14,321 matches
-
Arte, a propus tuturor ieșenilor până la finalul lunii octombrie a anului în curs, mai multe întâlniri culturale, reunite sub titlul ''Toamna Artelor la Universitatea Apollonia'', cu participarea unor personalități ale culturii române. Debutul l-a făcut ''Doamne, domnițe, domni și domnie ... în literatură'', invitați fiind actorul Dorel Vișan, acad. Mihai Cimpoi și prof. univ. Constantin Dram, dialogul fiind inițiat de scriitorul Mircea Radu Iacoban, de altfel o gazdă deosesbită și a altor manifestări din acest ciclu. Asistența a putut viziona cu
TELEX DE LA UNIVERSITATEA APOLLONIA IASI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Telex_de_la_universitatea_apollonia_iasi.html [Corola-blog/BlogPost/342517_a_343846]
-
voi! Sângele proaspăt îmi priește cel mai mult! Ha, ha, ha! (către Conacu) Grăsanule, cred că mi-ai ajunge în noaptea asta! Ha, ha, ha! BOIER CONACU: Să lăsăm glumele... Vom merge cu daruri la Înalta Poartă să-i cerem domnia lui Papură Vodă, dar nu avem galbeni suficienți. URSUZ: Am să vă dezvălui locul unde sunt ascunse niște comori... CEI DOI BOIERI: (în cor cu ochii holbați de lăcomie) Oooo.... URSUZ: Zornăitul miraculos al galbenilor îi va lua mințile sultanului
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iii_s_ion_nalbitoru_1390584645.html [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
este poruncă pentru noi! BOIER CONACU: (la fel de fals) Puterea ta este nemăsurată Majestate, Stăpânul nostru! Cei doi căpitani se retrag cu plecăciune într-un colț. URSUZ:Voi unde plecați? CĂPITANUL ARNĂUTU:(se înclină ușor) Nu se cade să stăm în fața domniei tale! CĂPITANUL SASU:(face o plecăciune) Noi vom fi în permanență în spatele Stăpânului. BOIER CIOCOIU:(cu viclenie) Majestate, cu plecăciune așteptăm porunca ta! URSUZ: Vreau înscăunarea mea pe tronul țării! BOIER CONACU: Fără îndoială, Preamărite Stăpân, deja v-am pregătit
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iii_s_ion_nalbitoru_1390584645.html [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
pe motiv că ar presupune sume enorme într-o vreme când majoritatea românilor sunt săraci și, în subsidiar, că s-ar atenta la libertatea de conștiință a câtorva persoane care nu cred în Dumnezeu, de fapt, în Iisus Hristos. Pentru domniile lor nu contează principiul majorității, specific democrației. Ei clamează să li se respecte dreptul de a nu crede, în ciuda faptului că neagă dreptul majorității de a crede și a-și exercita credința. Procedează ca infractorul care face apel la Drepturile
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448609897.html [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
de „morți suspecte”, sinucideri misterioase, defenestrări, accidente aviatice sau feroviare care se citesc precum o povestire detectivă. Ultimul capitol, scris în fraze sugestive, mustoase, colorate, e dedicat discursului politic agramat și stâlcirii limbii în sforăitoarele și omniprezentele cuvântări din timpul domniei celui care a distrus țara și poporul român, fizic și psihic. Am parcurs cu interes maxim această carte care trebuia scrisă, era așteptată și cu siguranță va fi citită cu sufletul la gură, pentru că reconstituie o epocă și o lume
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1462879416.html [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]
-
Ilie Autor P.S. Și uite așa, cei de la „Poduri peste suflete” i-ați dat posibilitate doctorului Ilie, să se inspire pentru o nouă poezie „ într-o rimă”,! Și vă mulțumește! Milioane de mulțumiri și flori pentru distinsele doamne, domnișoare și domnii care mă vizitează . Zile frumoase și Binecuvântări de la Domnul. Referință Bibliografică: Doctorul Ilie și.... „GRUPUL POEZII ROMÂNEȘTI PODURI PESTE SUFLETE ” / Ilie Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2164, Anul VI, 03 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ilie
