609 matches
-
citită azi) ca argument pentru cei ce cred că poetul și mai ales gazetarul Eminescu ar trebui trecut, oarecum, cu vederea, opera sa pierzându-și actualitatea. Din fericire (?!), marea majoritate a acestor comentatori n-au luat act de cartea doctorului docent de pe vremuri, pentru că altfel l-ar fi stigmatizat fără ezitare pe nefericitul autor al Luceafărului, ca pe un veritabil bolnav mintal, suferind toată viața, "până la izbucnirea meningocefaliei", de "o maladie numită demență precoce" sau, mai popular zis, de schizofrenie, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
1996-2000), prefect al județului Iași, numit în 2003; BARAIS, Paul (1918), licențiat în drept, căzut la 8 mai 1945 în luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei; BĂLȚATU, Adam (1899-1981), pictor, profesor la Institutul „N. Grigorescu” din București. BEJENARIU, Mihail, preot profesor doctor docent, autor de manuale și cărți; BOGOSIEVICI, Cazimir, profesor universitar doctor la Politehnica din Iași; BORDEA, Hariton, magistrat, consilier juridic al Universității „Al. I. Cuza” Iași, doctor în științele jurdice. BRANIȘTE, Constantin (n. 1914), profesor doctor inginer la Universitatea „Al. I.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cunoscut ca Viorel Huși; 93 HOLBAN, Constantin Al. (1880-1971), fondator și director al Liceului de băieți „Cuza Vodă”, om politic, autor de manuale; HOLBAN, Ioan (n. 1916-1995), profesor universitar, autor de lucrări cu caracter psihopedagogic; HURMUZACHE, Emil, medic, profesor dr. docent la Clinica Infantilă și Institutul de Igienă din Iași, autor; IANCU, Mihai (n. 1904), geograf; IFTIMIE, Petru, inginer specializat în electroenergetica, autor; ILIESCU, Gheorghe (n. 1916), pictor. A pictat mai multe biserici în Moldova. IOAN, Petru (n. 1947), logician, profesor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
universitar, autor; IONESCU, Dumitru (n. 1900), absolvent al Academiei Militare. Locotenent (1931), colonel în Statul Major. IVĂNESCU, Aurel (n. 1916), germanist, poet, autor; IVĂNESCU, Cezar (1941-2008), scriitor. JITARIU, Petre V. (1905-1989), biolog, membru al Academiei Române; KERNBACH, Mihai(1893-1976), profesor doctor docent, autor. LINDE, Cristian-George, inginer, profesor universitar la Institutul Politehnic Iași; LUPAȘCU, Ion, istoric, scriitor, licențiat în drept, autor; LUPU, Nicolae Gh. (1884-1966), medic internist și anatomopatolog, membru al Academiei Române, a creat școala românească de hematologie; MACAROVICI, Constantin (n. 1902 1984
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
în diferite ziare și reviste, i-au rămas studii în manuscris și o colecție personală de documente și antichități; VASILUȚĂ, Mihai, istoric, doctor, cariera universitară; VĂCĂREANU, Nicolae Ț. (n. 1902), medic, profesor universitar, specialist în cardiologie; VÂNTU, Ion, profesor doctor docent la Universitatea din București, șef de secția la Academia Română; VÂRLAN, Măricel (n. 1956), poet și prozator; VINTILĂ, George (n. 1924), dirijor; ZELEA CODREANU, Corneliu (1899-1938), om politic, fondatorul și ideologul mișcării legionare, autor; ZELEA CODREANU, Ion, om politic, face parte
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și îndeplinind, la Institutul Pedagogic din Pitești, funcția de decan al Facultății de Filologie (1966-1968) și pe aceea de rector (1968-1971). Își susține în 1968 teza de doctorat la Universitatea din Cluj, iar în 1970 primește și titlul de doctor docent. Debutează în 1929 la revista „Sepia” și colaborează de-a lungul anilor la „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Tomis”, „Transilvania”, „Ramuri” ș.a. A semnat și A. Pop, Augustin Pop, Aug. Pop, Olga Profir, Antioh Profir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
