697 matches
-
discursivizare mediatico-politică! Acest umanism, dar mai degrabă, dogmatism intelectual și psihologic împarte cunoașterea socio-umană în "de stânga", "de dreapta", "de centru" etc. conform unei taxonomii puerile, de clasa a cincea gimnazială. O "taxonomie" fără vreo valență epistemologică! Un fel de dogmatism intelectualo-politic "pictează" autorii și artiștii dintr-o societate în funcție de aderența sau rezistența la vreo ideologie oficială sau dominantă. După 1800, acest principiu al reprezentării în politică și cunoaștere! a devenit dogma muncii intelectuale. Între aceste nuanțe de curcubeu politic(ianist
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a Atenei antice nu a venit din Ceruri și s-a născut din înfrângerea Politikului prin Cultură 17. Democrația reprezentativă modernă este o formă redundativă de exercitare a puterii și ea nu încurajează decât minoratul (în gândire) și pasivitatea civică, dogmatismele mediatice și politice. Ideea de civic moare pentru că este deposedată de puterea ei elementară prin desemnarea unor lideri, a căror preocupare nu este să educe, ci să-și sporească averile și puterile! Acest caz nu este doar "unul românesc"18
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a legilor și a formelor de suveranitate (Președenția, Guvernul, Parlamentul, instituțiile din subordinea acestora). De aceea, Foucault își îndemna contemporanii: "Să gândim deopotrivă sexul fără lege și puterea fără rege"77. Însă oamenii cu o gândire de minorat, integrați unui dogmatism intelectual pe post de "umanism", asimilați de un simbolism al autorităților, nu vor putea să-și gândească puterea și existența lor fără rege, pentru că aceștia simt în regimul lor cotidian, mental și social deopotrivă, necesitatea regelui și cred că societatea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fi de dorit evitarea unor raporturi de putere, distructive prin mecanica lor, iar această "lume intelectuală" nu poate fi "și politică". A fi intelectual înseamnă a fi într-o sferă a civilității și a pune presiune pe grupurile de politicieni... Dogmatismul modern, căci despre umanism nu poate fi vorba, induce efecte de putere în cadrul societății, stârnește, intensifică puterile singulare, marginalizate instituțional și ierarhic. Acest fenomen al lumii moderne ar fi bine să-l înțelegem odată pentru totdeauna prin ceea ce Foucault spune
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
One has to be really naive to imagine that the effects of power linked to knowledge have their culmination in university hierarchies. Diffused, entrenched and dangerous, they operate in other places than in the person of the old professor"91. Dogmatismul intelectual modern pe post de umanism este legat de putere, dar și de cunoaștere. Însă în domeniul cunoașterii și al spuselor mai avem și noi ceva de făcut. Puterea nu poate exista fără cunoaștere, fără o doctrină și un program
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
greci, aceea de a se (auto)conduce prin asumarea puterii și a responsabilităților ce decurg din această asumare, ci dimpotrivă, pe un soi de pasivism, unde alții trebuie să se sacrifice pentru noi, alții în politică. Întotdeauna alții pentru funcționarea dogmatismului modern al reprezentărilor și, împlicit, al de-responsabilizării civililor. Acest principiu distructiv, atât pentru societate cât și pentru lideri, stă la originea celui al reprezentării! Foucault, ne spune, ne arată că "omul occidental a învățat timp de milenii ceea ce niciodată
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cine vorbește?", omul se află în instanța adevărului a generat un relativism în gândire, în cunoaștere, manifestat printr-o "distribuție" a adevărului în cadrul subiecților vorbitori, calificați politic și producători de instrumentalizări. Limbajul Individului devine adevărul său. Pe acest soi de dogmatism și-au găsit întemeierea discursuri totalitare de dreapta și de stânga. A manipula mulțimile prin discursuri rupte de o evidență concretă este o mai veche tehnică a politicienilor moderni. Pe baza acestei forțe de masă a mulțimilor se poate institui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în viața lor nu au citit și/sau înțeles o carte teoretică, ocupându-se doar de "fapte și evenimente"; în cazuri colaterale, de instrumentalizări discursive). Fetișism al faptelor spunea, atât de freudian, Dominick LaCapra, referindu-se la acești istorici ai dogmatismului empiric. Dar așa cum există un fetișism al faptelor, există și un profund fetișism al ideilor, venit dinspre filosofi, ceea ce conduce în mod evident la: 1) fanatism; 2) intoleranță față de opinia celuilalt; 3) exclusivism intelectual și de discurs public. Așadar acest
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lui Henri de Man: în curînd, mișcarea socialistă va fi ideologic învinsă o dată în plus, datorită incapacității sale de a răspunde la problemele puse de naționalismul care, o dată cu venirea la putere a lui Hitler, va lua o formă foarte agresivă; dogmatismul socialist, neputința sa de a riposta ideologic și politic la noile manifestări ale naționalismului (nazism, fascism) precipită înfrîngerea acestuia pe toate planurile. Apropierea de cel de-al Doilea Război mondial este mult facilitată și de inaptitudinea Internaționalei Socialiste a Muncii
