80,209 matches
-
mega- sau euro-), altele sînt observații gramaticale sau semantice (organizarea sintactică a propoziției, complementele verbale „non-finite”, verbele „factitive” etc.). Ne-am oprit exclusiv asupra lucrărilor care trec dincolo de limitele strict lingvistice, adică cele care ar putea interesa pe cititorii cultivați. Doamna Gabriela Pană Dindelegan, animatoarea acestor studii, a coordonat și alt volum, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale (Editura Universității, 2002, 426 p.), și mai mult legat de actualitate. Își spun aici cuvîntul, pe lîngă D-sa, alți bine cunoscuți cercetători
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
de actualitate. Își spun aici cuvîntul, pe lîngă D-sa, alți bine cunoscuți cercetători ai limbii actuale (dinamica este un concept aproape obsesiv!), printre care Theodor Hristea, Adriana Ichim Stoichițoiu, Cristina Călărașu și alții. Tot în acest volum, subliniem articolul doamnei Rodica Zafiu, activa observatoare a „păcatelor limbii” noastre (oralitatea în limbajul jurnalistic), precum și unele cercetări asupra numelor proprii de persoană. Acordul gramatical și „abaterile” de la corectitudinea construcției, „adaptarea” gramaticală a unor termeni noi (operator, functor, ambreiori etc.), unele „formații verbale
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
ambreiori etc.), unele „formații verbale” noi (a erotiza, a pirata, a se dopa) fac de asemenea obiectul unor articole din această a doua culegere de studii dezvoltate de catedra de limba română a Universității bucureștene. Meritul este fără îndoială al doamnei Gabriela Pană Dindelegan, care a știut să-și stimuleze și promoveze colegii din catedră în cercetările limbii române de astăzi. Dar... Chiar nici unul dintre cei ce lucrează la catedră și scriu în revistele și ziarele de largă circulație să nu
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
ar fi.) La 28 de ani, Marius Ianuș ar trebui să se gîndească bine care e vîrsta critică de la care seacă inspirația literaților. Nici nu vrem să ne gîndim c-o fi 30 de ani, balzacianul prag (e drept, pentru doamne, nu pentru domni). Ce ne miră pe noi este că dnii C. Stănescu și Cristian Tudor Popescu, redactorii răspunzători de ALA, găzduiesc cu atît neascunsă bucurie pamfletele (net inferioare poeziilor lui Ianuș) junelui furios. Speră că Ianuș îi va excepta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
nesfârșit val de imigranți. Mai întâi cei din colonii (pe care și-i binemerită, de altfel!), apoi cei din Estul Europei, sau, mai precis, dintr-o anumită zonă a Europei Răsăritene: România, Bulgaria, Albania. Sunt uimit chiar de îngăduința arătată doamnei Puwak, ceea ce dovedește că nu vrea nimeni (ba din contră!) să ne arate cu degetul nici măcar când am merita-o cu vârf și îndesat. Mai mult, sunt aproape sigur că-l vor scoate basma curată și pe ministrul Beuran, un
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
Ca să vezi! Hoțul își cere scuze nu pentru furt, ci pentru că n-a anunțat c-a furat! Cât privește faptul că în 1995 n-ar fi existat în România o lege a dreptului de autor, asta să i-o spuie doamnei Puwak. Ceea ce-a făcut Beuran e furt calificat și se pedepsea, și în 1995, pe baza Codului Penal. Cam așa stau lucrurile. În rest, toată această bandă de manglitori, n-are decât să-și vadă de agoniseală. Dacă românii
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
Catherina Iernici a trebuit să se angajeze, la mai bine de 40 de ani, ca muncitoare necalificată într-o fabrică de chimicale. Și viața Josefinei Banciu a luat o altă cale după 1945, la fel și cea a Elenei Eckardt. Doamna Eckardt s-a descurcat, însă, iar tenacitatea ei își găsește sprijin constant într-un antisemitism trecut prin experiența Germaniei postbelice (unde a emigrat în 1976) și-un mercantilism bine instalat. Tatăl Georgetei Rosetti Bilciu a murit în închisoare, dar ea
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
acum inconfundabil al frazelor cu întorsături arhaice și falduri înșelătoare. Volumul de față mai cuprinde cîteva povestiri, multe dintre ele în stil Academia Cațavencu (Noapte de februarie, publicată inițial chiar în paginile României literare, Sîc, sîc, biscuit!, Kenya mon amour, Doamnele îndrăgostite vin din viitor, A doua zi după erecție, Crețușca și Raport despre lumea In.) O mențiune aparte merită Sîc, sîc biscuit!, unde, întocmai ca în Însemnările motanului Murr, narator (sau mai precis naratoare!) este o pisică (Myu, alias Bast
Cronica unui roman îndelung așteptat… by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/13543_a_14868]
-