unde își susține doctoratul în filosofie cum laude, cu teza Das Wertungsproblem in Schillers Abhandlung „Über naive und sentimentalische Dichtung” (1923), sub îndrumarea lui Karl Groos. Intră în învățământul academic: suplinitor la Conferința de estetică de la Universitatea din București (1924), docent (1927), conferențiar (1930), profesor titular (1944) la Catedra de estetică și critică literară, transformată în 1948 în Catedra de literatură universală (ulterior și comparată), al cărei șef va fi între 1958 și 1963, după ce în perioada 1948-1953 își menținuse cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
1927) și doctor în filosofie-psihologie (1929) magna cum laude la Universitatea clujeană, va rămâne ca preparator (1926-1928), apoi asistent (1928-1936) la Catedra de psihologie, condusă de Florian Ștefănescu-Goangă, materie pe care o predă la Facultatea de Litere și Filosofie ca docent (1931) și conferențiar titular (1938-1947). În paralel devine șef de lucrări (1936-1938) la Institutul de Psihologie al Universității din Cluj. Este trimis la studii de specializare, la universitățile din Leipzig, Berlin și Hamburg (1929), Paris (1935) și Londra (1935). A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
câte-o dată zvon de vaci și lătrat de câne. O tihnă desăvârșită stăpânește peste distrugerile de ieri ale războiului, peste suferințele încă aparente. Țârâitul cristalin al lostunilor... * În Polonia germanii au ucis 74 academicieni și 250 profesori univ. și docenți. * În Lituania deasemeni în urma unei învinuiri ce i s-a făcut intelectualitatea a fost deportată în Germania. Din câteva sute de cărturari duși în Germania nu s-a întors decât unul. * La marele teatru opera din Moscova, a avut loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zic că și-au pus oarecari speranțe de înviorare a „Ateneului”. Or, asta cam miroase a înscenare, gen în care noul redactor-șef se pricepe cu supramăsură. *L-am întrebat pe poetul Liviu Pendefunda cum a reacționat tatăl său, doctorul docent, un macedoromân viguros, la aflarea veștii că e bolnav și că trebuie să se opereze. „Mai întîi a plîns. Apoi a vrut să-și facă testamentul. Mi-a spus unde e cutare și cutare lucru, ținute pînă atunci secret, cine
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
900, trecea pe la disciplină, se interesa despre tot ce se petrece și informa apoi conducerea catedrei. Nu ma deranjat, pentru că activitatea noastră putea fi considerată model. Înlocuirea, În 1965, a rectorului, respectiv a prof. dr. ing. Pântea cu prof. dr. docent Mihai Răvăruț, botanist, m-a găsit integrat În institut, cu o carte de vizită favorabilă. Începuse proiectarea noii construcții a Facultății de Medicină Veterinară, oficial lărgirea spațiului de Învățământ al Institutului Agronomic, cu câteva pavilioane destinate clinicilor veterinare și unor
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
să subliniez contribuțiile noastre la progresul medicinii veterinare românești. Cele patru volume oglindesc toată activitatea noastră. Când doi se ceartă, al treilea câștigă Așa cum am menționat anterior, În anul 1965 a ajuns la conducerea Institutului Agronomic din Iași, prof. dr. docent Mihai Răvăruț, biolog, botanist. Între rector și decanul Facultății de Medicină Veterinară a Început În scurt timp, o luptă cumplită, primul dorind să scape de orice urmă de zootehnist sau medic veterinar din vechea clădire a institutului, secundul militând pentru
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Diculescu, participant și el la Congres. “Bine ai făcut. Noi știm mai mult căci aria noastră de cunoaștere biologică este mai largă”. Discuția mi-a mers la inimă. Conducător de doctorat Renunțându-se la titlurile de “candidat În științe” și “docent” preluate din ierarhizarea sovietică a titlurilor științifice, În anul 1977 am fost numit conducător de doctorat În specialitatea Morfopatologie veterinară, devenită ulterior Morfologie Normală și patologică. Mi se recunoșteau meritele profesionale și mi se deschidea perspectiva de a munci până la
