2,325 matches
-
Sherif și ale colaboratorilor săi (1961), are drept asumpție fundamentală că tensiunile și conflictele de grup se nasc și se mențin din cauze „obiective”, ce țin de competiția pentru resurse și beneficii (teritoriu, hrană, locuri de muncă, avantaje politice etc.). Distorsiunea percepțiilor și prejudecăților intergrupale are ca sursă conflictul de interese reale, diminuându-se sau chiar eliminându-se pe măsură ce interesele sunt satisfăcute și, mai pronunțat, atunci când membrii grupurilor adverse sunt implicați în scopuri comune, supraordonate celor de grupuri diferențiate. 4) Teoria
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
poate constitui o barieră de comunicare, dar și un factor de progres comunicațional (întrunind nevoile de adaptare și flexibilizare a informației). Urmărind același raționament, putem spune că și între cele patru tipuri de mesaj prezentate mai sus există fenomene de distorsiune treptată (spre exemplu, de la primul mesaj la cel de-al doilea putem observa diferențieri importante); în acest mod, anumite etape sunt „sărite” (deși ele au fost parcurse de transmițătorul mesajului în construirea raționamentului propriu-zis), deoarece ele par acum extrem de simple
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cadru de acțiune pe care-l considerăm deosebit de important (și va suporta o tratare mai largă în capitolele următoare). Steers apelează în analiza acestor probleme la cercetările lui Guetzokow și Hall, observând că există cinci astfel de bariere în comunicare: distorsiunea, omisiunea, supraîncărcarea, sincronizarea și acceptanța; în cele ce urmează, vom trece în revistă aceste cinci bariere, făcând referire directă la incidențele lor asupra activității educaționale. Distorsiunea se referă la faptul că mesajul suferă o alterare, cuprinzând diferențe de repertoriu între
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cercetările lui Guetzokow și Hall, observând că există cinci astfel de bariere în comunicare: distorsiunea, omisiunea, supraîncărcarea, sincronizarea și acceptanța; în cele ce urmează, vom trece în revistă aceste cinci bariere, făcând referire directă la incidențele lor asupra activității educaționale. Distorsiunea se referă la faptul că mesajul suferă o alterare, cuprinzând diferențe de repertoriu între emițător și receptor, imprecizia limbajului, interpretarea eronată în receptarea mesajului, necesitatea condensării informațiilor datorată scopurilor transmiterii, distanța socială sau barierele de status dintre emițător și receptor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cele două repertorii spre conceptul de repertoriu comun. În ceea ce privește imprecizia limbajului și necesitatea condensării informațiilor, trebuie să ținem seama că, în special dacă ne referim la comunicarea didactică, avem de-a face cu programe de studiu supraîncărcate, pasibile de asemenea distorsiuni. Referindu-ne la ultimul indicator, cel privitor la barierele de status dintre agenții comunicaționali, putem spune că și această problemă suferă un impact major în interiorul sistemului de învățământ unde, mai mult decât în oricare alt sistem, barierele de status sunt
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Înțelege lent noțiunile predate; memoria: mecanică, lentă, lacunară, de scurtă durată; imaginația: săracă și lipsită de creativitate; limbajul și comunicarea: vocabular redus, exprimare greoaie, răspunde numai la Întrebări sau comenzi verbale; timpul de reacție moderat; În vorbirea reflectată nu există distorsiuni ale sunetelor, apar doar rare inversiuni sau omisiuni; vorbirea independentă este calmă, corectă, clară, afectuoasă, cu rare inflexiuni ale timbrului; recitarea este fără intonație; prezintă tulburări de scris-citit (dislexo-disgrafie): citire - ritm foarte lent, cu multe greșeli datorită nerecunoașterii literelor, nu
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
Theodoret dă dovadă de originalitate, dar falsifică sensul textului de la 2Tes., care spune: „Și acum știți ce‑l oprește, ca să nu se arate decât la vremea lui” (v. 6). Apostolul vorbește de omul nelegiuirii, Theodoret, de idolatrie, schimbând printr‑o distorsiune aproape imperceptibilă semnificația fragmentului. 3. În fine, al treilea loc în care episcopul Cyrului vorbește despre Anticrist nu este un comentariu, ci un text polemic și dogmatic în același timp. Este vorba despre Haereticarum fabularum compendium, un tratat impresionant, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lui Zerlendi e compus din două trăsături: una Îl aseamănă cu Bologa, o alta cu Eliade, apropiat de istoria medicinei Încă de la Început, și convins, inconștient, că Îl interesează viața acelora care „se lăsaseră stăpâniți de pasiunea lor pentru Orient”. Distorsiunea biografiei nu este formulată prima dată de narator, ci de d-na Zerlendi, care se grăbește să adauge de unde apăruse interesul pentru biografia doctorului sas: soțul ei - care poartă numele unui bancher, Hristof Zerlentis sau Zerlendis din Bucureștiul lui Odobescu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Honigberger), naò rnam thar (cea internă, dezvăluită de dna Zerlendi ca fiind pasiunea soțului ei) și graò ba’i rnam thar (ascunsa biografie a experiențelor mistice și a viziunilor, „secretul” doctorului Honigberger)1. Chiar și titlul nuvelei respectă această tripartiție. Distorsiunea biografiei lui Honigberger Începe aici - și nu doar pentru că a traversat dificila frontieră a Tibetului, pe la 1850, când l-a vizitat pe Ghulab Singh În Kashmir, ci pentru că, la câțiva ani după moartea lui Kőrösi Csoma (la Darjeeling, În 1842
