KorAP: Find »[drukola/base=domnesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...229 >

5,717 matches

Corola-blog/BlogPost/374480_a_375809

să respecte un angajament public și scris în paginile 12-13 ale altei opere personale anterioare - ”DOR DE BUCOVINA”. Acele rânduri-angajament sunt următoarele:Ultimele zile, deosebit de aglomerate în activități profesionale, mi-au permis o ”fugă” până la Ruginoasa pentru a vizita Palatul domnesc al lui Alexandru Ioan Cuza, construit în 1811 și aparținând, inițial, familiei Sturza. Atestată documentar într-un hrisov din anul 1596, localitatea este situată între orașele Târgu- Frumos și Pașcani. Aici s-a născut, la 3 februarie 1898, Gheorghe I.

MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1436139776.html [Corola-blog/BlogPost/374480_a_375809]
Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760

metronom, de Dorin N. Uritescu, licențiat în Litere (1970) și Istorie-Filosofie (1978), Doctor în filologie al Universității din București (1981). Așchie de pandur (născut nu în Oltenia lui Tudor Vladimirescu, ci în inima Transilvaniei, în Vinerea-Cugir, județul Alba) și os domnesc (din stirpea Crăișorului Munților Apuseni: Avram Iancu) -, Dorin N. Uritescu, pedagog înnăscut și cercetător tenace, se vădește, în zecile de cărți publicate, un spirit creator în ale cărui linii de forță descifrăm cu ușurință inteligența, temeritatea și dorința de a

Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator by http://uzp.org.ro/dorin-n-uritescu-sau-metronomul-spiritului-creator/ [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866

și Cozia rămân pe malul Oltului și apoi dispar în desișul pădurii ținându-se de mână. Fata cântă același cântec, care din ce în ce se aude tot mai departe, până se pierde.Liniște.). TABLOUL II POVESTITORUL E noapte. Cortul Domnesc este păzit de câțiva soldați.În celelalte planuri se desfășoară zecile de corturi ale oastei. În planul secund al scenei se văd apele Oltului învolburate și în spate contururile munților. Se văd contururile bisericii începute. Se aud cântece de păsări

COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
stâncă Și unde apa e mai adâncă Temelia mănăstirii să fie săpată, Acolo voi fi și eu îngropată. Dispare cu totul în penumbra cortului. ). Scena 2. ( Mircea cel Bătrân se trezește buimăcit de somn. Se ridică pe jumătate în patul domnesc și strigă la străjeri.). MIRCEA CEL BĂTRÂN Arest! Străjeri ! A fost cineva pe aici? A fost vreo fată? CETAȘUL VORBURĂ Intră cu o făclie în mână și cercetează cortul. Măria-ta, de două ceasuri sunt De strjă și...a fost

COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
ostaș! Când ohabnicii olteni le tremurau degetele mâinilor La gândul cotropirii ocinelor. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Așezându-se pe marginea patului. ) . Atunci au luptat vitejește printre smârcuri Arcași de Loviștea, ai lui Constantin Spulber, răslețiți în pâlcuri . Au sprijinit din dreapta călărimea domnească A lui Radu Alună, a căror faptă vitejească Era ca fiecare călăreț să moară După ce zece dușmani doboară. CETAȘUL VOLBURĂ Punând mâna în dreptul inimii și apoi pe spada de la șold.). Noi cu credință în Dumnezeu am jurat să-ți fim

COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
corturi dorm oștenii, În pădure dorm buștenii! Somnul tuturor le place Fiindcă peste tot e pace! POVESTITORUL Mircea cel Bătrân cercetează un hrisov, făcut sul ce se afla pe masa unde se văd o mulțime de alte hrisoave cu pecetea domnească. După ce citește stă pe gânduri și apoi își spune în gând: MIRCEA CEL BĂTRÂN Îmi sciru plăieșii din Valahia de Jos și românii din Banat Că în cete multe și înarmate s-au adunat. Oasetei mele se vor alătura cu

COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
întreaga ființă. Luptând alături de olăcari și chabnici pentru biruință. Pe Vlad de Baiazid sprijinit Îl vor din țară cât de curând izgonit. În depărtare se aude un galop de cal care sfâșie liniștea nopții.O sentinelă somează călărețul. Din cortul domnesc se aude conversația dintre cei doi.). STREJERUL I Stai! Cine ești!? URSAN Vătaful de plăieși Ursan, și vin cu vești! Pentru domnul nostru să-i spun cuvânt De la Căpitanul Alună, că oștenii sunt Pe drum de întoarcere și vin aici

COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
și cântă.În depărtare se aud cântecul cocoșilor, împletindu-se cu cântecul patrulei. CORUL PATRULEI ( Trecând printre corturi.). Oșteni sculați! Și vă spălați! Armele să pregătiți, Pe valahi să-i dezrobiți! Se aude cornul deșteptării.). TABLOUL III POVESTITORUL În cortul domnesc Mircea cel Bătrân stă la masă împreună cu logofătul Neacșu. Pe masă sunt multe hrisoave, făcute sul cu pecetea mare domnească. Pe rând cei doi le desfășoară și le cercetează.de o parte și alta a cortului sunt doi străjeri

COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
vă spălați! Armele să pregătiți, Pe valahi să-i dezrobiți! Se aude cornul deșteptării.). TABLOUL III POVESTITORUL În cortul domnesc Mircea cel Bătrân stă la masă împreună cu logofătul Neacșu. Pe masă sunt multe hrisoave, făcute sul cu pecetea mare domnească. Pe rând cei doi le desfășoară și le cercetează.de o parte și alta a cortului sunt doi străjeri. În planul 2 al scenei se văd corturile taberei. În general același decor ca în al 2-lea Tablou.). Scena 1

COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
a luptat S-o elibereze din turla lui Eski-giami? De supărare acesta uitând din Coran psalmii! MIRCEA CEL BĂTRÂN Era mai tânăr și nu era de-a noastră, A dorit și el o aventură ... vitejească ... STRĂJERUL II Intrând în cortul domnesc. Măria-Ta! Meșterii sosiți Așteaptă să le vorbiți! Scena 2. POVESTITORUL Mircea cel bătrân iese din cort urmat de logofătul Neacșu și Străjerul al doilea. Împreună se îndreaptă spre grupul de meșteri, printre care se află și o fată îmbrăcată

COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
ridice. Fata în alb este Cozia, se înclină. Meșterii își strâng cușmele în palmele lor bătătorite. MIRCEA CEL BĂTRÂN Ridicați-vă meșteri ce veți înălța aici veșnicia! Voi ce nu cunoașteți vraitul și nimicnicia Nu trebuie să îngenunchiați în fața odăjdiilor domnești, Chiar dacă în ele se află Domnul Țării Românești! Voi sunteți de toate mai presus Căci puterea divină va uns Cu harul de a ridica ce alții n-au făcut Un mândru lăcaș, loc de rugăciune și scut. Vlad, vă spun

COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
Cu harul de a ridica ce alții n-au făcut Un mândru lăcaș, loc de rugăciune și scut. Vlad, vă spun, a urzit trădarea și dacă plec Curând am să mă întorc și-am să-l petrec. Nu pentru scaunul domnesc, el nu mă ține, Dar pentru țară și al ei bine! Pentru voi mă voi întoarce, Pentru acest pământ îndurător ce...tace, Ocina să cunoască numai pace. Hei! Ce ziceți, monăstirea o vom ridica? Spune meșter Niculai părerea ta! Se

COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
Și zice bine! Să știe omul de la început! Râzând în barbă.). Cât mălai dai pe un vătrai ... ( Toți încep să râdă. ). Și, Io Mircea Voievod hotărăsc La fiecare să vă dăruiesc Câte o curătură și cât voi trăi De desetină domnească vă voi scuti. MEȘTERUL NICULAI Mulțam prea bune Domn al țării, Noi, zilnic vom lucra până la lăsatul sării, Cu brațele noastre monostirea o zidim Pe Măria-Ta, și natul, să-l mulțămim. MIRCEA CEL BĂTRÂN Atunci cu toții să mergem Locul

COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
și eu cântând în zori Dar a crezut că-s fete după flori. MEȘTERUL SCRIPCĂ Biata fată a suferit! MEȘTERUL NICULAI De porunca Măriei-Sale a auzit! MEȘTERUL SCRIPCĂ Pe Mihai mult l-a iubit! MEȘTERUL ZIDARU Nu se amestecă sângele domnesc! MEȘTERUL NICULAI Abaterile de la legile domnești se pedepsesc! MEȘTERUL SCRIPCĂ Săracul să se mulțumească Ce-i dă mila domnească! MEȘTERUL NICULAI Umblă acum prin munți ca o nălucă Și mănâncă ce apucă! (Perdea muzicală. Dinspre porțiunea din tabăra care nu

COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
a crezut că-s fete după flori. MEȘTERUL SCRIPCĂ Biata fată a suferit! MEȘTERUL NICULAI De porunca Măriei-Sale a auzit! MEȘTERUL SCRIPCĂ Pe Mihai mult l-a iubit! MEȘTERUL ZIDARU Nu se amestecă sângele domnesc! MEȘTERUL NICULAI Abaterile de la legile domnești se pedepsesc! MEȘTERUL SCRIPCĂ Săracul să se mulțumească Ce-i dă mila domnească! MEȘTERUL NICULAI Umblă acum prin munți ca o nălucă Și mănâncă ce apucă! (Perdea muzicală. Dinspre porțiunea din tabăra care nu este încadrată în scenă se aude

COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
MEȘTERUL NICULAI De porunca Măriei-Sale a auzit! MEȘTERUL SCRIPCĂ Pe Mihai mult l-a iubit! MEȘTERUL ZIDARU Nu se amestecă sângele domnesc! MEȘTERUL NICULAI Abaterile de la legile domnești se pedepsesc! MEȘTERUL SCRIPCĂ Săracul să se mulțumească Ce-i dă mila domnească! MEȘTERUL NICULAI Umblă acum prin munți ca o nălucă Și mănâncă ce apucă! (Perdea muzicală. Dinspre porțiunea din tabăra care nu este încadrată în scenă se aude glasul lui Mircea cel Bătrân vorbind ostașilor săi. Meșterii se opresc din lucru

COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
Corola-blog/BlogPost/355235_a_356564

Bibliografia, metodologia sunt exclusiv occidentale, asta face și mai clară incompatibilitatea dintre moldovalahai și occidentali. Președintele la București este „rege și preot”, înscăunat din grația marilor puteri protectoare, apoi tot harul puterii purcede de la el. Sub turci, sultanul vindea scaunul domnesc, apoi domnitorii moldo-valahi dădeau, vindeau toate demnitatiile la boieri, care vindeau posturi și sinecure la prostime. Mitopolitul la fel, își cumpără postul și hirotonisea pe bani (simonie). După 1774 tarul rus, ajuns protector al ortodoxiei, se implica direct la înscăunarea

MARILE PUTERI ŞI DEMOCRAŢIA 2012 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Viorel_roman_marile_puteri_si_democra_viorel_roman_1345607136.html [Corola-blog/BlogPost/355235_a_356564]
Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076

cu mare punctualitate. Ea nu ar rata sărbătoarea pomului de Crăciun la Palatul Elisabeta pentru nimic în lume. Toate acestea au un început mult mai îndepărtat, undeva în decembrie 1866, când tânărul Principe Suveran Carol găzduia, în modestul său Palat Domnesc de pe Calea Victoriei, primul Crăciun în România. Bradul împodobit de Crăciun pare a fi o tradiție adusă în Germania, în secolul al XVII-lea. Există mărturii că obiceiul bradului împodobit întâi cu mere, conuri sau nuci, ar fi existat, încă din

150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_curtean_1450887405.html [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088

Maria, sub forma micro-poemelor în trei versuri. Lt.col.(rz.) Alexandru Teodoreanu, coordonator programe la Asociația STINDARD, București, din ciclul “Monumente ale românilor din afara frontierelor” a ales să vorbească despre “Un monument medieval românesc salvat de Dumnezeu”. Este vorba de Biserica Domnească și Catedrală din orasul Herța - azi în Ucraina - monument medieval romanesc, la frumoasa vârstă de 255 ani, așa cum specifică autorul evocării. La rubrica “Starea prozei” - în proza “Printr-o fugă, dar care” - partea a III-a, Cleopatra Lorințiu ne-o

REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Reviste_romanesti_de_prestigiu_rasfoind_paginile_vetrei_vechi_cronica_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833

necruțătoare pentru ocuparea acestei înalte funcții. - Trebuie să-ți spun că nu te-am uitat o clipă, fie bună, fie rea. Dar gândul că am iubit și am fost iubită de un boier, fie măcar pentru o clipă, o iubire Domnească, m-a făcut să mă simt și eu un om și nu doar o simplă țigancă. Destul o clipă spre a nu te uita o viață! Te voi iubi până-n ultima clipă a vieții, sufletul meu te va reține până la

PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pasiu_berthold_aberman_1388912317.html [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789

a lăsat și lucruri cu care să ne mândrim. Mai jos, pe versantul stâng pe direcția de coborâre, se vede Cetatea Poenari, cea care a constituit o a doua reședința a domnitorului Vlad Țepeș, cunoscut în mitologie că Dracula. Curtea Domneasca de la Târgoviște (cetatea) a constituit reședința mai multor domnitori din Țară Românească printre care Mircea cel Bătrân și Vlad Țepeș. După câțiva kilometri de la ieșirea din spectaculosul defileu al râului Argeș ajungi la cochetul orășel Curtea de Argeș, unde se află mănăstirea

NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1494905514.html [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044

cele mai multe din mărturiile, care l-ar ajuta să-și dovedească crezul. Cu alte cuvinte, acest crez s-ar traduce pentru noi, care ne ocupăm mai puțin de istorie, în a demonstra lumii că, atunci când Mircea cel Bătrân semna cu titulatura domnească „Io, Mircea, mare voievod și domn cu mila lui Dumnezeu stăpânind și domnind toată țara Ungro-Vlahiei și părțile de peste munți, încă și spre părțile tătărăști ale Almașului și Făgărașului herțeg și Banatului de Severin domn, și de amândouă părțile de peste

Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/imperiul-de-la-gura-borcei/ [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640

-se că nu mă aude: „Nimeni nu a auzit-o sute de ani”, îmi povestea călugărul: „decât un urmaș al marii familii domnitoare, care a venit, într-una din zilele înnegurate ale toamnei anului trecut, să privească ruinele vechii așezări domnești. L-am întâlnit, iar ochii lui erau atât de triști încât nu am putut rezista tentației să-i pun o întrebare: rugați-vă la Domnul, pentru liniștea sufletului ei obosit. Tânărul, cu fața pământie și cu sprâncenele dese, ce îi

UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 by http://confluente.ro/Umbra_doamnei_de_la_poenari_stefan_lucian_muresanu_1329501607.html [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
Corola-blog/BlogPost/98079_a_99371

de care s-a bucurat în trei locații din Cluj: Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Galeria Piano Cazola, ultimele simeze pe care a fost expusă fiind Muzeul Național Peleș din Sinaia și Curtea Domnească. Expoziția poate fi vizitată pană la sfarșitul anului in curs, mai exact în perioada 15 iunie -15 decembrie 2013. Accesul se face in baza biletului de intrare. În paralel, Castelul Bran a prelungit cu un an perioada de desfășurare a

Expoziţia foto Patimă şi Viciu, Artă şi Fum by http://www.zilesinopti.ro/articole/5569/expozitia-foto-patima-si-viciu-arta-si-fum [Corola-blog/BlogPost/98079_a_99371]
Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102

unde, de obicei, era o cameră pentru cei vârstnici o magazie - cămară, unde pe rafturile din lemn nu lipseau bulionul, chiar de zarzăre, magiunurile din „tuleu” sau „agen”, putina cu varză, merele în rafturi, pe un singur rând, mere mari domnești, pere de toamnă dar și cele de iarnă din care se făceau mâncăruri delicioase fie de post fie cu carne; pe lemne tăiate după formatul butoiului, erau așezate butoaiele din dud, stejar sau salcâm, totdeauna pline cu țuică adevărată din

O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_fila_din_albumul_cu_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]