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
în anul 1980, Catedra de Utilaje, devenită ulterior Utilizări electrice și automatizări. În 1949 susține teza de doctorat cu tema: Contribuții la studiul încălzirii cablurilor electrice subterane în cadrul Institutului Politehnic Iași, iar în 1969 i se acordă titlul de doctor docent în științe tehnice. Datorită rezultatelor teoretice și practice deosebite obținute în domeniul Acționărilor electrice, din anul 1964 i s-a încredințat conducerea de doctorate în această specialitate: a îndrumat un număr mare de doctoranzi din învățământ, cercetare și producție, dintre
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
1980 și a decedat la începutul lunii octombrie 1993, fiind înhumat în cimitirul Eternitatea din Iași. CARMAZINU-CACOVSCHI, VSEVLAD (1898-1988ă ARHITECT PEISAGIST Savant de reputație mondială în domeniul esteticii mediului ambiant, creator al Școlii Românești de Arhitectură Peisagistică, profesorul universitar doctor docent Vsevlad CarmazinuCacovschi s-a născut la 16 septembrie 1898, în stația C.F.R. Cristești, comuna Holboca, de lângă Iași, provenind dintr-o familie de intelectuali de origine poloneză. A urmat liceul la Varșovia și Odessa, unde a obținut bacalaureatul. Tot la Odessa
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Gravură, devenind licențiat în 1921, respectiv 1931. În perioada 1931-1943 a lucrat în învățământul universitar la Odessa, Harkov și Kiev având gradul de conferențiar, în legătură permanentă cu orașul Chișinău. A devenit profesor în 1943, după ce obține titlul de doctor docent în arhitectură. Între anii 19531964 funcționează ca profesor la Institutul Politehnic din Timișoara. La Brașov, în 1956, în cadrul Facultății de Silvicultură, fondează prima secție din țară de ingineri de parcuri și zone verzi. În sprijinul studenților tipărește, în 1957, primul
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Științe din Ucraina, al Academiei Internaționale de Horticultură, grădini și peisagistică - 1984, al altor două academii din Canada, al Academiei de Științe din România (1956ă. După o îndelungată și rodnică activitate didactică, științifică și artistică, arhitectul și profesorul universitar doctor docent Vsevlad CarmazinuCacovschi s-a stins din viață la 30 iunie 1988, la München. Conform dorinței sale, a fost adus în țară și înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. CAȘLER, GHEORGHE (1922-1979ă INGINER MECANIC Personalitate remarcabilă, Gheorghe Cașler a contribuit în
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Farmaceutică a Facultății de Farmacie Iași. În 1985 a devenit profesor consultant. În 1969, în urma susținerii tezei de doctorat intitulată Contribuții la studiul unor derivați ai 1,3,4 - oxadiazolului, cu eventuală activitate biologică, realizată sub conducerea renumitului profesor doctor docent Ion Simiti, i se conferă titlul științific de „doctor în Farmacie”. A contribuit la desfășurarea lucrărilor practice în cele mai bune condiții, preocupându-se de îmbunătățirea continuă a conținutului acestora. A venit în sprijinul bunei pregătiri a studenților prin elaborarea
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
capta atenția în timpul orelor didactice sau a orelor de consultație. Conf.univ.dr.ing. Gheorghe Lupușor a trecut la cele veșnice în ziua de 13 iulie 1997 și a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași. MANGERON, DUMITRU I. (1906-1991ă MATEMATICIAN Profesorul doctor docent D.I. Mangeron, membru corespondent al Academiei Române, face parte din pleiada marilor dascăli și oameni de știință care, în decursul timpului, au contribuit substanțial la ridicarea și consolidarea prestigiului științei românești. Cercetător și cărturar de factură enciclopedică, și-a dedicat învățământului
