1,677 matches
-
naște și care poartă amprenta tipului caracterial al personalității acestuia. S. Freud pune instinctele la baza vieții psihice, acordând cea mai mare importanță instinctului sexual. A. Adler vorbește despre tendințele sau instinctele orientate către putere, către voința de afirmare și dominare a individului, valorificând în acest sens aspectul lor psihosocial. Ne vom referi, în continuare, la aspectul cel mai important din punct de vedere psihologic, psihiatric și social al vieții instinctive a individului, reprezentat de agresivitate. Aceasta se află în raport
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
igiena mintală are de spus un cuvânt decisiv. H. Bouyer și Martin-Sisteron pun accentul pe următoarele aspecte implicate în formarea personalității copilului: familia, școala, societatea și biserica. Factorii cei mai importanți în formarea personalității și caracterului copilului sunt: instinctul de dominare, care garantează forța personalității și capacitatea de adaptare a individului, sentimentele sale de onoare; în cazul tulburării acestuia, pot apărea diferite tipuri de devianțe, cum ar fi: orgoliul, vanitatea, invidia, conflictele afective, complexele de inferioritate; teama de risc, de necunoscut
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
frați are la bază reacții de apărare instinctivă, dar și dorința unuia de a domina, dublată de dorința celuilalt de a ieși de sub dominanță; ea este expresia unui dezacord legat de „rangul de fratrie”, precum și a refuzului de a accepta dominarea unuia de către celălalt; este un sentiment de revoltă; acest tip de ură ne amintește cazul „fraților Karamazov” ai lui Dostoievski; ura dintre surori are la baza ei vanitatea și amorul propriu; ea este expresia dorinței fiecăreia de „a fi” mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
asupra stării de sănătate mintală a familiei, este reprezentată de violența în familie. Într-un studiu dedicat acestei teme în general, Y.A. Michaud consideră violența ca pe o conduită agresivă orientată către un obiect sau o persoană în scopul dominării, al acaparării sau anulării acestora. Pentru G. Sorel, violența este caricatura puterii și a autorității impuse prin forță. Violența este un comportament agresiv învățat și orientat. În plus ea are un caracter activ, direct și distructiv. Opusul violenței este nonviolența
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vizibil, de a găsi plăcerea în alterarea adevărului, fabulație, simularea cu caracter automatic și inconștient. Ea este terenul pe care se dezvoltă isteria, pitiatismul, delirurile imaginative (E. Dupré, J. Babinski, G. Clérambault). Constituția paranoică este tendința exagerată a orgoliului și dominării, amestecată cu neîncrederea. Ea stă la baza delirului de interpretare (Sérieux și Capgras). Genil-Perrin distinge următoarele trăsături clinice: supraestimarea propriului Eu, o neîncredere ostilă în ceea ce privește ambianța, falsitatea judecăților, inadaptare socială. Constituția ciclotimică constă în oscilațiile permanente de activitate deasupra sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reacția reflexă simplă la debilii mintal; impulsiunea inconștientă la epileptici; impulsiunea conștientă, dar căreia nu îi recunoaște caracterul patologic, la deliranți; impulsiunea conștientă nedublată de angoasă, în psihopatii; impulsiunea conștientă, dar dublată de angoasă, în stările obsesive; impulsiunea pasională, prin dominarea conștiinței morale de presiunea pasiunilor; crima vulgară, caracterizată prin utilitate. Suicidul și automutilarea au mai multe modalități de manifestare, fiecăreia corespunzându-i anumite caracteristici psihopatologice proprii: suicidul reflex, cu caracter subit, impulsiv, specific oligofrenilor și schizofrenicilor; suicidul impulsiv, de mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de tâlc, fiecare “joc” îndeplinește o funcție necesară, fiind acceptat ca punct de plecare al oricărei cercetări și considerații științifice; jocul poate fi o destindere, o treaptă pregătitoare în vederea unei activități, un exercițiu de stăpânire de sine, o armă a dominării sau chiar posibilități de conversație - interpretări. Într-o concluzie , funcția jocului se poate reduce la două aspecte esențiale sub care se prezintă - este o luptă pentru ceva sau o exhibare a ceva. și pentru că aminteam în rândurile de mai sus
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
aceea că, în primii ani ai tranziției, nu a prezentat interes pentru expansiunea capitalului occidental. La adăpost de concurența pe piață a capitalului occidental, pătura în formare a capitaliștilor autohtoni a putut să se afirme și să ridice pretenții la dominarea economiei naționale. În aceste condiții favorabile, a doua particularitate a constat în posibilitatea creată pentru formarea și dezvoltarea unei elite conducătoare unitare, implicată simultan în politică, administrație și afaceri. Acest sistem ad-hoc de organizare a puterii în societate le-a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
