1,319 matches
-
și flori pe rod. Necăzut prizonier niciunei îngâmfări, un artist cu mare bun simț, cu finețe și teamă să nu supere pe nimeni, cântărețul Marius Brutaru urcă încet, frumos și sigur în coroana copacului cu roade de aur, al folclorului dobrogean. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Marius Brutaru. Coroana cu roade de aur / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1198, Anul IV, 12 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
Între ramuri încărcate, cântecul Georgetei Nichifor e fructul care nu se rupe și nu se duce la gură, ci la inimă! Georgeta Nichifor este zidar de poeme în voce, o interpretă care are cântece ce sunt zale pentru apărarea folclorului dobrogean și rouă pentru setea iubitorului de binele și dragostea din cântec. Nu se poate creiona cronicărește Georgeta Nichifor! O fi, deși nu pare, cinquagenară?! Cântecele sale încununabile în și din istoria spirituală a Dobrogei se păstrează tinere! Ele nu au
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
puseu de divinitate de la muzica populară, fundație a identității noastre. Deși cântă ca o vijelie, glasul Danielei Condurache are suavitate, are consonanță cu visul. Ascultând-o, trăim mai încet și suntem mai moldoveni, chiar de-am fi olteni, munteni, ardeleni, dobrogeni, bănățeni...! Când cântă Daniela Condurache, întreaga lume e moldovenească. Orice cântec interpretat de Daniela Condurache, e tot moldovenesc, chiar dacă ar fi oltenesc, muntenesc, ardelenesc, dobrogenesc, bănățenesc...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Daniela Condurache. Dacă ar asculta
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
care își desfășura activitatea. Cu elevii mai slabi sau care nu aveau condiții să învețe, obișnuia să țină ore de meditație gratuite, în casa familiei Leancă, din spatele Căminului Cultural, unde locuia în gazdă. Era și ea o rătăcită pe tărâmuri dobrogene. La terminarea facultății, dintre toate ofertele de la repartiție, a dorit, ca și Mircea, să părăsească regiunea de baștină, încercând să uite o poveste tristă de dragoste, pentru a experimenta singurătatea pe alte meleaguri și, cum i-a plăcut din totdeauna
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
ascunde cu grație frumosul chip cu feregeaua, tot așa, sub aparența de prerie aridă, cu ierburi uscate, cu dealuri pietroase profilându-se golașe în zare, vegheate de ruine antice ce se contemplă gânditoare în enigmatice oglinzi de ape, ținutul nord dobrogean a știut să-și ascundă cu grijă adevăratul chip și ca într-un ritual săvârșit pentru o divinitate păgână, să se înfățișeze în toată nebănuita sa frumusețe, doar acelora ce îi aduceau ca ofrandă, propria lor inimă. Și la fel
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
lumină a trecut peste inima mea și strig tare: - Hristos a înviat, fraților! - Care ești acela mă? întreabă comandantul, întors de pe coridor. - Eu sunt. - Du-l la carceră, așa dezbrăcat! Dumnezeul mătii de bandit!... Când răsărea soarele, peste pleșuvele dealuri dobrogene, se auzeau, în zbor înalt, osanalele clopotelor de la bisericile din Constanța. Către cerul albastru, ridicau scări nevăzute, cântărețele ogoarelor, ciocârliile. Și era bine! Și pace-n suflet! Însemn fruntea, pieptul și umerii cu semnul Golgotei. Diafan, transfigurat Iisus plutește pe lângă
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
își ridicase regina Maria un castel care de fapt era un complex format din mai multe clădiri cu pereții albi și acoperiș din olană roșie, ridicate la malul Mării Negre pe trei terase, construite într-o combinație arhitecturală: maură, mediteraneană și dobrogeană specifică zonei bulgărești, zonă populată în general pe atunci ca și acum, cu mulți cetățeni de etnie turcă. Castelului i se mai zicea și Cuibul Singuratic sau Tenha Juvah cum îl denumeau localnicii de origine turcă. Clădirea principală în care
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o bucurie, o poartă deschisă a Raiului. Nu la toți. Doar unora. Celor privilegiați și dragi Lui. Altora le-a dăruit munții, dealurile, podișurile sau câmpiile. Dobrogenilor, oameni aleși ai lui Dumnezeu, le-a dăruit marea. O bogăție inepuizabilă în frumos. Acelor cărora nu le-a fost hărăzită această moștenire, Le-a spus că au nevoie doar de un șevalet, de o pensulă, de câteva culori, multă
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
de rugăciunile calde și sincere ale acelora cărora le-a fost conducător, îndrumător, părinte și păstor sufletesc și duhovnicesc. Pe pământul nostru românesc, acești trei ierarhi au fost cinstiți încă de la început. Așa cum am arătat, ierarhii și clericii ținuturilor tomitane, dobrogene le-au luat apărarea și i-au cinstit ca mari apărători ai dreptei credințe. Întîistătătorul scaunului mitropolitan al Țării Românești se pomenește încă de la obținerea/dobândirea autonomiei (anul 1885) ca locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei. Ce cinste mai mare pentru
