1,538 matches
-
sa o secțiune amplă dedicată scriitorilor arestați (p. 26-34), din care extrag următoarele nume: N. Carandino, Petru Caraman, Adrian Marino, Nicolae Balotă, Ion Caraion, Anatolie Paniș, Romulus Dianu, George Ivașcu, Ovidiu Papadima, Ovidiu Cotruș, Al. Ivasiuc, I. D. Sîrbu, Ștefan Aug. Doinaș, Marcel Petrișor, Leonid Dimov, Petre }uțea, Constantin Noica, N. Steinhardt, Vladimir Streinu, Sergiu Al. George, Al. Paleologu, Valeriu Anania, Ernest Bernea, Olga Caba, Georgeta Cancicov, Radu Cioculescu, C. Ciopraga, Cella Delavrancea, Anton Dumitriu, Sergiu Filerot, Ion Frunzetti, Marcel Gafton, Sergiu
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
făcută, bărbătoasă chiar. Altfel, femeie dintr-o bucată, principială, extrem de bine citită (de pildă, pe marii scriitori germani îi citise chiar în original și aprecia mult de tot traducerea lui Faust al lui Goethe, în limba română.-de Șt. Augustin Doinaș) - poate și rod al școlii germane-vie în discuții argumentative, chiar și la vârsta ultimei bătrâneți-cum ei înseși îi plăcea să remarce nu fără un oarecare spirit persiflant. Detaliul cel mai bătător la ochiul celui care o vedea pentru prima oară
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ținem registre. Nu pot decât să mă mir că tocmai autorul Minimei moralia face abstracție de un lucru pe care îl știe foarte bine: morala parțială poate naște oricând imoralitate. Pentru a exemplifica asta am folosit cazul lui Ștefan Augustin Doinaș. Nu am avut o relație specială cu scriitorul Doinaș: a publicat în revista 22 un articol, cred eu, nedrept la adresa mea, i-am răspuns respectuos, dar limpede, tot acolo, ne-am întâlnit o singură dată, cu puțin înainte de moarte, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
tocmai autorul Minimei moralia face abstracție de un lucru pe care îl știe foarte bine: morala parțială poate naște oricând imoralitate. Pentru a exemplifica asta am folosit cazul lui Ștefan Augustin Doinaș. Nu am avut o relație specială cu scriitorul Doinaș: a publicat în revista 22 un articol, cred eu, nedrept la adresa mea, i-am răspuns respectuos, dar limpede, tot acolo, ne-am întâlnit o singură dată, cu puțin înainte de moarte, și cam atât. Nu știu ce fel de om a fost, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
a fost turnător, ci și pentru că, după ’89, a beneficiat de tot felul de funcții, inclusiv cea de senator, de unde a tunat și fulgerat împotriva comunismului și Securității, fără să simtă nevoia să-și mărturisească păcatul. Dar, dincolo de toate acestea, Doinaș nu a fost decât un „amărât de scriitor”, un sclav al sistemului comunist. Cel care a reclamat însă public, pe baza informării de la CNSAS, faptul că a fost turnat de Doinaș, e vorba de Adrian Păunescu, a fost un stăpân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
nevoia să-și mărturisească păcatul. Dar, dincolo de toate acestea, Doinaș nu a fost decât un „amărât de scriitor”, un sclav al sistemului comunist. Cel care a reclamat însă public, pe baza informării de la CNSAS, faptul că a fost turnat de Doinaș, e vorba de Adrian Păunescu, a fost un stăpân, un stâlp al propagandei ceaușiste. CNSAS nu va găsi niciodată vreo hârtiuță din care să reiasă calitatea de informator al Securității a lui Păunescu - firesc, el era însuși sistemul. Și astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Securitatea lui Ceaușescu! O specie aparte de demoni, incub-sucub, violatorul sodomizat. Ei sunt talonați îndeaproape de alt echilibrist, traseistul țărănisto-pesedisto-peremist George Pruteanu, pertuul dlor Liiceanu, Pleșu, Manolescu, și el în afara jurisdicției morale a CNSAS. Dincolo de caracterul și moralitatea lui, Șt.Aug. Doinaș a fost un surtucar cu ochelari, un om care și-a câștigat viața citind și scriind, și denunțuri, dar și literatură de înaltă ținută. El reprezintă o categorie intelectuală și umană, intelighenția, care, în ochii mulțimii, îi include și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