handicap; • situația gravă a instituțiilor de asistență socială - subfinanțarea severă a instituțiilor de asistență socială înainte de 1990 a dus pe perioade mari de timp la condiții de viață improprii, în continuă degradare. Situația s-a agravat și mai mult din cauza dominării personalului necalificat. După 1990, situația din instituții s-a îmbunătățit în ceea ce privește condițiile materiale, dar a continuat să se mențină forma de organizare improprie moștenită. În plus, instituțiile arătau mai degrabă ca niște spitale (medicalizarea instituțiilor), ca niște internate de tip
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care Îl editează Wolmann se citează pentru termenul aggressiveness (engl.) următoarele teorii: tendință de a arăta ostilitate, de a depăși obstacolele Întâlnite, tendința de autoafirmare prin promovarea neabătută a propriilor interese, comportament Întreprinzător prin atitudini și reacții, tendința permanentă de dominare În grupul social sau comunitar. Comportamentul agresiv vizează lezarea fizică a cuiva prin loviri, acte violente; poate fi vorba de prejudicierea morală, emoțională prin vorbe injurioase, calomnie, sfidare, sarcasm, ridiculizare, comentarii inadecvate sau de producerea daunelor materiale. În ultimele studii
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
proprietățile unui instinct, din momente ce implică reacții Înnăscute. La mamiferele superioare, asemenea pattern-uri instinctive de agresivitate sunt controlate cortical și sunt supuse, În mai mare măsură, influențelor experienței. Maimuțele care trăiesc În grupuri Își stabilesc o ierarhie de dominare: unul sau doi masculi devin lideri, iar ceilalți membri ai grupului Își asumă diferite niveluri de subordonare. Când este stimulat electric hipotalamusul unei maimuțe cu poziție dominantă În grup, aceasta atacă masculii subordonați, dar nu și femelele. Dacă se aplică
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
Perverșii instabili. Au o ereditate foarte încărcată, în special pe linie caracterială. Părinții sunt adesea tarați. Somnul este agitat. Turbulenți și zgomotoși, sparg, rup, strică. Au un limbaj vulgar, trivial, injurios. Sunt mitomani, obraznici și calomniatori, răzbunători cu tendință la dominare. Viața sexuală apare precoce. Sunt leneși și inactivi cu performanțe școlare mediocre. g) Instabilii intermitenți. Au o ereditate psihopatică foarte încărcată. Manifestările au o tendință de apariție ciclică. Posedă inteligență normală sau peste medie. Emotivi, susceptibili, neliniștiți și obosesc ușor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ulterior asupra sa, tendință la supradominare, incapacitate de suplețe în relațiile cu ceilalți, incapacitatea de a admite opiniile sau deciziile altora, intransigență, dominație și comandă, toate aceste aspecte fiind legate de egocentrism și hipertrofia Eului bolnavului respectiv, idei expansive de dominare, reformă socială, istorică, morală, religioasă sau științifică, o mare forță psihică manifestată printr-o hiperactivitate și mobilitate crescută. Din cele de mai sus se desprinde marea bogăție a structurii personalității premorbide a bolnavilor deliranți, precum și dificultatea extremă de a putea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
situațiile alterate, ele condiționându-se reciproc și explicându-se una prin cealaltă. Din acest motiv, vom enumera câteva dintre ele în continuare: situațiile de boală somatică, suferințe fizice, traumatisme, malformații, infecții, intoxicații, situațiile de dependență, de factură masochistă, situații de dominare, tiranice, de factură sadică, situațiile de delincvență, antisociale sau sociopatice, situația de culpabilitate exprimată prin sentimentul de vinovăție asociat cu o stare depresivă, desgust de viață, idei sau acte suicidare, situația de izolare datorată claustrării forțate, autoizolare, închidere în sine
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
critice - autoritate, vocea celui care învață, dialog - sunt „cuvinte de cod” și de „poziționare invizibilă”. Pedagogia critică se ascunde după paravanul unei concepții raționale universaliste și decontextualizate. Cu ajutorul ei, teoretizează, în mod abstract, „miturile represivității”, referitoare la perpetuarea relațiilor de dominare. Pedagogia critică a lăsat însă la locul lor structura de dominație și autoritarismul. Ea nu mai revendică nici o identificare socială ori poziție politică, instituționalizată sau de grup. Și-a asumat, în schimb, câteva scopuri utopice, imposibil de atins în actualele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Whatley, 1990)73. Dar Ellsworth a studiat și conținutul politic mai mult sau mai puțin latent al filmelor documentare realizate de alții. A ajuns la concluzia că „vulgarizarea culturii” urmărește, în mod subtil, și scopurile politice ale reproducției sociale și dominării culturale. A sesizat, de asemenea, că popular culture țintește chiar scopuri rasiste și antifeministe. În 1991, Aronowitz și Giroux au publicat Postmodern Education: Politics, Culture and Social Criticism 74. Adoptând o teză enunțată de Ellsworth, cei doi autori au calificat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
România, colectivizarea s-a realizat, cel puțin pe alocuri, cu ajutorul foametei. Cotele impuse țăranilor independenți erau atât de mari, încât nu permiteau păstrarea de produse pentru uzul familial și satisfacerea nevoilor gospodăriei proprii. Evident că folosirea foamei ca instrument de dominare în anii ’80, când majoritatea populației acceptase regimul comunist, pare mai dificil de acceptat. Mai ales că prima fază a regimului Ceaușescu adusese o anumită doză de relaxare și de confort material. Oricum, arma foametei a fost folosită de o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
