2,090 matches
-
Gheorghe, 75 ani l Cândea Simion, 62 ani l Păun Rozalia, 74 ani l Borș Alisa-Vasilica, 11 ani l Glosik Stela, 49 ani l Nițu Victor, 79 ani l Petu Lucia, 75 ani l Boț Sebastian-Cătălin, 2 luni l Borbély Domnița, 68 ani l Rus Gheorghe, 77 ani l Divinyi Ana, 80 ani l Bora Eugen, 75 ani l Vodă Ileana, 78 ani l Filip Ioan-Nicolae, 71 ani l Ștefancu Victor, 75 ani l Floroiu Elena, 74 ani l Bîlc Valeria
Agenda2005-44-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284369_a_285698]
-
și unchi din lume. Dumnezeu să-i vegheze liniștea așa cum domnia sa a vegheat o viață-ntreagă bisericii! Familiile Moroșan și Pascaru. Cu dor și durere în suflet comemorăm 5 ani de la dispariția dragului nostru soț și tată, Cpt. (r) VICTOR DOMNIȚA, un om deosebit. Dumnezeu să-l odihnească! Familia. Cu durere în suflet, amintim că în data de 2 iulie se împlinește un an de când dragul nostru soț și tată, VIRGIL (PUIU) MĂTUȘAN, a părăsit această lume. Slujba de pomenire și
Agenda2005-26-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283869_a_285198]
-
oferirea de servicii de genul Internet banking. ( E. C.) Apariție editorială Miercuri, 16 februarie 2005, la sediul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Timișoara din Calea Bogdăneștilor nr. 4 va avea loc lansarea volumului de proză „Carmina Dacica, formație corală de domnițe“, ieșit sub semnătura Agnesei Liceev-Mageru. Noua apariție editorială va fi prezentată de criticul literar Rodica Opreanu. ( M. H.) Joc secund... muzical Librăria Humanitas „Joc secund“ de pe strada L. Blaga își începe oficial stagiunea muzicală joi, 17 februarie, la ora 18
Agenda2005-07-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283394_a_284723]
-
de societățile de asigurare ale municipiului din acea perioadă. Mărturiile descriu amănunțit pagubele provocate de către aliații din coaliția antinazistă. Americanii bombardau noaptea, englezii ziua, reiese din însemnările de la acea dată, care se află astăzi în posesia lui Ion Brădeanu: Gara Domnița Elena (Gara de Nord de astăzi), distrusă complet, liniile ferate smulse de pe traverse, vagoane aruncate în aer. Cadavre peste tot în împrejurimile gării. Moara Prohaszka - o ruină, fabrica de tutun arsă și distrusă aproape în totalitate, bombe căzute chiar aproape de Catedrala Mitropolitană
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
să descopăr un poet talentat care a și confirmat în timp. După 20 de ani l-am regăsit pe Facebook și, într-un joc, am început să scriem poezii din trecut sau prezent. Astfel a luat contur poezia “Noapte bună, Domniță”, o provocare frumos colorată în nuanțe ludice. La poarta sufletului meu a bătut așadar poetul Doru Ștefan Dăncuș, directorul Editurii Singur și mi-a spus în dulcele lui grai moroșan: “No, măi fată, hai să facem cartea până nu vine
POATE POEZIA SĂ DESCHIDĂ PORŢI ÎNCHISE? de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384884_a_386213]
-
moment prințul Tolui o crezu un spirit al muntelui. Era fermecat de făptura aceea frumoasă, cu minunații ei ochi de smarald, însă după ce reuși să se smulgă de sub vrajă, mintea începu să i se limpezească și își aminti că ochii domniței sunt aceiași care de multă vreme îi tulburau somnul și-i răpiseră liniștea sufletească. Era multă vreme, de când se topea de dorul lor. Gândea în sinea lui, că destinul i-a dat un semnal și îi acordă o șansă de
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
făcut-o de dragul ochilor tăi minunați. A fost de ajuns că mi-ai răsărit dinaintea privirilor doar câteva clipe preafrumoasă regină a sufletului meu anul trecut în cetatea Caracorum, în timpul marii sărbători creștine a Paștelui și mi-ai răpit inima domniță, apoi ai dispărut ca o nălucire, luând-o cu tine. Te-am căutat cu disperare zile la rând și nu am mai avut fericirea să te regăsesc. Începusem să cred că erai o apariție născută din visele mele, însă la
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
aparțin măritului rege David. - Ooh, Iingușitorule! Cine ești tu, care îndrăznești să-ți ridici ochii către însăși fiica regelui? Nu te temi oare de mânia lui? - Permite-mi să închin omagiul meu frumuseții tale neasemuite și acceptă iubirea mea preafrumoasă domniță! Aș dori să cunosc numele tău dacă-mi este îngăduit, dar întâi află că eu sunt primul născut al Marelui Han al Hoardei de Aur și al soției sale favorite, Dozuk beghi, sunt prințulTolui|! Prințul tătar continua să o privească
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