care și-a câștigat viața citind și scriind, și denunțuri, dar și literatură de înaltă ținută. El reprezintă o categorie intelectuală și umană, intelighenția, care, în ochii mulțimii, îi include și pe dnii Pleșu, Dinescu, Patapievici. Când apare știrea cu Doinaș ca turnător al lui Păunescu cel urmărit de Securitate, în opinia publică se întărește ideea de adâncime „ai văzut, dom’le, tot nenorociții ăștia care zic că sunt anticomuniști lucrau cu Securitatea, și săracul Păunescu, săracul Vadim, erau urmăriți, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
publică se întărește ideea de adâncime „ai văzut, dom’le, tot nenorociții ăștia care zic că sunt anticomuniști lucrau cu Securitatea, și săracul Păunescu, săracul Vadim, erau urmăriți, că erau patrioți”, întreținută săptămânal de flașneta România mare. Care va să zică, din cauza la Doinaș ăsta, a lu’ Pleșu, a lu’ nebunu’ de Dinescu și Patapevici era rău pe vremea lu’ Ceaușescu și e rău și-acuma. Da’ vine domnul nostru Vadim Tudor și face ordine... Bine, și aveți vreo soluție la asta? - am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
CNSAS? Nu. Ar fi exact ce vrea PRM. CNSAS ar putea fi nucleul unei alte structuri, care să încerce să evalueze și să descrie, pe baza unei legi de condamnare a sistemului comunist din România, răul în integralitatea lui. Și Doinaș, dar și Păunescu să-și aibă locul în tablou. Păi, ăsta-i punctul 8 din proclamația de la Timișoara, veche din ’90, mi-a replicat dl Liiceanu. Nu, nu este: acolo era vorba de interzicerea ocupării de funcții de conducere de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
s-au bucurat de un succes deosebit. S-a implicat intens în stimularea participării unor poeți români la Festivalul European de Poezie, care se desfășoară, alternativ, la fiecare doi ani, în orașele Louvain și Sibiu. Participarea poeților români Ștefan Augustin Doinaș, Ion Mircea, Daniela Crăsnaru, Dumitru Chioaru ș.a. la reuniunile Festivalului s-a constituit într-un binemeritat succes al artei poetice și al culturii române în Europa. Într-o scrisoare primită la ambasadă din partea unui grup de poeți români la 15
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Constantin Hrehor! §§§ Mulțumesc, Gheorghe Lupu! **** Mulțumesc, Lucian Dumbravă! §§§§ Mulțumesc, Șerban Foarță! ***** Mulțumesc lui Leonid Dimov! ††††† Mulțumesc, Geo Dumitrescu! ‡‡‡‡‡ Mulțumesc, Mircea Cărtărescu! §§§§§ Mulțumesc, Constantin Călin! ****** Mulțumesc, Luca Pițu! †††††† Mulțumesc, Mircea Țuglea! * Mulțumesc, Andrei Oișteanu! ** Mulțumesc, Mircea Ivănescu! ‡‡‡‡‡‡ Mulțumesc lui Ștefan Augustin Doinaș! §§§§§§ Mulțumesc lui Mihai Drăgan! * Mulțumesc, Luca Pițu! ** Idem. ******* Mulțumesc, Nicolae Prelipceanu! * Mulțumesc. D.R.P.! ** Mulțumesc, Adrian Alui Gheorghe! ‡‡‡‡‡‡‡ Mulțumesc lui Nichita Stănescu! §§§§§§§ Mulțumesc, Val Gheorghiu! ******** Mulțumesc lui Nichita Stănescu! * Mulțumesc, Cezar Ivănescu! ** Mulțumesc lui Gellu Naum! †††††††† Mulțumesc, Gabriel Liiceanu! ‡‡‡‡‡‡‡‡ Mulțumesc, Paul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de ‹ punctuație. Poetul are dreptul să și inventeze cuvinte sau să le modifice pe cele existente după logica modului său de exprimare. Mulți poeți s-au servit, atunci când au crezut ei de cuviință, de o limbă română imaginară. Ștefan Aug. Doinaș a completat tabelul lui Mendeleev cu elemente chimice himerice: „alormul, palilumenul, efebiul, / etericul stirbol...“. Nina Cassian a născocit cuvinte care au doar melodia limbii române: „Au înmurit drumatice miloave / sub rocul caturat de niturași...“ Nichita Stănescu a inventat gerunziul „trimbulind