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și ideologic, CNP, 1991, 2; Ruxandra Ivăncescu, Mihail Sebastian și Insulele Hebride ale spiritului, ECH, 1991, 5; Negoițescu, Ist. lit., I, 350-352; Florin Mihăilescu, Paradoxul literaturii sau Cazul Mihail Sebastian, ST, 1992, 7; Alina Pamfil, O carte între pietre sau Distorsiunile receptării, APF, 1992, 11; Aurel Martin, Mihail Sebastian, romancierul, București, 1993; Z. Ornea, La inaugurarea ediției critice Sebastian, RL, 1994, 49-50; Ioana Pârvulescu, Un debutant cu simțul deșertăciunii, RL, 1995, 20; Paul Cornea, Profesorul meu dintr-a opta, „Arc”, 1995
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
propria sa conștiință, corectarea sentimentului sau a imaginii de sine, incluzând autoacceptarea de sine, cu limitele și calitățile sale, un sens al identității, o conștiință despre ceea ce este și despre ceea ce nu este; - o percepție corectă a realității, fără o distorsiune datorată nevoilor personale și incluzând înțelegerea celorlalți, calitatea de a vedea lucrurile și oamenii așa cum sunt în realitate; - dirijarea mediului, în sensul de a fi adecvat în relațiile interpersonale de iubire, de joc, adaptarea la exigențele situațiilor sau, pe scurt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
au fost corelate cu cele reieșite din activitatea instructiv - educativă, constituind astfel o bază pentru aplicarea unor strategii de învățare creativă, activ - participativă, care să contribuie la stimularea interesului elevilor pentru activitatea școlară. Totodată, am încercat să evit apariția unor distorsiuni sau conflicte afective, stări frustrante, anxietate, teamă de școală. 3 Organizarea și desfășurarea cercetării Experimentul psihopedagogic s-a desfășurat în sala de clasa, în condiții obișnuite de activitate școlară, pe parcursul anului școlar 2005 - 2006 și a cuprins cele trei etape
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
de comunicare prilejuit de sarcina comună și de relațiile interindividuale ale membrilor. O comunicare deschisă, fără restricții, fără formalism și ritualuri inutile mărește încrederea membrilor în virtuțile grupului școlar. În școală se regăsesc și bariere de comunicare cum ar fi distorsiunile sau inexistența unui repertoriu comun între profesor și elev/student care duce deseori la perturbarea comunicării. Supraâncarcarea informațională care pune elevul în fața unei abundențe extreme de informație poate duce la dezvoltarea unui refuz față activitatea respectivă, la confuzii, epuizare fizică
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
eliberează din greșeală sporii mutanți dintr-un container abandonat, provocând reaprinderea vieții în forme ce trezesc oroarea. Specialitatea lui U. este ficționalizarea în contururile unor lumi postapocaliptice și mutante, în care noua supă cyber-umană nu mai amintește decât precar, cu distorsiuni, de vechea identitate a umanității: Ploi târzii, Soare sub flanșe, Din nou acasă. Aceasta e și structura care susține romanul Așteptând în Ghermana (1993), cu observația că e mai tranzitiv, mai direct, mai puțin modular și reflexiv decât povestirile: narațiunea
UNGUREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290343_a_291672]
-
a fost suficient fructificată de guvernare ca o sursă de dezvoltare instituțională. Evaluare conclusivă Sistemul de servicii de asistență socială, deși partea specializată cea mai importantă a sistemului a reprezentat componenta cel mai slab dezvoltată a acestuia, cu incompletitudini și distorsiuni grave. Unele dintre ele pot fi sintetizate astfel: • serviciile de asistență socială s-au concentrat în cadrul instituțiilor de asistență socială rezidențială (cămine pentru copii, pentru bătrâni sau persoane cu handicap); • lipsa cvasicompletă a sistemului public de servicii de asistență socială
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
resursele umane și mecanismele de finanțare. Atingerea unor performanțe minime pentru fiecare dintre dimensiunile menționate va facilita antrenarea propriilor capacități ale sistemului de a amplifica potențialul de dezvoltare. Însă progresele inegale sau menținerea unui nivel inegal al progreselor poate determina distorsiuni sau expansiunea unor efecte perverse. Construirea unui cadru legislativ modern, conform legislației europene, fără crearea unor mecanisme de finanțare, nu poate asigura dezvoltarea serviciilor. Mai mult, preluarea unor forme de organizare sau standarde ale unor țări europene poate genera disfuncționalități