când pesediștii se prezentau cu mare cucernicie spre lăcașurile sfinte pentru a înfățișa nerod..., pardon, norodului atașamentul și credința în mărirea, puterea și eternitatea pesedeului și ale președintelui său, acum și pururea. Prim-solistă a ansamblului de muzică nouă, CURS, doamna Mungiu a prezentat în premieră absolută după anul 2000, Oratoriul „Scăderea-n sondaj” în mi minor, opus 57*) pentru fluier, creație dedicată da capo al co(a)da PSD-ului. Drept urmare, Dan Matei Agathon, Octav Cozmâncă și încă vreo câțiva
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
trăiri, spectatorul se simte lăsat de izbeliște, anulând astfel principiul de bază al plăcerii în teatru: bucuria de a fi laolaltă cu ceilalți în respirația dintre cuvintele autorului spuse de actori. În seara când am fost eu la spectacol, o doamnă râdea tare și cu sughițuri, de câte ori i se năzărea, ca o alarmă de mașină: m-am simțit și mai singură. Piesele Liei Bugnar, jucate în aceeași ambianță sunt mai puțin ambițioase în planul modernității, izbutite, însă, în cel al teatralității
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
si mine, nu a cunoscut niciodată vigilența și cruzimea organelor estice. Poezia mondială și frigul lumii Cum am putut uita numele poeților consacrați pe care i-am auzit în această seară citind în toate limbile lumii? Mai ales după ce o doamnă, extrem de amabilă, de la “Literaturwerkstatt Berlin” mi-a făcut cadou o cărțulie cu scurte biografii și traduceri din poeziile recitate în aer liber, în plin centrul Capitalei, pe Potsdamer Platz. Aș vrea să scriu pagini întregi despre felul călduros și prevenitor
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
a făcut cadou o cărțulie cu scurte biografii și traduceri din poeziile recitate în aer liber, în plin centrul Capitalei, pe Potsdamer Platz. Aș vrea să scriu pagini întregi despre felul călduros și prevenitor în care m-a primit această doamnă, fără să mă cunoască, spunîndu-mi imediat că numele meu înseamnă în ebraică “darul lui Dumnezeu”. Desigur, aștepți considerații asemănătoare într-o seară închinată poeziei mondiale. În schimb ar trebui să acopăr o mare suprafață a acestei pagini, dacă aș povesti
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
titlu optimist în EVENIMENTUL ZILEI: “Legea privind combaterea violenței în familie intrată ieri în vigoare prevede: Soțul bătăuș ajunge în stradă”. Așa o fi, dar după ce se întoarce acasă domnul soț, ce face el oare? Credeți că-i aduce flori doamnei? Dar să dea Dumnezeu să se înșele Cronicarul și să bage legea frica în domnii care își bat nevestele. ZIUA anunță că s-a furat “Dacia” lui CVTudor. Motiv pentru care PRM-ul a dat un comunicat care se încheie
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
Filip-Lucian Iorga 3000 de minute de convorbiri A fost odată “R”, prietena lui Mircea Eliade...Așa începea dedicația pe care Doamna Profira Stoicescu mi-o dăruia, acum mai bine de doi ani, pe o fotografie de altădată. Nu e o greșeală, “D”-ul mare. Cum să reprezinți, altfel decât așa, atât de banalizata și devalorizata calitate de doamnă, atunci când este veritabilă
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
dedicația pe care Doamna Profira Stoicescu mi-o dăruia, acum mai bine de doi ani, pe o fotografie de altădată. Nu e o greșeală, “D”-ul mare. Cum să reprezinți, altfel decât așa, atât de banalizata și devalorizata calitate de doamnă, atunci când este veritabilă? Ce puțin știm să ne iubim bătrânele Doamne! Și mai sunt atât de puține... De aceea, voi menține “D”-ul. Prima dată, am văzut-o pe Doamna Stoicescu, acum trei ani, la o serbare a Colegiului Național
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
bine de doi ani, pe o fotografie de altădată. Nu e o greșeală, “D”-ul mare. Cum să reprezinți, altfel decât așa, atât de banalizata și devalorizata calitate de doamnă, atunci când este veritabilă? Ce puțin știm să ne iubim bătrânele Doamne! Și mai sunt atât de puține... De aceea, voi menține “D”-ul. Prima dată, am văzut-o pe Doamna Stoicescu, acum trei ani, la o serbare a Colegiului Național “Spiru Haret” din București, al cărui elev eram, pe atunci. Umorul
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
altfel decât așa, atât de banalizata și devalorizata calitate de doamnă, atunci când este veritabilă? Ce puțin știm să ne iubim bătrânele Doamne! Și mai sunt atât de puține... De aceea, voi menține “D”-ul. Prima dată, am văzut-o pe Doamna Stoicescu, acum trei ani, la o serbare a Colegiului Național “Spiru Haret” din București, al cărui elev eram, pe atunci. Umorul și verva cu care povestea despre un fost “spirist”, Mircea Eliade, ne captaseră tuturor interesul. Îmi începusem deja “șuetele