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
MA. 2008. Moltmann-Wendel, Elisabeth, Gib die Dinge der Jugend mit Grazie auf. Texte zur Lebenskunst, Radius-Verlag, Stuttgart, 2008. Nietzsche, Friederich, "Also sprach Zarathustra", în Werke in drei Bänden mit einem Index Band, vol. II, München 1954-1964; traducere de Ștefan A. Doinaș, Așa grăit-a Zarathustra, Editura Humanitas, București, 1996. "Der Antichrist", în Werke, vol. II, traducere de Vasile Muscă, Antichristul, Editura Apostrof, Cluj, 2003. "Die fröhliche Wissenschaft", în Werke vol. II, Știința voioasă, traducere de Liana Micescu, Editura Humanitas, București, 2006
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
1918-1919. 10 Idem, p. 612. 11 Idem, p. 607. 12 Gerhard Schulze, Die Erlebnisgesellschaft. Kultursoziologie der Gegenwart, Campus, Frankfurt am Main, 1992. 13 Hans Küng, Ewiges Leben?, p. 64. 14 Friederich, Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, traducere de Ștefan Augustin Doinaș, Editura Humanitas, București, 1996, p. 301. 15 Richard Dawkins, The God Delusion, Houghton Mifflin, Boston, 2006, în Dumnezeu: o amăgire, traducere de Victor Godeanu, revizuită și completată de Mihnea Gafița, Editura Curtea Veche, București, 2007. 16 Richard Schröder, Abschaffung der
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Vegheat de luminoșii ochi mari căpriorești, Gălbii ca untdelemnul în sfinte albe cești. ...Și-apoi cu flintă, tolbă și corn la cingătoare, Mă-ntorc de la vestita-mi temută vînătoare. Pe un drum înrudit va păși mai tîrziu poetul Ștefan Aug. Doinaș. Decorul silvestru îi deschide acestuia poarta ascensiunii supreme, vegheată și călăuzită de blîndele făpturi ale codrului: Intră-n pădure singur, pe-nserat, cînd ursu-și linge labele de miere și ruginișul zării, presărat pe creștete, vibrează a-nviere. în loc de pușcă, sufletul să
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
de nivel fondează un nou mod de a exista (și asta e adevărat și pentru variantele în care eroul moare sau pătrunde în altă lume)." O asemenea "ruptură de nivel" puteam desluși cu claritate și în poemul lui Ștefan Aug. Doinaș, unde cerbii îl însoțeau pe falsul vînător în drumul său către paradis și îi anunțau sosirea lovind cu coarnele în poartă. Convergent în semnificații se arată, din nou, un exemplu citat de Mircea Eliade: "într-o poezie islandeză din secolul
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
el alternativa nu devine, ca la I. B. Lefter, exclusivistă, ea nu apare, mi se pare, nici decis, să spun așa, inclusivistă (în sensul lui Bloom, mă simt dator să repet). Pe lista neomodernistă de așteptare, criticul îi așează pe Doinaș, Caraion, I. D. Sîrbu, E. Botta, A. Vona, S. Titel, M. Eliade, V. Horia, Adrian Popescu, E. Uricaru, M. Dinescu, E. Brumaru, Gabriela Adameșteanu. Pe lista postmodernistă, pe țepeneag, M. H. Simionescu, Dimov. M. Ivănescu. Stănescu și Sorescu, considerați cu o
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
generațiile, genurile, școlile sau grupările, postmodernismul, ideile, sistemele, teoriile, ideologiile, rămânând cu un gust (evident, discutabil) și multe aproxi-ma-ții, talent și inventivitate epică. Voința sau chiar "dragostea" de valori (Stănescu, Sorescu, Buzura, Dimov, Breban, R. Petrescu, E. Botta, Bogza, Preda, Doinaș) îl convinge pentru că istoricul literar nu revizuiește, dar "consacră". Canonul actual, prin refuzul postmodernismului, aș spune că este numai (neo)modernist, aproape ca între cele două războaie mondiale. I. Simuț constată doar "centralitatea modernistă a canonului postbelic" (85). Cu altă