DOCTORUL ILIE ȘI.... „GRUPUL POEZII ROMÂNEȘTI PODURI PESTE SUFLETE ” de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ilie_popescu_1480774313.html [Corola-blog/BlogPost/382400_a_383729]
-
de-a lungul coastei de sud, ajungând în Pafos. Aici au întâlnit un vrăjitor - profet mincinos, iudeul pe nume Bar-Isus (Elima), ce-l însoțea pe înțeleptul dregător roman Sergius Paulus, proconsul al Ciprului în vremea aceea (sec.I d.Hr. sub domnia împăratului Claudius). Auzind cine sunt străinii ajunși la Paphos, romanul a dorit să asculte învățăturile prorocilor lui Dumnezeu și i-a chemat pe Barnaba și Saul la el; în timp ce Sergius Paulus le asculta cuvântul, vrăjitorul se străduia din răsputeri să
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
mă asigur de ceva și te întreb dacă doar vrei să faci prozelitism sau cauți încuviințări ori justificări de la mine pentru ceea ce crezi? Dar să știi... nu sunt supărat. -V-am mai spus preaînțelepte, spuse Serah, cer doar un răspuns din partea domniei voastre! -De ce ai avea totuși nevoie de răspunsul meu Serah? Omul hotărăște singur în orice privință, chiar și atunci când este înșelat! -Am văzut că l-ați apărat în Sinedriu învățate! -L-am apărat împreună cu bătrânul Nicodim fiindcă consider că Iisus
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1427174515.html [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
-i nimica: NICI NOUĂ NU NE-A PLĂCUT ce a făcut azi d-l Brânză, deputatul lui, chiar de ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI NOASTRE DRAGI.” „Cât privește situația penibilă creată în jurul celor doi mari artiști ai noștri: Sunt sigur ca domniile lor se vor dezice public, de dedesupturile politice murdare ale acestor profitori politici!” ... Regret sincer că am fost cândva membru al „pdl diaspora”, si, știind cu siguranță că nici un alt partid nu ar fi făcut ceva bun pentru țară, rog
PARTIDELE, PANA SI DE ZIUA NOASTRA NATIONALA... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Partidele_pana_si_de_ziua_noastra_nationala_.html [Corola-blog/BlogPost/357988_a_359317]
-
prin intermediul cărora fiecare autor își expune idealul prin cele mai frumoase forme ale gândirii. Astfel, scopul fiecărui poet prezent în lucrare este îndreptat, în mod conștient, spre năzuințele de a crea versul prin cea mai înaltă formă a perfectiunii. Respectiv, Domniile Sale ne spun următoarele. Cristian Petru Bălan (S.U.A., prof., dr., acad., prozator, poet, dramaturg, publicist, editor, traducător și artist plastic) prin versurile sale se aprofundează discret în tainele luminii, a fiorului vieții ce zboară mereu peste zări, astfel spunându-ne
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1491906925.html [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
fier” și să restaureze „vârsta de aur”, vârsta lui Saturnus Senex. Această doctrină a fost „reactualizată” de Virgiliu în Egloga IV, când, în termeni aproape identici cu aceia ai profetului Isaia, vestea nașterea unui mântuitor din Fecioară, care va restaura „domnia lui Saturn” (jam redit et Virgo, redeunt Saturnia regna). Mai mult decât atât, în timpul sărbătorilor lui Saturn (Saturnalii), care aveau loc la solstițiu de iarnă și la calendele lui Ianuarie, copii din Roma antică mergeau din casă în casă pentru
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_sfintei_sarbatori_a_craciunului.html [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
