așa fel încât să plaseze segmentul într-un plan orizontal în poziția sa de echilibru; o coardă inextensibilă suplimentară, intermediară poate susține articulația intermediară, evitând astfel contracțiile nocive; în suspensiile elastice, elemente
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
punctul de susținere a segmentului (B); h = înălțimea punctului de suspensie fațăde planul orizontal; = unghiul dintre E și T. Există trei forme de suspensie excentrică mai utilizate: suspensia cu fixare proximală, suspensia cu fixare laterală ("decentrată") și suspensia cu fixare distală. Suspensia cu fixare proximală, punctul de suspensie este situat înaintea axului de rotație. Este vorba de o suspensie foarte apropiată de suspensia axială deoarece punctul de suspensie este deplasat proximal în raport cu axul de rotație. Extremitatea membrului descrie un arc de
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
convexitatea în sus. Pozițiile de echilibru se află la extremitățile mișcării, invers față de cele ale suspensiei pendulare. Acest tip de montaj crește componenta de compresie articulară. Poate avea indicații în reeducarea stabilității membrului și în coordonarea motrică. Suspensia cu fixare distală, în raport cu axul de rotație al membrului antrenează o diminuare a componentei de compresie articulară. Atunci când punctul de suspensie se situează distal în raport cu chinga de suspensie, componenta longitudinală devine o componentă de tracțiune, decoaptantă. Acest montaj reduce mobilitatea articulară. Suspensia cu
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
mg/kg urmat de perfuzie de 50-200 mg/kg/min. Fenoldopamul este un agonist dopaminic, la nivel periferic, cu acțiune de scurtă durată. Prezintă avantajul creșterii fluxului sanguin renal și a excreției de sodiu. Activează receptorii dopaminergici de la nivelul tubilor distali și proximali și inhibă reabsorbția de sodiu, determinând diureză cu natriureză. Este rapid metabolizat prin conjugare la nivelul ficatului, fără participarea CytP 450. Efectul maxim de înregistrează la 5-15 minute de la administrare, având o durata de acțiune 30-60 minute, cu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
6 % din cazuri, la subiecții normotensivi (25). Este relativ facil de diferențiat fibrodisplazia arterei renale de leziunea ateromatoasă, subiecții cu fibrodisplazie fiind în general tineri, fără evidențe de ateroscleroză. În plus, stenoza este adesea unilaterală, localizată în treimea medie și distală a arterei, și mai rar în porțiunea proximală a arterei. În contrast leziunile stenozante aterosclerotice sunt asociate invariabil cu ateromatoză aortică (26). Evoluția progresivă este însoțită de complicații precum tromboză, dilatații anevrismale sau disecția arterei renale, leziuni prezente în mai
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
recomandați deoarece este o hipertensiune hiporeninemică). 233 6.6. Coarctația de aortă reprezintă îngustarea congenitală a aortei ce poate apărea la orice nivel al aortei toracice sau abdominale, dar care este situată, de obicei, la nivelul istmului aortic, în porțiunea distală a crosei, sub originea arterei subclaviculare stângi (65). Acest defect este frecvent întâlnit, fiind identificat în 8% din malformațiile congenitale de cord și la 0,2% din adulții hipertensivi (66). Coarctația poate fi localizată sau difuză și se poate asocia
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de rezervor se explică prin relaxarea musculară a acestei porțiuni, ce permite creșterea de volum fără creșterea presiunii gastrice; fragmentarea alimentelor în particule mici și amestecarea lor cu sucul gastric, rezultând chimul gastric, proces ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
