15,403 matches
-
recitalurile "grele", pe afiș a apărut și un tânăr pianist polonez Marek Ruszczynski - încă student - laureat la mai multe concursuri dintre care cel ce poartă numele lui "Chopin", de la Varșovia, ceea ce constituie, evident, o recomandare. Într-un program dificil prin diversitate, el s-a dovedit stăpân pe mijloace instrumentale remarcabile. Foarte sensibil, de o fină muzicalitate, mânuiește cu bun gust și delicatețe o paletă sonoră bogată. Relația sa cu muzica genialului său compatriot este însă unilaterală, de grație și suavitate; în
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
foarte rar cântate. Ele întregesc profilul compozitorului cu farmecul lor proaspăt, chiar rustic. Soprana Adriana Mesteș a făcut efortul considerabil de a le învăța și cânta în limba polonă. Ea le-a surprins cu finețe flexibilitatea melodiei mulate pe cuvânt, diversitatea expresiei și a stărilor, șlefuind cu migală și plasticitate fiecare din aceste mici poeme. Dragoș Mihăilescu la pian, muzician care își asumă menirea cu responsabilitate a creat în această partitură - nu complicată, dar cu atât mai pretențioasă - sfera sonoră favorabilă
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
nu unul de separare. Când granița e nepenetrantă, ceva nu este în ordine. Pentru romanși, frontiera este punctul de convergență între lumea germanică și cea latină, între cultura locală și cea universală, într-un cuvânt un loc unde se întrepătrund diversitățile. M.P.M.: După părerea mea, Reflecții de la Sils-Maria este o operă incitantă, arzătoare, modernă... Există aici noțiuni și tabuuri care trebuie privite cu alți ochi, cum ar fi noțiunea de graniță, centru, periferie, identitate, toleranță etc. Mi se pare că ți-
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
pot permite să fie toleranți, minoritarii însă nu, ei trebuie să fie combatanți. Era vorba de relațiile dintre spanioli și catalani. I.C.: Nu, nu mi se pare corect. Trebuie să existe reciprocitate. Toleranța, dacă vrei, ar fi o recunoaștere a diversității și nu un fatalism. Nu se poate schimba nimic cu o atitudine indiferentă: eu te accept așa cum ești, dar nu mă interesezi. M.P.M.: Ești un filozof modern, scriitor, critic de artă, istoric literar, profesor - vorbește-mi puțin de multitudinea preocupărilor
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
-mi puțin de multitudinea preocupărilor tale și, de ce nu, și de opera ta. I.C.: Viața e formată din cercuri de activitate foarte diferite. Sigur, instrucția culturii retoromane în universitate ar putea constitui un domeniu unic. Pe mine m-a interesat diversitatea însă, iar un text romanș l-am privit în conexiunile lui cu alte culturi. Am dat mai multă importanță universalului decât specificului. Există și diferite moduri de a te exprima în scris: academic, literar, eseistic - și în funcție de asta îți selectezi
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
de valul de noncultură modernă. Prin integrare înțeleg să menținem ceea ce este specific, deși o apropiere constructivă între tinerii europeni nu poate fi decât binevenită. Românii au cu ce contribui la tezaurul european, am văzut că ei sunt mândri de diversitatea lor. M.P.M.: Îți mulțumesc pentru gândurile tale bune și mai ales pentru încrederea ta în noi.
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
și strigatul, zgomotul și muzica, spațiul luminos și penumbrele subsolului, literatura și arta plătica se întîlnesc aici în mod legitim, își găsesc spontan genul proxim și transformă acest spațiu cultural într-o adevărată metaforă a vietii însăși. Iar în această diversitate a manifestărilor, a experiențelor nemijlocite și a actelor simbolice, un loc privilegiat, evident, în afară componenței literar-narative, îl are vizualitatea sau, mai exact, arta plastică. Încetul cu încetul, la început ezitant că selecție și timid că acțiune, apoi din ce in ce mai sigur
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
Gheorghe Grigurcu Simona Popescu, poeta și eseista, într-o cumpănă ce avantajează ambele domenii, teoretizează în marginea conceptului de poezie, insistînd pe "modurile" și "timpurile" sale multiple în actualitate, pe remarcabilă lor "devălmășie". N-o sperie diversitatea, pentru unii deconcertanta, a "mentalităților disjuncte", a "gusturilor defazate", nici chiar "conglomeratul de confuzii", ci s-ar zice că tocmai acești factori îi instiga intelectul intru omologarea unei complexități polisemantice: "ăFenomenul poetica are mai multe fete, vechi și noi, mai
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
universitare din Cluj. Tentația poetului de a colabora cu regimul comunist se manifestase, deci, de timpuriu. Impresionant e portretul lui Vianu, realizat în urma unor vizite sau peripatetice discuții pe străzile din preajma casei cărturarului. Era mereu prudent și retractil, uimit de diversitatea lecturilor tînărului Balotă. Lui Negoitescu i-a comunicat opinia contrariata: "Pentru mine e un mister Balotă asta. E tînărul cel mai cultivat, cel mai savant din cîți cunosc... Nu știu ce să cred despre el. Văd întrînsul uneori un credincios, un om
