9,278 matches
-
În continuarea călătoriei, de la Vaslui “ni s-a dat căruțe și cai de poștă”. Datorită neîncrederii în domnii Țărilor Române, care înclinau către puterile creștine, Rusia și Austria, amintind doar pe Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir (1710-1711), turcii au numit domnitori devotați lor, dintre marii dragomani greci din Fanarul constantinopolitan. În timpul regimului fanariot, obligațiile față de Poartă au fost sporite, fiscalitatea a devenit excesivă, Hotinul ajunge raia otomană(1713), Oltenia este luată de la turci și anexată temporar de Austria(1718), iar Moldova
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
lucruri și mărfuri”, “ caii nehrăniți, necurățați”, “epistații casei menzilurilor erau adiafori” etc. Numeroase conflicte se produceau între conducătorii menzilhanelelor și mahalagii, care reclamau stricăciuni pe terenurile lor. Pe drumul spre Câineni, ca exemplu, conflictele au fost oprite numai la intervenția domnitorului. La cererea mahalagiilor s-a hotărât în anul 1795, strămutarea menzilhanelei din Râmnicul Vâlcea. Tot sub Alexandru Moruzi, s-au reparat drumurile de poștă: Curtea de Argeș-CâineniTurnu Roșu; Câmpina-Predeal și BucureștiFocșani. S-a stabilit numărul de ore necesar parcurgerii distanțelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de întreținere a serviciului poștal. Constantin Mavrocordat, este primul care în a doua sa domnie(1741-1743), a luat întreținerea serviciului de poștă pe seama statului. Deși, mai târziu s-a revenit la vechiul sistem, nu s-a renunțat definitiv la ideea domnitorului. Cum funcționau poștele pe atunci, rezultă și din relatările unor călători străini. Poștele moldovene erau bune, dar existau încă multe abuzuri în privința rechizițiilor, consemna un misionar, Boscowich, care a călătorit în 1762, de la Galați la Iași și până la frontiera austriacă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la cutii, se taxau la destinație cu contravaloarea transportului plus 10 parale de fiecare 15 grame sau fracțiune. Perceperea taxelor pentru transportul corespondenței trebuia să se facă prin mărci poștale. În acest scop au fost emise timbre poștale cu efigia Domnitorului Cuza, cu o valoare nominală de 2, 5 și 20 parale, imprimate în culorile naționale. Obliterarea acestor mărci s-a făcut cu ștampila “grătar”, iar pe scrisori se mai aplica o ștampilă rotundă, cu denumirea oficiului și data. În județul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
specializate. GLOSAR și ABREVIERI aba adiafor anaforă ban begăbei) beilic(beylik) beșliu bicigaș caftan cal de olac capuchehaie cariolă castor căminar cărucer centiron ciuhe civit cneaz contraci cotun cumpănă stofă groasă de lână, prelucrată la piuă. nepăsător. raport scris adresat domnitorului de către un mare dregător. mare dregător al Olteniei. căpetenie, rang militar. clădire pentru găzduirea trimișilor otomani în țările române. soldat care face serviciul de curier domnesc, călăreț. cel care mână caii cu biciul. manta lungă și largă, de proveniență orientală
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Biserica Neagră din Brașov, cea mai mare catedrală gotică din România; Biserica Sf. Mihail din Cluj-Napoca, din secolul al XIV-lea, una din cele mai valoroase monumente arhitectonice în stil gotic; Biserica Trei Ierarhi din Iași cu mormintele a trei domnitori români (Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir și Alexandru I. Cuza); Catedrala romano-catolică de la Alba - Iulia, din secolul al XIIlea, unde se află mormântul lui Iancu de Hunedoara ș.a.. Bisericile din lemn păstrează un loc distinct între celelalte așezări ecleziastice sintetizând atât
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
turle suple și lungi aceste biserici sunt expresia particularităților locale ale Maramureșului. Cele mai cunoscute sunt bisericile de la Botiza, Bârsana (cea mai înaltă, 56 m), Șurdești, Ieud (cea mai veche, atestată documentar în anul 1364), Bogdan Vodă (după numele primului domnitor al Moldovei) și Moisei. Din anul 1999, opt biserici din lemn au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO: Budești Josani, Desești, Bârsana, Poienile Izei, Ieud Deal, Șurdești, Plopiș și Rogoz. Mânăstirile sunt lăcașe de cult situate în locuri retrase și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