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
profesor titular definitiv la Catedra de Mecanică a aceluiași Institut. După 1948, prof.dr. D.I. Mangeron a fost șeful Catedrei de Mecanică și mecanisme între anii 1955-1957 și apoi șeful Catedrei de Matematici II, până la pensionare, în 1976. A devenit doctor docent în științe în 1956 și Om de știință emerit al României în 1971. Din 1966 a primit dreptul de conducere a doctoratelor în Disciplina Mecanică Tehnică. A condus 29 doctorate și 10 pentru titlul de doctor docent, finalizate, a fost
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
A devenit doctor docent în științe în 1956 și Om de știință emerit al României în 1971. Din 1966 a primit dreptul de conducere a doctoratelor în Disciplina Mecanică Tehnică. A condus 29 doctorate și 10 pentru titlul de doctor docent, finalizate, a fost membru în numeroase comisii de doctorat în țară și străinătate, ca de exemplu în Canada și India. Referitor la activitatea desfășurată timp de peste 60 de ani de profesorul D.I. Mangeron în cadrul Institutului Politehnic Gh. Asachi din Iași
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
celor doi mari matematicieni. Recunoscut ca autoritate în domenii de mare interes: mecanică analitică, mecanica vibrațiilor, teoria mecanismelor și mașinilor, aproximații și funcții speciale, probleme de control optimal, ecuații funcționale, optimizări în inginerie, biomatematică, istoria matematicii, mecanicii, astronomiei, astronauticii, prof.dr. docent D.I. Mangeron este autorul a peste 600 de lucrări publicate (memorii științifice, monografii, articole de cercetare, recenzii, articole de sinteză sau popularizare elevată, comunicări la marile manifestări științifice internaționale, lecții și conferințe la solicitarea unor universități de pe mapamond etc.ă
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și-a asigurat-o prin muncă și pasiune îi permite obținerea celor mai importante titluri științifice. Astfel, Universitatea din Iași, pe baza lucrării Limitele afectivității îi acordă, în 1936, titlul de doctor în Psihologie, iar în 1955 titlul de doctor docent în științele filosofice. A fost numit asistent la Catedra de Pedagogie a Universității din Iași în 1928, șef de lucrări la Catedra de Psihologie în 1939, conferențiar de Psihologie Aplicată în 1942, profesor titular de Psihologie și Logică în 1943
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
diurnist (1924-1931ă, asistent suplinitor (19311934ă, asistent provizoriu și apoi definitiv (1934-1938ă, șef de lucrări provizoriu (1942-1946ă și apoi definitiv, conferențiar suplinitor la Chimie generală (1942-1946ă, profesor suplinitor (1947ă și, în fine, profesor definitiv (1948ă. În 1959 obține titlul de doctor docent, iar ulterior i se conferă titlul de Profesor universitar emerit. În 1969 a fost ales membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice din România. A fost rector al Institutului Agronomic din Iași între anii 1951-1956 și 1961-1965
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
horticultori și zootehniști. În sprijinul procesului de învățământ, a elaborat cursul de Entomologie agricolă (două volumeă, a colaborat la cursul de Entomologie agricolă (1980ă și la lucrarea Bolile și dăunătorii cerealelor (1975ă. În anul 1973 a obținut titlul de doctor docent în științe biologice, în cadrul Universității ieșene. Îmbinând activitatea didactică cu cea științifică, profesorul Mihail Peiu a abordat toate direcțiile de cercetare în domeniul entomologiei generale și aplicative, prin studii sistematice, ecologice și economice privind insectele. Merită a fi subliniate studiile
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]