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
Rodica Zafiu Am vorbit, cu cîtva timp în urmă, de unele trăsături lingvistice ale mesajelor trimise prin poștă electronică. Un subiect de reflecție înrudit îl oferă, evident, Internet-ul: în acest caz, totuși, diversitatea tipurilor de texte e mult mai mare; în plus, multe dintre ele nu sînt scrise exclusiv în și pentru circulația "electronică"; reviste apărute simultan în formă clasică, pe hîrtie (de pildă, chiar "România literară"!), cărți, bibliografii, acte, decizii - sînt doar
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]
-
Chiar dacă, asemenea ei, scriitorul sare de la o temă la alta, cu o vivacitate ușor derutanta uneori. Volumul tradus de Editură Humanitas, prin eforturile notabile ale lui Nicolae Stoian și ale Magdalenei Popescu-Marin e conceput în așa fel încît să reflecte diversitatea preocupărilor lui Simmel. Sub titlul generic și atotcuprinzător Cultură filozofica găsim un mic compendiu simmelian, o reuniune de estetică (prin cele trei eseuri "Minerul", "Ruină" și "Alpii"), ceea ce autorul numește psihologie filozofica ("Aventură" și "Modă"), mini-biografii artistice (despre Michelangelo și
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
începuse "criză" spiritului modern, cum indică și subtitlul acestei cărți), deci în plină epistemă bîntuita atît de obsesiile raționalismului cît și de oroarea față de ele. Ambițiile sale sînt însă, clar, ale unui absolutist în sensul soft, care deși declară infinită diversitate a lumii, se știe capabil să o cuprindă cumva pe dedesubt, din interior, să o subîntindă prin însuși actul contemplării și studierii ei, nu prin sistematizare sau epuizare. Un absolutist numai bun de revendicat de relativiștii de astăzi, dar un
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
putea mulțumi pe toți cei care ne scriu. Totodată, aș vrea să precizez că unul din principalele pariuri pe care le-am făcut, cînd am putut să scoatem o revistă independența, nesupusa cenzurii, a fost acela de a admite că diversitatea, dezacordul și, în definitiv, pluralitatea părerilor și judecaților reprezintă condiția sine qua non a calității intelectuale a unei publicații culturale. Aceasta ne obligă să nu ne amestecăm în textele colaboratorilor noștri. Fiecare răspunde de ce scrie. Ar fi greu să le
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
sînt: Muzeul de Artă Brașov, Muzeul de Artă Constantă, Muzeul Bruckenthal Sibiu, Muzeul de Artă Walona Liège, Muzeul de Arte Frumoase Mons și Muzeul de Arte Frumoase Tournai. O expoziție de o asemenea anvegură determina în mod spontan, prin însăși diversitatea inventarului sau, un larg cîmp de tentații, căruia orice organizator îi poate rezista cu greu. Prima dintre ele ar fi aceea de a selecta lucrările în funcție de ideea preexistenta a unei sincronii între cele două școli, a unei comuniuni de viziune
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
însăși ordonarea lucrărilor și din încadrarea lor în timp. Construită după criterii oarecum exterioare, logice și didactice în aceeași măsură, adică după criterii tematice, iconografice și cronologice, expoziția s-a închegat cu o foarte mare acuratețe, în ciuda cantității și a diversității materialului vizual. Portretul, peisajul, scena de gen, natură moartă, compoziția și compoziția abstractă, cu nenumăratele lor nuanțe și particularități, au constituit terenul ferm pe care s-a așezat aproape un secol și jumătate, intervalul 1800 - 1940, de pictură belgiană și
Confruntări româno-belgiene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18073_a_19398]
-
acordat un timp special pentru a asculta câteva concerte, adevărate evenimente muzicale. Conducerea Orchestrei din Paris invită într-o stagiune mai multe ansambluri orchestrale importante din lume pentru a evolua în această sală, ceea ce conferă vieții muzicale o mai mare diversitate de stiluri și maniere de interpretare. Am avut, deci, fericită ocazie de a asculta Orchestră de cameră müncheneză, sub baghetă unui reputat muzician care este Dieter Fischer Diskau. Programul extrem de rafinat ales a fost dedicat în exclusivitate lui Richard Strauss
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
așteptăm în interpretarea să. Am ramas descumpănit de reacția publicului parizian, care a aplaudat frenetic după scherzo-ul Simfoniei "Patetica", ceea ce mi se pare regretabil pentru receptorii unui asemenea șlagăr. Urmărind desfășurarea întregii stagiuni concertistice de la Sala Pleyel putem aprecia diversitatea repertoriului, varietatea de stiluri și școli muzicale abordate, importanța numelor aflate pe afișul concertistic, ceea ce face ca viata muzicală din capitală franceză să se anunțe bogată în evenimente artistice.