strat de fibre musculare. Stratul muscular este mai dens și mai gros la nivelul canalului cistic decât la nivelul peretelui vezicii biliare. Peretele canalului hepatic și al ductului comun conține fibre musculare longitudinale și circulare. Condensarea fibrelor circulare în porțiunea distală a canalului comun care pătrunde în peretele duodenal constituie sfincterul Oddi (fig. 12). Plexurile ganglionare se întind în peretele vezicii biliare și a canalelor biliare precum și în interiorul și exteriorul stratului muscular circular de la nivelul sfincterului Oddi. Ganglionii sunt foarte mici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sunt segmentare; ele au rolul de a amesteca conținutul colic. Contracțiile segmentare localizate împart colonul în haustre (segmente ovoidale învecinate); haustrele apar ca urmare a contracțiilor combinate ale musculaturii circulare și longitudinale de la nivelul colonului. b. Motilitatea porțiunii centrale și distale a colonului Mișcarea conținutului spre colonul transvers are loc foarte lent. Mișcările de la nivelul colonului transvers și descendent nu sunt propulsive, la acest nivel predominând haustrele. Haustrele determină frământarea conținutului intestinal și un transport ortograd lent care determină formarea fecalelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în deshidratare sau în ingestia salină excesivă (fig. 47). Acestea determină și senzație de sete, stimulând ingestia de apă, după cum am menționat. ADH determină retenția de apă (emisia de volume mici de urină concentrată), prin creșterea reabsorției apei în tubii distali și colectori, datorată formării (cAMP mediată) de pori în membrana apicală a celulelor epiteliale (prin inserția de noi molecule de aquaporină). Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. In caz
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
distal se întoarce către polul vascular al corpusculului renal. La acest nivel, peretele tubului distal ce intră în contact cu celulele aparatului juxtaglomerular formează macula densa („pata densă”), numită astfel datorită agregării nucleilor celulelor epiteliale în peretele tubului distal. Tubii distali sunt de obicei mai scurți decât cei proximali (fig. 98). Pereții tubului distal sunt alcătuiți dintr-un epiteliu cilindric unistratificat, ale cărui celule prezintă câteva trăsături caracteristice. Spre deosebire de tubul proximal, membrana polului apical nu prezintă margine în perie, deși pot
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de asemeni un grad de interdigitare extinsă, la fel ca la tubul proximal, iar limitele intercelulare sunt neclare. 24.5.4. Tubul colector Tubii colectori sunt alcătuiți din epiteliu cilindric unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de permeabilitate variabilă pentru apă, sub controlul hormonului retrohipofizar ADH. Tubii colectori se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare cât și pe cele aferente. Efectul se realizează prin stimularea receptorilor α adrenergici vasculari, prin stimularea receptorilor β1-adrenergici de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de vedere biologic, ceea ce stimulează absorbția activă a Ca2+ și fosfatului prin mucoasa intestinală, și potențează acțiunea PTH asupra resorbției osoase. La nivel renal parathormonul reduce reabsorbția Ca2+ și fosfatului din tubii proximali și crește reabsorbția de Ca2+ din tubii distali, producând creșterea pierderii urinare de Ca2+. PTH se cuplează la membrana bazolaterală a celulei tubulare și stimulează AMPc, care la rândul său difuzează prin celula către membrana luminală, unde activează un canal de reabsorbție a Ca2+. Fluxul total zilnic de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
unde activează un canal de reabsorbție a Ca2+. Fluxul total zilnic de Ca2+ în ultrafiltratul glomerular este de aproximativ 239 sau 10 000 mg. 67% din acest calciu este reabsorbit la nivelul tubului contort proximal, iar echilibrarea la nivelul tubilor distali se reglează de către PTH. Excreția reală zilnică este de 100-200 mg pe zi (sau 2,5-5 mmol/zi) la nivel urinar și de 50 mg sau 1,1 mmol la nivel cutanat, deci o pierdere zilnică maximă de 250 mg
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