fi pedepsit cu moartea de marele rege, David. - Pleacă cât mai degrabă prințe Tolui, pleacă, să nu te afle gărzile regelui pe care le văd apropiindu-se! Se ruga cu voce duioasă frumoasa Shokuktany. - Îți voi face pe plac preafrumoasă domniță, dacă-mi promiți, că te voi putea revedea în curând! Te iubesc! Oh! Te iubesc nebunește! - Îți promit, că ne vom revedea, numai ascultă-mă! Salvează-te, înainte să te găsească gărzile de la palatul tatălui meu, pe care deja le
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
înspăimântată, când văzu cum prințesa își îndemna unicornul, îndreptându-se către poalele muntelui: - Ooh Shokuk beghi, lumina ochilor mei! Vrei oare s-o bagi în mormânt pe sărmana ta doică, de te îndrepți direct către pieire? Nu știi oare preafrumoasă domniță că muntele acela vrăjit nu iartă pe necugetații care se aventurează prea aproape de el, sfidându-i tainele? Dacă nu ne va ucide muntele, cu siguranță mă va ucide tatăl domniei tale, regele David, sărmana de mine! Asta se va întâmpla
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
și misterioasa domnișoară, fiind cert acest fapt, el îi zarește doar un inel de logodnă , din aur galben, artistic lucrat, ce-i lucește pe degetul său inelar. Dar, deodată, la una din glumele sale, se produce un fenomen galactic, tânăra domniță “dulce și suavă”, vorba lui Bolintineanu, zâmbește tainic și râde ușor arătându-și doar o secundă șiragul de cleștar al dinților. Surâsul ei este atât de cald, de intim, încât pe Ștefan îl trec fiorii. În sfârșit i-a văzut
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
pe gentilul și i-a cerut prin furtun lui Vasile Belu Nostramamus să-i aducă o butelcă de vin, ca să se dreagă și, dacă poate să găsească, niște lapte de cuc sau zeamă de varză, pentru că au același efect, pentru domnița care dormise cu el. După cum e lesne de închipuit, japița respectivă nu era doar sora miresei ci era și o spioancă redutabilă, care fusese băgată intenționat în culcușul prințului român, pentru a obține de la el varii informații de interes operativ
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
timp(,) de abordare ale problemelor spinoase și insuficient de atent cercetate din istoria Galațiului, dar și ținuta literară absolut remarcabilă (spun acad. Eugen Simion, Mihai Cimpoi) a unei cărți care poate fi asemănată parțial cu „Trecute vieți de Doamne și Domnițe” (Editura „Universul” 1941) a celebrului Constantin Gane, (între cei care o consideră o excelentă lucrare istorică și literară fiind acad. Ionel Cândea, Solomon Marcus, Ioan Pop, Ioan Caproșu, Mihai Maxim etc). Cartea este un exemplu de seriozitate în cercetarea științifică
REGAL ISTORICO-LITERAR: ’’SĂNDEL DUMITRU: Galaţiul, aşa cum mi-l amintesc’’, Volumul I [Corola-blog/BlogPost/93282_a_94574]
-
ochi bobocii suav clipesc din petale albastru și alb înălțând capul perlat cu mărgăritare lichide surâzând diafan razelor calde de aur ce le alintă cu gingășie parfumul se umple de miresme văzduhul. Pe câmpuri pământul sfetnic bătrân așterne la picioare domniței covor mătăsos din verde smarald smălțuit cu flori diafane; pe islaz se zbenguiesc jucăuși mieii și alături în crâng s-au angajat într-un concert spontan mierle, prigorii, pițigoii și vrăbii și lucrează febril la construit cuiburi poporul înaripat al
SE SCHIMBĂ DOMNIA NATURII(DIN VOLUMUL ,,UN VIS CU PARFUM DE AMURG PUBLICAT ÎN 2017 LA EDITURA ARMONII CULTURALE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383191_a_384520]
-
-și ridice cuibul cel din vechimi prezis, mai drag îmi pare-atuncea, prin lanuri calde, grîul, și-ncep să-înot prin spice și greieri de nebun, și intr-un curți, la caii bătrîni să le scot frîul, să le ofer în baie domnițelor săpun. Și tot dansînd giolarii prin porturi de ocazii, se nărăviră goții și hunii la apel, se mai dădu alarma prin tîrg de niște razii, se mai ciocni în noapte un înger de-un crenel. Și voi, ocnașii lumii, cinstiți
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
-și ridice cuibul cel din vechimi prezis,mai drag îmi pare-atuncea, prin lanuri calde, grîul,și-ncep să-înot prin spice și greieri de nebun,și intr-un curți, la caii bătrîni să le scot frîul,să le ofer în baie domnițelor săpun.Și tot dansînd giolarii prin porturi de ocazii,se nărăviră goții și hunii la apel,se mai dădu alarma prin tîrg de niște razii,se mai ciocni în noapte un înger de-un crenel. Și voi, ocnașii lumii, cinstiți
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