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
opinii interne despre "umorul național" (P. Locusteanu, D. Drăghicesu, Stăniloae, M. Ralea ș.a.), autorul ănsusi tinde să primească fără mare distanțare tezele stereotipului etnic, elogiind "calitatea specială și excelentă hazului nostru" (p. 6). Evident, prestigiul umorului național nu e general: diversitatea stereotipurilor parțiale e dovedită printre altele de faptul că grupul regional care se bucură de cel mai mare prestigiu intern (ardelenii) e considerat an același timp ca fiind cel mai puțin performant an producerea și an aprecierea umorului. an afară
Umorul national by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17428_a_18753]
-
autorul o trasează între arhitectură realist-socialistă (specifică pentru Europa de Est de până la moartea lui Stalin) și arhitectura postmodernă din vest. Ambele ar fi culturi ale fragmentului, colajului și pastișei, la care ajung, evident, prin filiere și din motive diferite. Postmodernismul presupunea diversitatea opțiunilor aducând referințe multiple care făceau aluzie la pluralismul cultural și la legitimitatea oricărei alegeri. În schimb, realismul socialist a recurs la pastișa, colaj, fragmentarism, din cu totul alte motive - în primul rând acela de sursa marxista, după care forțele
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
volum de povestiri e de departe o remarcabilă reușită editorială. Criteriul cronologic de structurare a operei unui scriitor nu e ăntotdeauna relevant, dar an cazul acesta strângerea laolaltă a celor douăzeci și trei de povestiri are ceva fascinant prin ănsăsi diversitatea lor: iată un Cehov pe care al poți contemplă an năucitoarea complexitate a tematicii sale, a filozofiei sale, a inflexiunilor sale stilistice. Un Cehov sumbru și tragic alături de un Cehov ironic și detașat, un Cehov al absurdului cotidian, dar și
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
sale, a inflexiunilor sale stilistice. Un Cehov sumbru și tragic alături de un Cehov ironic și detașat, un Cehov al absurdului cotidian, dar și al fantasticului, al ăntămplării senzaționale și aproape neverosimile. Povestioara care deschide volumul, "Muierile", rezumă ăntr-un fel această diversitate a scriitorului, chiar la nivelul construcției personajelor. Intrigă povestirii e plasată ăntr-o cârciuma de drumul mare, un fel de han, unde poposește un barbat ămpreună cu un copil de vreo opt ani. Băiețelul e luat de suflet, si de la istorisirea
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
Rodica Zafiu Diversitatea de conotații a substantivului cetățean e mascată uneori de definiția neutră din dicționare; în DEX, de exemplu, apare doar sensul "locuitor al unui stat, care se bucură de drepturi civile și politice și care are anumite obligații față de acel stat
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
viața publică din România după mulți ani de tăcere impusă (sau de dezbatere simulata, ceea ce înseamnă același lucru). Acum, o parte din articolele din perioada 1993-1998 pot fi recitite în volumul Exerciții de îndoială. Subiectele acestor articole sunt de o diversitate caleidoscopica, însă în timpul lecturii se configurează treptat preferință autorului pentru discutarea moravurilor lumii românești. Val Condurache descrie, cu talent de prozator, modul nostru de a fi și apoi, cu talent de eseist, îl analizează. Un text antologic din această categorie
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
încremenita undeva, într-un loc imaginar, într-un timp care n-a început să curgă. O farsă a imaginației? Chiar așa fiind ceva mai poate fi reținut, concretul unei stări în care inconsistenta ficțiunii mai păstrează câte ceva din bogăția și diversitatea lumii. Fixația asta care "alege" și respinge în același timp, care golește lumea de conținutul ei necesar nu se poate mulțumi cu "nimicul" căci nici ea nu-l poate cuprinde. Ea optează pentru acel "puțin" stilizat al unei realități fictive
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
nu mi-a reușit în toate cazurile). Remarcam acolo un paradox și atît. Tradus, el ar suna cam așa: daca în lumea civilizată de astăzi filosofia și practica politică afirmă dreptul la diferență, ocrotesc specificitatea și proiectează construcții sprijinite pe diversitate, limbajele simbolice aspiră, dimpotrivă, spre integrare și ecumenism, spre un fel de esperanto artistic. Iar acestei banale observații nu ii asociam nici cel mai palid frison. ansa nu cumva, doamne ferește, mă întreb eu din nou și chiar că încep
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]