devine ideal; există situații când eul ideal nu poate fi atins niciodată. Dacă o persoană se va cantona în decalajul dintre eul real și cel ideal, are multe șanse să trăiască o permanentă stare de nemulțumire, frustrare și chiar depresie. Dominarea imaginii de sine de către eul ideal este un fenomen destul de frecvent la adolescenți, ei dorind să devină personaje celebre și simțindu‑se total dezamăgiți de propria personalitate și viață. Stima de sine se află în strânsă legătură cu imaginea de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
devin nesiguri și ușor de influențat, fără a‑și pune în valoare propria personalitate. Relațiile interpersonale dintre membrii unei familii pot fi: - relații de înțelegere, dragoste, sprijin, implicare reciprocă și educare; - relații de răsfăț și îndeplinirea tuturor dorințelor; - relații de dominare/dependență; pe de o parte, dominare, dirijare, control, inhibarea inițiativelor, iar pe de altă parte, supunere, acceptare, incapacitate de ripostă; - relații ostile și tensionate - pe de o parte, critică, insulte, sancțiuni; pe de altă parte, ripostă și manifestări de violență
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fără a‑și pune în valoare propria personalitate. Relațiile interpersonale dintre membrii unei familii pot fi: - relații de înțelegere, dragoste, sprijin, implicare reciprocă și educare; - relații de răsfăț și îndeplinirea tuturor dorințelor; - relații de dominare/dependență; pe de o parte, dominare, dirijare, control, inhibarea inițiativelor, iar pe de altă parte, supunere, acceptare, incapacitate de ripostă; - relații ostile și tensionate - pe de o parte, critică, insulte, sancțiuni; pe de altă parte, ripostă și manifestări de violență, rezultând o continuă stare de tensiune
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
generaționiste, criticul formulează, totuși, un posibil program și propune un posibil canon. Programul ar fi comprimat în sintagma „lupta cu inerția” a lui Nicolae Labiș și ar cuprinde, pe lângă afirmarea vădită a noului, „patosul confesiunii”, „candoarea descoperirii universului” și „luciditatea dominării lui”, precum și o nu mai puțin importantă „etică a creației”; de asemenea, autorul punctează reinstaurarea paradigmei moderniste și restabilirea contactelor cu perioada interbelică. Canonul reunește zece poeți - Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ilie Constantin, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Ana
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
Două modele de sistem: funcțional și structural 96 Tipuri de analiză structurală 99 Sistemul și structurile sale potențiale: principiul pluralității structurale 109 Capitolul 7. Relațiile dintre sisteme 113 Sisteme și suprasisteme 113 Sisteme și subsisteme 123 Relații de vecinătate: acomodare, dominare, cooperare, concurență 126 C. Conștiința ca factor explicativ 131 Capitolul 8. Rolul conștiinței în explicația sociologică 131 Revoluția copernicană în sociologie 131 Patru poziții asupra rolului conștiinței 132 Conținutul conștiinței ca factor explicativ 141 Forma conștiinței ca factor determinant 149
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care îi determină profilul său particular. În teoriile de orientare liberală se accentuează funcțiile generale ale statului, de administrare și reglare a proceselor sociale în interesul tuturor. În teoria marxistă, statul este definit într-o modalitate concret-istorică, ca instrument al dominării de clasă. El reprezintă un organism astfel constituit încât să asigure promovarea intereselor economice dominante în guvernarea întregii societăți. Religia, tocmai prin aparența sa de iraționalitate, a reprezentat un teren deosebit de fertil pentru exercițiile de analiză funcțională. Cele mai spectaculoase
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate manifesta prin penalizări de tot felul împotriva celui care vrea să o promoveze. Este clar că respectivul comportament se înscrie ca element în ambele sisteme. Problema este însă care dintre acestea este sistemul dominant ce conferă comportamentului profilul fundamental. Dominarea unui sistem sau a altuia are consecințe diferite asupra orientării comportamentului însuși. În cazul predominării primului sistem (organizația, cu logica sa) ne putem aștepta ca respectiva persoană să lupte pentru schimbarea organizației chiar cu riscul unor pierderi personale (nu întotdeauna
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Cazurile în care condițiile de mediu determină cerințele funcționale ale sistemelor sunt extrem de frecvente. Moraliștii au notat mereu cu tristețe că oamenii sunt caracterizați de o serie de orientări pe care le considerau ca indezirabile: dorința de putere și de dominare, invidie și concurență, nepăsare față de ceilalți. Științele sociale și umane actuale aduc argumente atât teoretice, cât și empirice că aceste orientări nu sunt date universale ale ființei umane, ci produse ale unor anumite condiții sociale. Determinarea cauzală a posibilului acționaltc
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]