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
dramatică, dar în nici un caz tragică, fiindcă ea poate să ajungă cel mult la o nouă alianță cu omul, dar în nici un caz la eșec. Firește, cu omul pentru care ea există, pentru celălalt nepu-nîndu-se problema." (p. 42) Ștefan Augustin Doinaș în volumul Lectura poeziei are aceeași opinie: "Tragicul se află, așadar, în afara credinței. De aceea, discuția unei asemenea probleme în cadrul creștinismului nu se poate face decît la modul în care o indică Unamuno. Dar ni se pare evident că acest
Tragic sau creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7379_a_8704]
-
și cravatelor atent asortate, pantofilor strălucitori li s-au adăugat în anii din urmă faimosul baston cu cap de argint. Într-o împrejurare în care el însuși ajunsese să folosească un astfel de obiect, dar din lemn, poetul Ștefan Augustin Doinaș a remarcat zâmbind: „Alecu poartă bastonul din cochetărie, eu din necesitate". Ținutei impecabile i se adăuga o atitudine pe măsură. Deschis, jovial, mereu bucuros să-și întâlnească prietenii, Alexandru Paleologu știa perfect care sunt limitele familiarității și ale bunei cuviințe
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6758_a_8083]
-
mai mult decît pentru o celebritate. Lucru care s-a și întîmplat. Acolo i-am cunoscut pe Vladimir Streinu, pe Ovidiu Cotruș (cu care ulterior m-am împrietenit și a avut o influență foarte puternică asupra mea), pe Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Balotă, Radu Enescu și Ion Horea, pe Alexandru Andrițoiu (despre care se spunea în glumă că a fost trimis de soția sa după o pîine și a ajuns pînă la Oradea, unde îndeplinea oficiile de gazdă), pe Gh. Grigurcu
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
am aruncat la gunoi și am încercat să o iau, altfel, de la capăt. Poeziile din Pasărea tăiată, în pofida formulei lor simple și directe, sau poate chiar din cauza ei, n-au fost ușor nici de înțeles, nici de acceptat. Ștefan Aug. Doinaș, care mi-a prefațat cartea cu generozitate, le-a considerat bucolice. M.N. Rusu, care semna cronica din „Luceafărul", l-a întrebat de ce pasărea tăiată ar fi bucolică și mistrețul dumnealui nu ar fi, iar asta a creat o zonă de
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
atunci când le aveau, căci i-ar fi primejduit pe acei autori. Dar invoca necesitatea prudenței și pentru că oricând pot apărea date noi despre un scriitor sau altul, capabile nu o dată să le schimbe imaginea. Cornel Ungureanu aduce exemplul cazurilor Caraion, Doinaș, Paleologu, Sorin Antohi, autori despre care la un moment dat s-a aflat că au avut "tangențe cu numita instituție" (Securitatea, n.n.), divulgați probabil chiar de aceasta, ceea ce a produs "momente tensionate" în mediile culturale. Eu aș fi adus în
Are istoria literaturii secrete? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7911_a_9236]
-
melancolic al instrumentului și ritmul alegru al melodiei. Căci de obicei, în conștiința noastră, sunetul cornului se însoțește cu îngîndurarea sau cu tristețea, iar literatura de inspirație cinegetică îi încredințează frecvent vestirile funebre. Așa l-am auzit la Ștefan Aug. Doinaș, în Mistrețul cu colți de argint, și la fel într-un poem al lui Adrian Maniu (Vînătoarea. Cronică feudală): în noapte, sus pe cer, un corn de lună. Prin frunze argintii, De ce nu vrei, de ce nu poți să vii, Răsună
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]