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în România după introducerea sistemului asigurărilor din 1997 a fost (în contradicție cu obiectivele precizate la inițierea reformei) existența unui sistem controlat financiar și de Casa de Asigurări, dar, în același timp, și de Ministerul Finanțelor. Acest lucru a generat distorsiuni în alocarea resurselor și, în primul rând, o deturnare a unei părți a lor dinspre sistemul medical. Urmărind funcționarea acestui sistem hibrid, unii specialiști în domeniu consideră că nu era necesară o trecere a României la sistemul de asigurări de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reflectând disparitățile dintre regiunile bogate sau sărace ale țării (Raportul CNAS pe 2002, apărut în 2003). Disparități în oferta de servicii și probleme de acces la serviciile de sănătate Dincolo de problemele legate de nivelul de finanțare redus al sistemului, alte distorsiuni din sistem limitează calitatea, echitatea și accesibilitatea serviciilor, cu efect asupra întârzierii rezolvării problemelor de sănătate ale populației. În România, în perioada de tranziție, o accesibilitate scăzută la servicii medicale a populației defavorizate social și economic s-a manifestat (conform
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
exprima propriile trăiri și opțiuni într-o manieră în care stima de sine și a celorlalți să nu fie lezate. Asertivitatea este cea mai eficace modalitate de soluționare a problemelor interpersoanle. Comunicarea directă, deschisă și onestă permite recepționarea mesajelor fără distorsiuni, ceea ce menține relațiile cu ceilalți. Într-o comunicare asertivă tensiunea , critica, conflictul etc. sunt constructive. Comportamentul asertiv demonstrează respectul față de sine și față de ceilalți, promovează autodezvăluirea, autocontrolul și aprecierea pozitivă a valorii de sine. El se caracterizează prin faptul că
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
cu Craiova. Fig. 3. Ponssiona Pn, în Codex latinus Parisinus (finele sec. XIV). Obiecțiunea lui O. Iliescu 35, care identifică Ponssiona cu Rîmnicu Vâlcea, este fragilă: se bazează pe lipsa de corespondență latitudinală dintre Severin și Ponssiona, dar harta conține distorsiuni și mai grave, precum cursul liniar al Dunării între Severin și vărsare, sau contactul dintre Carpați și Dunăre în estul Munteniei. Se știe că astfel de distorsiuni pe latitudine sunt obișnuite în vechea cartografie. De fapt, orice posibilitate de discuție
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
bazează pe lipsa de corespondență latitudinală dintre Severin și Ponssiona, dar harta conține distorsiuni și mai grave, precum cursul liniar al Dunării între Severin și vărsare, sau contactul dintre Carpați și Dunăre în estul Munteniei. Se știe că astfel de distorsiuni pe latitudine sunt obișnuite în vechea cartografie. De fapt, orice posibilitate de discuție este tranșată dacă observăm că Ponssiona este traducerea latină a italianului Ponte de Zi-cho, adică așezarea era desemnată, pe românește, prin "Podul Jiului". Codexul surprinde de fapt
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și utilizarea conceptelor specifice matematicii și a capacității de a le utiliza în practica matematică. Ținând cont că evaluarea are implicații atât în activitatea pe care o desfășor ca învățător cât și în cea a elevului, ajutând la prevenirea unor distorsiuni în învățare, voi prezenta câteva fișe de evaluare utilizate. Prin fișele prezentate individuale și/sau colective, am urmărit nivelul de însușire a cunoștințelor și dezvoltarea proceselor cognitive, propuse prin activitățile de învățare. Valoarea predictivă a probelor este cu atât mai
Evaluarea la matematică de la teorie la practică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Zmău Cecilia Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1192]
-
că anxietatea este indicele nehotărârii subiectului În raport cu obiectul și În funcție de modalitatea specifică de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere autistă), matur (altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare), narcisic ( negare, distorsiune, proiecție), și nevrotic ( verificare, deplasare, disociație, externalizare, inhibiție, somatizare, intelectualizare, izolare, raționalizare, formație reactivă, reprimare, sexualizare). Majoritatea autorilor consideră că anxietatea Își are determinarea În evenimente precipitante declanșatoare.
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
de timp apar efecte ireversibile că: afectarea sistemului cardio-vascular, pierderea auzului, spasme ale extremităților o degradare semnificativă a sistemului nervos central. După un consum de marijuana pe o perioda scurtă de timp, Incep sa apara probleme de memorie și învățare, distorsiuni ale percepției (vizuale, auditive, tactile și a timpului), dificultăți de gandire și rezolvare a problemelor, anxietate. Aceste efecte șunt mult mai accentuate atunci cand alte droguri șunt consumate Împreună cu marijuana. Cercetări științifice majore În ceea ce privește consumul de canabis au demonstrat că, În
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
de cocaină și/sau consumate pe o perioadă mai lungă de timp poate duce adesea la paranoia. Fumatul cocainei poate produce În timpul consumului un comportament agresiv paranoid particular. Alte cercetări subliniază faptul că accesul rapid al cocainei la creier produce distorsiuni În perceperea semnalelor sociale și o tendință particulară de angajare În comportamente violente. În cazul consumului de heroină s-a constatat că folosirea ocazionala conferă oamenilor o stare de bine reducând temporal comportamentul agresiv, pe cand o folosire cronică duce, deseori
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]