Hristos, născut din Fecioară, neatins de păcatul originar, a luat asupra sa păcatele lumii, ca „fiu al durerii”, pentru a le răscumpăra, și așteptăm să vină a doua oară, în Slava Sa dumnezeiască, când știm că va distruge cu putere „domnia lui antihrist”, ultima și cea mai de temut emanație a vârstei de fier, va pune capăt acestui veac trecător și va deschide veacul cel nestricăcios („Și am văzut cer nou și pământ nou. Căci cerul cel dintâi și pământul cel
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_sfintei_sarbatori_a_craciunului.html [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
va pune capăt acestui veac trecător și va deschide veacul cel nestricăcios („Și am văzut cer nou și pământ nou. Căci cerul cel dintâi și pământul cel dintâi au trecut” - Apocalipsa, cap. 21, 1), restaurând „vârsta de aur”, Saturnia regna, domnia Bătrânului Crăciun. Să rostim așadar, ca primii creștini „Vino, Doamne Iisuse!”. Surse: „Dacia hiperboreană”, Vasile Lovinescu „O icoană creștină pe Columna Traiană”, Vasile Lovinescu autor, Denis Marian MALCIU Referință Bibliografică: POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_sfintei_sarbatori_a_craciunului.html [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
puțin argumentat: „Tocmai atunci, într-o țărișoară română apare un principe, pe care numai cea mai neagră trădare îl putu opri de a nu da o altă față Europei, fondând pe Peninsula Balcanică un nou imperiu latin.” Ioan-Vodă vine la domnia Moldovei cam pe la sfârșitul lui ianuarie 1572. El reușește, se pare, să-și netezească drumul către domnie, plătind prețul cerut de Înalta Poartă cu banii din comerțul cu pietre scumpe pe care-l practicase, dar și cu sprijinul unei părți
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
trădare îl putu opri de a nu da o altă față Europei, fondând pe Peninsula Balcanică un nou imperiu latin.” Ioan-Vodă vine la domnia Moldovei cam pe la sfârșitul lui ianuarie 1572. El reușește, se pare, să-și netezească drumul către domnie, plătind prețul cerut de Înalta Poartă cu banii din comerțul cu pietre scumpe pe care-l practicase, dar și cu sprijinul unei părți a boierimii moldovene, nemulțumite de orientarea către Polonia, precum și de viața desfrânată pe care o ducea a
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
spuza pe turta nației sale, încercând să acrediteze ideea că Ioan-Vodă ar fi fost polonez. Oricare i-ar fi fost însă obârșia, așa cum frumos spune Dinu C. Giurescu, „...Ion Vodă rămâne, în primul rând, fiul faptelor sale.” Despre perioada anterioară domniei, din viața celui care avea să devină Ioan-Vodă cel Viteaz, se cunosc puține. Îl vedem pe la 1551 făcând o primă încercare nereușită de a ajunge pe tronul Moldovei, cu sprijin polonez. De aici se refugiază la Moscova, unde se și
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
căsătorește cu Maria, fiica cneazului de Rostov, cu care are un băiat, ce va purta numele de Petru. Părăsește pe la 1557 Moscova și ajunge, se pare, în Polonia, de unde, la 1561 apare într-o nouă încercare de a ajunge la domnie, cu sprijinul unui magnat polonez. Însă susținerea sa fiind mai slabă decât cea a lui Despot Eraclid (cel care avea să devină Despot-Vodă), acesta din urmă câștigă competiția și reușește să se instaleze pentru vreo doi ani pe râvnitul tron
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
unde se refugiază la curtea hanului, câștigând încrederea și poate chiar prietenia lui Mehmed Calga, moștenitorul tronului tătărăsc. De la acesta, se pare, că primește chiar o scrisoare de recomandare către regele polon, Sigismund August, pentru a-l sprijini să obțină domnia Moldovei. Scrisoarea însă nu-i e de niciun folos, puterea regelui polon fiind extrem de redusă, atât în propria-i țară, cât și în relația cu Imperiul Otoman care lua deciziile în astfel de situații. Îl mai vedem o scurtă perioadă
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