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ratată, a unor autori în veacul XX, după ce s-au lăsat ademeniți de utopia revoluției. O investigație în care se regăsește și se include de la sine S. Damian, autor ce a cunoscut pe propria piele (a scrierilor din tinerețe) molima dogmatismului. Cazul cel mai ilustru și eclatant este André Malraux, focalizat de autor inclusiv prin episoade biografice mai puțin cunoscute. Celebra "Condiție umană" (1931), receptată ca un soi de biblie a elanului revoluționar până la jertfă pe altarul ideii de justiție socială
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Geo Dumitrescu, Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu, dar și S. Damian, în proximitatea cărora tânărul filolog Dimisianu se va forma ca publicist, critic și scriitor. Ultimii trei i-au fost modele (pozitive și totodată negative) prin ambivalența evoluției lor, de la dogmatism și criteriile ideologiei intransigente la valorizarea reușitelor artistice, stilistice, estetice ale unor autori precum Marin Preda (începând cu "Moromeții"), Nichita Stănescu, Ștefan Bănulescu, Cezar Baltag, Nicolae Velea, D. R. Popescu etc. Asemănătoare va fi și parabola critică de mai bine
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Zarifopol, D. Caracostea; 3. A treia generație postmaioresciană: G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Vladimir Streinu, T. Vianu. În prezentarea făcută, atrage atenția arta citatului, portretul psihologic, integrat în documente. Relativizarea conceptului estetic îl ține departe pe E. Lovinescu de orice dogmatism. În Mutația valorilor estetice a luat atitudine față de estetica științifică, a analizat variațiile esteticului, a considerat esteticul în funcție de rasă, și în funcție de timp, ceea ce imprimă esteticului o fizionomie distinctă de la o epocă la alta. Exercitarea esteticului rămâne valabilă în "actualitatea literaturii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și de astuții diplomatice, invitând la reflecție calmă, reconfortantă. Participarea la jocul puterii i-a adus multe diformități și anomalii, motiv pentru care a suscitat critici aspre, dacă nu și un categoric oprobiu. Istoria caută acum să iasă din cețurile dogmatismului, să se alinieze din mers la formulele practicate în alte zone, mai puțin expuse la presiuni extra-științifice. Va reuși să convingă oare că istoria nu e doar violență și înșelăciune? În spațiul impur al istoriei se regăsesc totuși, idealurile umanității
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
îi deschide ușile suprarealismului, mișcare pe care o numește "o explozie de libertate", care îl face să pună sub semnul întrebării însăși menirea științei. Se simte atras de caracterul ei irațional, opus rațiunii și obiectivului. Nu a admirat la Breton dogmatismul, ci doar poezia, a iubit la suprarealiști dezordinea, constiinta unui univers "dincolo de real", mărturisind mai târziu că, deși îi plăcea că această mișcare "agită spiritele", când a ajuns el la mișcare, "singurul suprarealism etern era cel rău", așa cum scrie în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
spiritul se materializează, că materia se spiritualizează ceea ce este același lucru -, sau cum susține mitul creștin că SPIRITUL SE TRANSFORMĂ ÎN CARNE, SE ÎNCARNEAZĂ. Este vorba aici despre un simbolism cu totul nou, propriu exclusiv mitului creștin. Greșeala capitală a dogmatismului este ancorată în perceperea greșită a simbolului "încarnării". Simbolul "încarnării" și înțelegerea lui greșită guvernează toate riturile sacramentale: botezul, împărtășania, confirmarea 29 și în special liturghia și pretinsa ei transformare a pîinii în spirit, a nafurei în trupul real al
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mitică, întrucît este imposibil să ajungem la un nivel mai înalt de intensitate expresivă a limbajului simbolic. Încarnarea este simbolul central al mitului TREIMII DIVINE, cea mai evoluată formă a simbolului "divinității". Epoca postmitică se caracterizează în esență prin predominanța dogmatismului, sistematizare bazată pe interpretarea prin intermediul cuvintelor a mitului Trinității din Prologul evangheliei după Ioan. Pentru a sesiza în întreaga lui plenitudine sensul simbolului "încarnării", va fi indispensabil să descifrăm frază cu frază mitul treimii, sarcină dificilă care ne va lua