de restriște, neavând femei, răpeau baloți, saci, ceasuri, sfeșnice, capre, mă rog, ce nu se găsea. Au fost și timpuri de glorie când răpeam nu una, ci 4-5, de era cât pe ce să trecem la musulmani. Răpeam de toate: domnițe, slujnice, jupânese, boieroaice, ba odată, țin minte, într-o marți, tata, fiind cam matol, nu s-a uitat el prea bine și a adus o babă... Fie-i stepa ușoară! - mormăiră cazacii. — ... care a și murit. De-aia zic eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
noi gândul că ați putea să dormiți sub cerul liber - răspunse cuviincios spătarul Vulture. — Totodată - urmă Barzovie - m-aș îndoi eu însumi de propria-mi înzestrare de domn dacă, nesimțitor din pricina rangului meu, aș lăsa-o afară pe această firavă domniță, pradă țânțarilor și altor diverse averse posibile. — O judecată mai dreaptă nici că se putea - încuviință pe dată spătarul - și prevăd, Măria-Ta, și ceea ce voiești a zice mai departe: că neputând îndura gândul ca tremurătoarea domniță Cosette să rabde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe această firavă domniță, pradă țânțarilor și altor diverse averse posibile. — O judecată mai dreaptă nici că se putea - încuviință pe dată spătarul - și prevăd, Măria-Ta, și ceea ce voiești a zice mai departe: că neputând îndura gândul ca tremurătoarea domniță Cosette să rabde răcoarea nopții și pișcăturile țânțarilor pe prispă, o vei chema înăuntru în colibă, iar domnia ta, ca om serios și trecut de mult de vârsta zburdălniciilor, vei ieși să dormi cu noi afară. Nu asta am vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
blândețe Radu Stoenescu-Balcâzu. Cuvântul e ca o albină: câtă vreme zboară, el numai bâzâie; când se-așază pe-o hârtie, abia atunci își lasă veninul sau dulceața. Scrie, copile, numai scrie: cu dreapta ține pana, cu stânga scutul. Și preafrumoasa domniță? — Pe mine mă cheamă Cosette - grăi țigăncușa. — De dumneata, drept să-ți spun, n-am auzit - zise boierul Radu Stoenescu-Balcâzu. — Pe drept cuvânt că neamul ei s-ar fi tras din Egipt - zise spătarul Vulture - dacă nu se trăgea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-sii în vreme ce ea, aplecată, tăia hârșâind gâtul unui cocoș, când tânărul haiduc, întinzând mâna după colierul jupâniței prinse în sfârșit după luni de inactivitate în codru, uită scopul mișcării și pătruns de frumusețea firii își trece palma sfielnic pe după umerii domniței, în răcnetele boierului bătrân din caleașca răsturnată, când din soare n-a mai rămas pe dunga zării decât un abur roșietic, începu și ospățul boierului Radu Stoenescu-Balcâzu. Din bourul învârtit la frigare fură aduse mari hartane rumenite și stropite din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Așa, „plaiul meu drag”. Nu mai ții minte? — Când? - zise Vodă. — în toamnă, la Soveja - răspunse Ruxăndrița. — Atunci - șovăi Vodă căutându-și cuvintele - hai scoală-te, țărișoara mea scumpă, că ne-apucă noaptea. Episodul 194 FUGA (IIÎ în sfârșit, tânăra domniță Ruxăndrița coborî din așternut și începu să se îmbrace c-o lenevie studiată, prilejuindu-i bătrânului Vodă care-o privea pe sub gene câteva amare meditațiuni pe motivul „ubi sunt”. Apoi Ruxăndrița scoase de sub pat o ladă mare, ferecată și porni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
din față a saniei, curbată ca un semn de întrebare. Când ne-am apropiat, a ieșit din nemișcare și, după ce ne-a cercetat de parcă ar fi luat la ochi un vânat care nu stătea locului, a răpăit cu glas răgușit: - Domniță, haideți să vă plimb. Și, convins că a nimerit ținta și că nu-i rămâne decât să-și ridice vânatul, a coborât din sanie - o namilă măreață, verde, fără picioare, cu mănuși albe uriașe, cât un cap de copil, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
O să stau pe aproape și mă voi strădui să-l susțin din toate puterile, dacă nu cumva crezi că te încurc. Nimic nu mai e așa cum ar trebui să fie. Nu s-a mai pomenit un păzitor însurat cu o domniță a tăcerii. Te-ai gândit ce va fi pruncul vostru? Iar vorbești în dodii? Nu am de gând să mă mărit cu el. De unde ai scos treaba asta cu pruncul? Îl placi, se vede de la o poștă. Asta nu înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fii atent cum vorbești cu mine! îi aruncă Ileana o privire plină de scântei. Gândește-te la treaba pe care o ai de făcut și lasă-mă pe mine în pace. Deocamdată e nevoie să lași în urmă un păzitor. Domnițele sunt în grija mea și cel puțin până acum, în privința asta succesiunea este asigurată. Cât era Cristian de indiferent, văzu totuși în ochii femeii aceeași strălucire stranie pe care o mai observase sus pe platou cu o zi în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]