primi, pare-se, o funcție în armata austriacă și care-i i-ar fi promis și sprijin militar pentru gonirea lui Alexandru Lăpușneanul de pe tronul Moldovei. Nu se întâmplă nimic însă nici de astă dată și, în ultimii ani de dinaintea domniei îl vedem pentru puțină vreme la Constantinopole, iar, la foarte scurt timp apare în documente ale vremii, exilat, nu se știe din ce motive, în insula Rodos și făcând negoț cu pietre prețioase. Pe la sfârșitul lui 1571 și începutul lui
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
documente ale vremii, exilat, nu se știe din ce motive, în insula Rodos și făcând negoț cu pietre prețioase. Pe la sfârșitul lui 1571 și începutul lui 1572, împrejurările îi devin favorabile, iar viitorul domn capătă sprijinul sultanului pentru accederea la domnie Moldovei. Intrarea sa în Moldova și urcarea pe tron se făcură fără emoții, predecesorul său, Bogdan, fiind deja plecat din țară. Și cum, evident, fostul domnitor n-avea de gând să renunțe cu una, cu două, la dorința de a
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
sa în Moldova și urcarea pe tron se făcură fără emoții, predecesorul său, Bogdan, fiind deja plecat din țară. Și cum, evident, fostul domnitor n-avea de gând să renunțe cu una, cu două, la dorința de a reveni la domnie, cea dintâi preocupare a lui Ioan-Vodă fu aceea de a-și consolida poziția, extrem se șubredă, pe tronul Moldovei. Astfel, porni fără zăbavă o acțiune de depistare și eliminare a boierilor fideli vechii domnii, care culmină cu executarea marelui vornic
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
la dorința de a reveni la domnie, cea dintâi preocupare a lui Ioan-Vodă fu aceea de a-și consolida poziția, extrem se șubredă, pe tronul Moldovei. Astfel, porni fără zăbavă o acțiune de depistare și eliminare a boierilor fideli vechii domnii, care culmină cu executarea marelui vornic al țării de jos, Ionașcu Zbierea, în chiar ziua de Paști. În locul acestuia, Ioan-Vodă își numi un om de încredere, pe Dumbravă, care, pare-se, era de origine munteană și despre care Hașdeu spune
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
pătrunsese deja în Moldova, cu gând de a-l goni pe Ioan-Vodă și de a-l reînscăuna pe Bogdan. Mica oaste moldavă întoarseră cu ușurință din drum pe sprijinitorii fostului domnitor și îi împinse înapoi peste graniță, în Polonia. Deși domnia i-a fost foarte scurtă, ea a fost una rodnică. Ioan-Vodă a reușit în numai doi ani să înfăptuiască reforme economico-financiare și fiscale la care alții nici n-au îndrăznit să viseze în perioade de domnie mult mai lungi și
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
graniță, în Polonia. Deși domnia i-a fost foarte scurtă, ea a fost una rodnică. Ioan-Vodă a reușit în numai doi ani să înfăptuiască reforme economico-financiare și fiscale la care alții nici n-au îndrăznit să viseze în perioade de domnie mult mai lungi și mai liniștite. Astfel, reduce taxele și extinde baza de impozitare, prin supunerea la dări și a boierimii, care, până atunci fusese scutită de la acestea, înăsprind, în același timp, sancțiunile pentru sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, fapt
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
moartea străbunicului său, Ștefan cel Mare, ca și acesta, Ioan-Vodă încearcă să pună pe tronul Munteniei un domn prieten. Din păcate, la fel ca și acest mare înaintaș al său, demersul nu-i reușește decât într-o mică măsură. Noua domnie de la București, apărată doar de o mână de oșteni conduși de vornicul Dumbravă, se încheie după numai patru zile, când o mică oaste strânsă de câțiva dregători munteni, lovesc capitala, înfrâng mica gardă și-l ucid pe proaspătul înscăunat, Vintilă-Vodă
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]