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să se piardă imediat după desăvîrșirea vieții mitice de către eroul mitului creștin. De atunci încoace, viața și cultura umană mai ales cultura occidentală, influențată direct de mitul creștin nu constituie decît istoria spaimei datorate incertitudinii metafizice și morale pe care dogmatismul încearcă zadarnic să o stăvilească și neîncetatei lupte spirituale împotriva erorii dogmelor, luptă care caracterizează istoria esențială a Occidentului. După moartea eroului învingător, au trebuit să fie salvgardate atît tradiția exemplului, cît și mitul metafizic, deci istoria vieții reale și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cel al majorității. Îndoiala nu a încetat niciodată să se opună credinței oarbe atît în sînul bisericilor cît și în afara doctrinelor lor; dar ceea ce nu a încetat să existe pe lîngă aceasta este speranța într-un viitor eliberat de tenebrele dogmatismului Căci epocile decisive ale căutării unei eliberări s-au păstrat în memoria istoriei sub denumiri care constituie mărturii ale existenței speranței într-o clarificare: Renașterea, Reforma, secolul Luminilor. Speranța aceasta care exista înainte de apariția dogmatismului și există și astăzi nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
un viitor eliberat de tenebrele dogmatismului Căci epocile decisive ale căutării unei eliberări s-au păstrat în memoria istoriei sub denumiri care constituie mărturii ale existenței speranței într-o clarificare: Renașterea, Reforma, secolul Luminilor. Speranța aceasta care exista înainte de apariția dogmatismului și există și astăzi nu-și găsește în nici o altă parte o expresie atît de frapantă ca în Noul Testament: "Fie ca lumina (supraconștiinței) să lucească în tenebre[le] (subconștientului)". Aceeași semnificație este prefigurată în inscripția de pe frontonul templului lui Apollo
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pentru a-și transmite mesajul. Dacă simbolistica este organizată științific, adică percepută ad litteram și mai ales dacă este organizat științific punctul culminant al tuturor produselor mitice: simbolul divinității trinitare, se ajunge la o culme extraordinară a afirmațiilor fanteziste. Potrivit dogmatismului, întreaga profunzime mitică este distrusă dacă Vorba este considerată drept un personaj real, Iisus, care stă încă de la început la dreapta Tatălui și care ia în cele din urmă hotărîrea să se încarneze într-un trup muritor ca să coboare pe
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
deosebește fundamental de vechile culturi mitice. Acestea au realizat aprofundarea filosofică în faza lor de declin ca mijloc de înlocuire a decrepitudinii credinței din acest timp. Cultura medievală pomește însă de la această decrepitudine; ea se bazează de la bun început pe dogmatismul mitului creștin în luptă cu filosofia, ea însăși speculativă în lipsa înțelegerii limbajului simbolic, în ciuda luptei lor, teologia și filosofia se influențează una pe cealaltă și tocmai acest amestec caracterizează dogmatismul. Filosofia se ocupă de aceleași probleme vitale ca și religia
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de la această decrepitudine; ea se bazează de la bun început pe dogmatismul mitului creștin în luptă cu filosofia, ea însăși speculativă în lipsa înțelegerii limbajului simbolic, în ciuda luptei lor, teologia și filosofia se influențează una pe cealaltă și tocmai acest amestec caracterizează dogmatismul. Filosofia se ocupă de aceleași probleme vitale ca și religia: metafizica și morala. Aceasta au fost și soluțiile filosofice ale antichității (Platon, Aristotel) de care s-au slujit părinții bisericii ca să dogmatizeze speculativ simbolurile mitice grupate în jurul simbolului filiației considerat
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
povestea Bunului Dumnezeu și a Fiului său. Dar, bineînțeles, nu dogma, ci mitul autentic, ca să-l conducem pas cu pas pe copil pe calea maturizării spre emoția în fața misterului. Ceea ce trebuie să recunoaștem este absolut imposibil în zilele noastre. Firește, dogmatismul este cel care propune ca sens al vieții dragostea exaltată față de Dumnezeu-Tatăl considerat drept o persoană reală care își iubește copiii, oamenii, și pe care acești copii ascultători ar trebui să-l iubească mai mult decît pe ei înșiși. Din
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sau în afara sinelui sub forma unui obiect perceptibil. Singura semnificație veridică a termenului "a exista" folosit pentru simbolul "Dumnezeu" este faptul că el există în cadrul eului sub forma concretă a emoției în fața misterului. Cealaltă semnificație, "în afara sinelui" este cea a dogmatismului. Din moment ce Dumnezeu nu poate exista într-un mediu ambiant ca toate celelalte obiecte, sîntem obligați să-l plasăm într-un spațiu aflat în afara spațiului existent. Se ajunge la concepția unui dumnezeu personal și conștient ca și omul, care ar exista
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
gîndeau și generalii lui Franco, al căror strigăt de luptă era Viva la muerte! Într-adevăr, de la disprețul pentru viață la pasiunea pentru moarte nu mai e decît un pas... În realitate, nu se încearcă, din păcate, decît înlocuirea unui dogmatism cu un altul. Toate sistemele sociale ce se bazează pe revelație caută și privilegiază ceea ce e imuabil, etern, deplîngînd "dezvrăjirea lumii" (Marcel Gauchet, Max Weber). Singur creștinismul promovează separarea între Biserică și Stat, între puterea religioasă și cea laică, avînd
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]