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
distincție pe care nici îmbătrânirea și nici boala nu le pot anula. M-a introdus în apartamentul spațios și mobilat ca o adevărată “casă de oameni”, așa cum obișnuiau să existe pe vremuri. Ne-am așezat la masa din sufragerie și Doamna Stoicescu m-a întrebat: “Ce vrei să știi, tinere?”. Nu știam nici eu prea bine. Ca să scap din încurcătură, am rugat-o, așa cum obișnuiesc la începutul oricărei întrevederi, din cauza obsesiei mele pentru genealogii, să-mi vorbească despre familie și strămoși
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
a întrebat: “Ce vrei să știi, tinere?”. Nu știam nici eu prea bine. Ca să scap din încurcătură, am rugat-o, așa cum obișnuiesc la începutul oricărei întrevederi, din cauza obsesiei mele pentru genealogii, să-mi vorbească despre familie și strămoși. Zâmbind poznaș, Doamna Stoicescu mi-a răspuns: “Ei, dar asta e o poveste lungă...!”. Atunci a început povestea care s-a întrerupt abia la 30 iunie 2003. S-a întrerupt, dar pentru mine nu s-a terminat. Prima întrevedere a ținut mai bine
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
răspuns: “Ei, dar asta e o poveste lungă...!”. Atunci a început povestea care s-a întrerupt abia la 30 iunie 2003. S-a întrerupt, dar pentru mine nu s-a terminat. Prima întrevedere a ținut mai bine de patru ore. Doamna Stoicescu nu se mai sătura povestind, iar eu nu mă mai săturam ascultând. Restul nu prea mai conta. La sfârșit, am stat aproape o oră în picioare, în fața superbei biblioteci florentine, pline cu venerabilele rămășițe ale unei biblioteci care numărase
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
florentine, pline cu venerabilele rămășițe ale unei biblioteci care numărase, cândva, peste 10.000 de volume. Acolo, mi-a recitat, în italienește, Petrarca... De atunci, vizitele au continuat aproape săptămânal. La o trufă sau un păhărel de vin de Porto, Doamna Stoicescu mi-a încredințat amintirile dumneaei. Cu bune și rele, cu momente și întâlniri spectaculoase sau cu dezamăgiri și pierderi dureroase. Adică viață. Deși dezamăgită de oameni (fusese deposedată prin fals de un apartament cu 10 camere), obișnuită cu singurătatea
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
de convorbiri înregistrate, care sper să se constituie în material pentru un volum. Cifrele și casetele înregistrate nu spun, însă, mare lucru. Nu redau zâmbetul, lacrima, verva, mânia, bucuria, umorul, inteligența, căldura umană. Adică nu redau viața. La 30 iunie, Doamna Stoicescu a plecat. Repede, brusc, hotărât, așa cum obișnuia să facă totul. Fără drept de apel. Vârsta înaintată nu înseamnă nimic. Plecarea a fost, oricum, prea rapidă și neașteptată. Pentru că, de fapt, nu era dorită... Puțină genealogie Profira (Rica) Botez s-
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
copil de o frumusețe răpitoare, crescut cu guvernante nemțoaice și școlit la Școala Franceză. Mondenități și prietenii În această epocă, soții Stoicescu sunt în mijlocul lumii mondene, merg la baluri și organizează ei înșiși serate ca la carte. Multe dintre amintirile Doamnei Stoicescu, despre personalitățile și personajele românești pe care le-a cunoscut, datează din această perioadă (și, desigur, din cele anterioare): Haig Acterian, Aldulescu, Maria Antonescu, Costache Antoniu, Ana Aslan, familia Avakian, fam. Averescu, Baraschi, Batzaria, Eliza Brătianu, dr. Bruckner, fam
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
Popazu, Veronica Porumbacu, fam. Proca, moșierul Rădulescu, Mihail Sadoveanu, fam. Stanca, fam. Suțu, Constantin Tănase, fam. Tătărescu, Păstorel Teodoreanu, Sorana Țopa, Grigore Vasiliu-Birlic, Eva Vântu, Coco Vidrașcu, Petrișor Viforeanu, Ion Voicu, George Vraca, Maria Zagor ș.a., toți apar în evocările Doamnei Stoicescu, resuscitând o lume apusă, cu gălăgia și can-can-urile ei, cu întreaga distincție și strălucire. O relație specială a avut Profira Stoicescu și cu Principesa Martha Bibescu. Dr. Stoicescu îl îngrijea pe Principele George-Valentin, iar soțiile stăteau de vorbă, la
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
de adevăr, de inteligență și de “bunul-simț care uimește”, de puternica viață interioară și de “pofta de a pălmui pe imbecili”. În fine, Mircea Eliade scria: “Leg de viața Duduiei Rica fapte mari”. Și nu a greșit. Faptele mari ale Doamnei Stoicescu nu au fost vizibile sau trâmbițate, ci discrete și adevărate. Model de existență și de asumare a propriei failibilități și a destinului. Plecarea Profirei Stoicescu, deși dureroasă, nu mă lasă chiar atât de singur, pentru că eu, “cronicarul dumneaei”, așa cum
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]