urinară, uretra). Funcția căilor urinare intrarenale este de a conduce urina finală către bazinet, de unde va fi preluată de uretere și condusă la vezică. Tuburile drepte sau colectoare apar în zona radiată a cortexului renal, de unde primesc capetele tubilor contorți distali ai nefronilor. La intervale scurte se unesc între ele, crescând și în calibru, în așa fel încât vor forma piramidele renale. In zona medulară tubii fiecărei piramide converg pentru a se uni într un tub central, numit ductul Bellini sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de rezervor se explică prin relaxarea musculară a acestei porțiuni, ce permite creșterea de volum fără creșterea presiunii gastrice; fragmentarea alimentelor în particule mici și amestecarea lor cu sucul gastric, rezultând chimul gastric, proces ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
strat de fibre musculare. Stratul muscular este mai dens și mai gros la nivelul canalului cistic decât la nivelul peretelui vezicii biliare. Peretele canalului hepatic și al ductului comun conține fibre musculare longitudinale și circulare. Condensarea fibrelor circulare în porțiunea distală a canalului comun care pătrunde în peretele duodenal constituie sfincterul Oddi (fig. 12). Plexurile ganglionare se întind în peretele vezicii biliare și a canalelor biliare precum și în interiorul și exteriorul stratului muscular circular de la nivelul sfincterului Oddi. Ganglionii sunt foarte mici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sunt segmentare; ele au rolul de a amesteca conținutul colic. Contracțiile segmentare localizate împart colonul în haustre (segmente ovoidale învecinate); haustrele apar ca urmare a contracțiilor combinate ale musculaturii circulare și longitudinale de la nivelul colonului. b. Motilitatea porțiunii centrale și distale a colonului Mișcarea conținutului spre colonul transvers are loc foarte lent. Mișcările de la nivelul colonului transvers și descendent nu sunt propulsive, la acest nivel predominând haustrele. Haustrele determină frământarea conținutului intestinal și un transport ortograd lent care determină formarea fecalelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
în deshidratare sau în ingestia salină excesivă (fig. 47). Acestea determină și senzație de sete, stimulând ingestia de apă, după cum am menționat. ADH determină retenția de apă (emisia de volume mici de urină concentrată), prin creșterea reabsorției apei în tubii distali și colectori, datorată formării (cAMP mediată) de pori în membrana apicală a celulelor epiteliale (prin inserția de noi molecule de aquaporină). Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. In caz
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
distal se întoarce către polul vascular al corpusculului renal. La acest nivel, peretele tubului distal ce intră în contact cu celulele aparatului juxtaglomerular formează macula densa („pata densă”), numită astfel datorită agregării nucleilor celulelor epiteliale în peretele tubului distal. Tubii distali sunt de obicei mai scurți decât cei proximali (fig. 98). Pereții tubului distal sunt alcătuiți dintr-un epiteliu cilindric unistratificat, ale cărui celule prezintă câteva trăsături caracteristice. Spre deosebire de tubul proximal, membrana polului apical nu prezintă margine în perie, deși pot
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de asemeni un grad de interdigitare extinsă, la fel ca la tubul proximal, iar limitele intercelulare sunt neclare. 24.5.4. Tubul colector Tubii colectori sunt alcătuiți din epiteliu cilindric unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de permeabilitate variabilă pentru apă, sub controlul hormonului retrohipofizar ADH. Tubii colectori se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare cât și pe cele aferente. Efectul se realizează prin stimularea receptorilor α adrenergici vasculari, prin stimularea receptorilor β1-adrenergici de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de vedere biologic, ceea ce stimulează absorbția activă a Ca2+ și fosfatului prin mucoasa intestinală, și potențează acțiunea PTH asupra resorbției osoase. La nivel renal parathormonul reduce reabsorbția Ca2+ și fosfatului din tubii proximali și crește reabsorbția de Ca2+ din tubii distali, producând creșterea pierderii urinare de Ca2+. PTH se cuplează la membrana bazolaterală a celulei tubulare și stimulează AMPc, care la rândul său difuzează prin celula către membrana luminală, unde activează un canal de reabsorbție a Ca2+. Fluxul total zilnic de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]