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
de ani de când a primit cântecul, l-a scufundat în ea însăși, apoi l-a restituit, împodobit cu propria frumusețe și lustruit cu lumină de la sine, grădinii de sădire a frumosului, cinstitului, luminatului bine sufletesc al publicului, splendida muzică folclorică dobrogeană. Sărbătorea artista Aneta Stan întoarcerea filelor unui calendar semicentenar în care presase florile spirituale ale muzicii și adunase tot ce izbutise lira glasului ei, tot ce-a cântat ea și a auzit întreaga țară a neamului ei, de la vatră, la
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
de gală, cu fireturi sufletești, purtate de românul cinstit, iubitor de folclor, de cultură sătească, de tradiție și istorie neprefăcută, nepredată la destrămare! În toată vasta sa operă interpretativă și creativă muzicală, artista Aneta Stan a realizat arhitectura muzicii folclorice dobrogene. Se întemeiază această credință, examinând pe cât ajută pe ascultător și vizionator priceperea reprezentațiilor artistice ale Anetei Stan, pe cât dispune fiecare de puterea de cunoaștere și înțelegere a folclorului din repertoriul acestei artiste, a sensului motivic al lui, a textului și
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
constructivă, a sufletului ei. Pe când cântecul în act e opera de o viață de artist, cu prețul dăruirii timpului ei, al libertății ei, clădind ca redută ființa sa și ca victorie, glasul! A ridicat un castel imperial al muzicii folclorice dobrogene, de la fundație, la creneluri. Acesta-i castelul muzicii folclorice dobrogene și e întemeiat majestuos, estetic, armonios, cu temelie, corp și acoperiș de cetate strămoșească. Iată, aceasta a zidit în muzica folclorică dobrogeană artista Aneta Stan, o artistă fără copie, unică
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
de o viață de artist, cu prețul dăruirii timpului ei, al libertății ei, clădind ca redută ființa sa și ca victorie, glasul! A ridicat un castel imperial al muzicii folclorice dobrogene, de la fundație, la creneluri. Acesta-i castelul muzicii folclorice dobrogene și e întemeiat majestuos, estetic, armonios, cu temelie, corp și acoperiș de cetate strămoșească. Iată, aceasta a zidit în muzica folclorică dobrogeană artista Aneta Stan, o artistă fără copie, unică, frumoasă cum e și cântecul ei! O asemenea armonie nu
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
A ridicat un castel imperial al muzicii folclorice dobrogene, de la fundație, la creneluri. Acesta-i castelul muzicii folclorice dobrogene și e întemeiat majestuos, estetic, armonios, cu temelie, corp și acoperiș de cetate strămoșească. Iată, aceasta a zidit în muzica folclorică dobrogeană artista Aneta Stan, o artistă fără copie, unică, frumoasă cum e și cântecul ei! O asemenea armonie nu trebuie căutată până la scotocire. Dar e greu de găsit deoarece noi nu mai aflăm nici armonia din noi, și atunci, cum să
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
de simpatie și comuniune cu artista. Pe intervalele dintre rânduri se încingeau hore, într-o frenezie elegantă, de bun simț și de nesfârșită voioșie. Scena era încărcată cu flori, iar în mijlocul ei cânta cea mai iubită interpretă de muzică folclorică dobrogeană de azi, Aneta Stan. Spectacolul a fost regizat în cinci tablouri muzicale, pe concepția artistei, care a pregătit până la detaliu minuscul, totul. Costumele îmbrăcate de artistă au sugerat o aspectare vestimentară totalmente adorabilă și de efect scenic pitoresc, înfățișând portul
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
650 km (22,000 km, inclusiv fiordurile). Populația sa este de peste 5,1 milioane de persoane, din care vreo 700 mii sunt emigranți din toate continentele. Printre aceștia se numără și cei patru români din Lødingen, nevoiți să părăsească pământul dobrogean unde s-au născut și să emigreze la aproape cinci mii de kilometri depărtare de casă, datorită condițiilor oferite de-a lungul celor peste douăzeci și trei de ani, de toate guvernele ce s-au succedat la conducerea acestei țări
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376671_a_378000]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > ȘTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1650 din 08 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Un travaliu melancolic dens sunt cântecele interpretului de muzică folclorică dobrogeană Ștefan Vlad. Toate! Pline de Dunăre și de Marea Neagră, de dragostele pescarilor duși cu luntrea să prădeze apa și rămași datori pe țărm cu ultimul dor, de dorul acesta ce arde scrum inima capturată și-aleargă gândul, îl biciuiește, îi
ŞTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372629_a_373958]
-
universal, dar emoția în care-l înveșmântează textele cântecelor interpretului Ștefan Vlad și glasul său cald, melodios, alinător ca umbra mâinii doctorului pe rană și arsură e numai și numai a lui Ștefan Vlad! Poate că și inflexiunile tipice muzicii dobrogene conferă acestor cântece acea vibrație sensibilă, acea pernă de catifea, acel așternut de melancolie, dar în vocea interpretului Ștefan Vlad cântecul nu ia ființă pe timpul emisiei directe, el colindă întâi prin suflet și se transmite ca ecou al sufletului. Ștefan
ŞTEFAN VLAD. CÂNTECELE, TRAVALIU MELANCOLIC DENS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372629_a_373958]
-
știuleți și torsul lânii sau bumbacului, bunica făcea o bunătate de plăcinte crețe umplute unele cu dovleac, altele cu brânză de oaie, peste care turna smântână bătută cu ouă. Foaia de plăcintă, ce constituia specialitatea ei în pregătirea vestitele plăcinte dobrogene, transparentă de subțire ce era, se prelingea sub vergea, peste marginea unei mese rotunde, cu trei picioare. Pe jumătatea stângă a foii erau presărate brânza sau dovleacul (după caz), partea dreaptă a foii acoperea umplutura și cu mâinele ei dibace
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
stat îmbrățișați pe peron li s-au părut o eternitate. Se vor mai vedea oare vreo dată? Aici s-ar putea să aibă loc despărțirea a două destine, ce s-au intersectat pentru două luni de zile, într-o comună dobrogeană. Ce le va mai oferi destinul pentru viitor? Vor mai avea un viitor comun sau atât le-a oferit viața să guste dintr-o iubire tumultoasă și plină de promisiuni? Așa că atunci când trenul care i-a adus până aici, s-
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XVII COŞMARUL ADEVĂRULUI PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362124_a_363453]
-
de la vârsta de 14 ani. Și acum să-ți relatez ce știu despre istoria orașului. I-am spus că există și un muzeu arheologic pe strada principală, de asemenea, o casă memorială în spatele sitului, pe malul mării, construită în stil dobrogean, cu influențe tătărești în general, având aceeași arhitectură ca și complexul muzeal de la Balcic, din Bulgaria, fosta reședință a reginei Maria. - Trebuie să știi de la început că, așezarea Callatis fost o colonie a cetății grecești Heraclea Pontica (azi Ereğli în
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
care și-au stabilit aici o tabără, crescând cai și oi, fiind și stăpânii unui mic grup de pescari greci, puși să pescuiască pentru ei. În perioada 1890-1892, localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni, dar majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă.. Mangalia a devenit un port modern, al doilea port maritim după Constanța, cu vreo 3000 de locuitori permanenți în 1938, dar care treceau de 10.000
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
începând cu 1962, orașul a intrat în atenția guvernului, pentru a deveni un important centru turistic: între pădurea Comorova și mare s-au construit stațiunile Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus și Saturn. În acea perioadă, vechiul și pitorescul oraș tipic dobrogean, având multe locuințe în stil tătăresc, a fost în mare parte distrus, făcând loc la actulalele blocuri. Eu chiar sunt în posesia unui document semnat de Ceaușescu, prin care dispunea să se construiască 2000 de apartamente pentru salariații care urmau
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
situațiunea pe Dunărea de Jos, dar se vede că aceasta se face prea în detrimentul nostru. De acolo deplina uluială a guvernanților, cari se bat acum fără putere în mînile vigurosului lor protector. Tot în acest sistem de idei intră politica dobrogeană a guvernului nostru. În loc de-a lăsa acel unghi nenorocit de pământ, care de veacuri e fatalmente predestinat de-a fi cutreierat de tot soiul de neamuri și care n-a înflorit decât sub aspra împărăție a romanilor și de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înțelegere cu românii majoritari, pe teritoriul țării noastre. Așa se face că au apărut în R.F.G., la scurtă vreme după deschiderea ambasadelor la Köln și București, organizații ale germanilor din România. Asociația sașilor transilvăneni, Asociația șvabilor bănățeni și Asociația germanilor dobrogeni sunt organizații care numără cca 600 mii de membri și ființează și în zilele noastre în Germania reunificată. Atunci plecarea masivă a nemților din România era considerată de conducerea comunistă ca un "element pozitiv" (statul vest-german a acordat avantaje economice
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]