intre în patrimoniul UNESCO. La acestea se adaugă: Mânăstirea Bogdana din Rădăuți, prima construcție din piatră din Moldova, păstrată până azi în forma ei originală; Mânăstirea Putna, prima ctitorie a lui Ștefan cel Mare, unde se găsește și mormântul marelui domnitor; Mânăstirea Dragomirna, cea mai înaltă din Moldova (42 metri) ș.a.. b) Subcarpații Moldovei (jud. Neamț), unde se remarcă mânăstirile Neamț (construită de Alexandru cel Bun), Agapia (pictată de Nicolae Grigorescu), Văratec, Secu, Bistrița, Petru Vodă ș.a. c) Subcarpații Getici, unde
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
brâncovenesc sinteză a specificul local alături de stilurile bizantin, renascentist și gotic? Din anul 1993, aceasta face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Mânăstirea Curtea de Argeș reprezintă unul din cele mai apreciate monumente de arhitectură din Țara Românească? În biserică, se găsesc mormintele domnitorilor Neagoe Basarab (ctitorul) și Radu cel Frumos (cel care a dispus zugrăvirea mânăstirii) dar și a primilor regi ai României, Carol I și Ferdinand. Balada Monastirea Argeșului spune că Manole a zidit în pereții acestei magnifice mânăstiri pe Ana, soția
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și suprafețe întinse cu păduri de conifere, este completat de obiectivele antropice. Cele mai importante atracții turistice sunt: mânăstirile cu biserici pictate în exterior: Voroneț, Arbore, Humor, Moldovița, Sucevița și mânăstirile de mari dimensiuni, precum Putna (care adăpostește mormântul marelui domnitor Ștefan cel Mare) și Dragomirna; orașul Suceava, un adevărat „muzeu în aer liber”, în care se impun Cetatea de Scaun (secolul al XIV-lea), Cetatea Șcheia, Curtea Domnească și numeroase biserici (Sfântul Gheorghe, Sfântul Ioan cel Nou ș.a.); unitățile montane
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de nevoi! Țara nu-i numai a noastră! Spus a înțeleptul domn. Hai s-o facem iar frumoasă Pentru cei de-acum și 'apoi, Pentru toți copiii noștri! De acum, și-n viitor Țara asta să le fie Mamă, tată, domnitor! Legile din bătătură S apucăm să-i învățăm Ca să nu mai fie ură Iar noi să ne bucurăm, Că uniți îi ajutarăm Să mai urce înc 'o treaptă, Încă una, și 'ncă una, Toată scara cea înaltă. Mulțumim Măriei Tale
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
ne aduce schimbarea în bine. și nu a fost numai atât. Atmosfera euforică de sărbătoare deosebită a acestui an nu o aducea numai prezența președintelui. Atunci și acolo, în Piața Unirii din Iași, erau adunate toate spiritele înalte ale țării: domnitori, oameni de cultură, filozofi, muzicieni, literați, ostași, oameni de rând. Era șui ștefan al Moldovei dar era și Moș Ion Roată, era și Vlad Țepeș dar era și Gheorghe Doja, erau domnii Unirii dar erau și Horia, Cloșca și Crișan
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
ne aduce schimbarea în bine. Și nu a fost numai atât. Atmosfera euforică de sărbătoare deosebită a acestui an nu o aducea numai prezența președintelui. Atunci și acolo, în Piața Unirii din Iași, erau adunate toate spiritele înalte ale țării: domnitori, oameni de cultură, filozofi, muzicieni, literați, ostași, oameni de rând. Era și Ștefan al Moldovei dar era și Moș Ion Roată, era și Vlad Țepeș dar era și Gheorghe Doja, erau domnii Unirii dar erau și Horia, Cloșca și Crișan
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
biserici agresate. Prima „victimă” a sistematizării capitalei a fost Biserica Enei. Construită mai întăi din lemn, în anul 1611, de o anume Iana, soția unui târgoveț, rezidită, între 1720-1724, din cărămidă și piatră de către jupâneasa Safta, cumnata doamnei Marica, soția domnitorului Constantin Brăncoveanu, biserica a fost dărâmată, în mai 1977, din ordinul Elenei Ceaușescu, prin 60 înscenarea unui accident tehnic (Comisia Monumentelor Istorice nu si-a dat acordul de demolare) . (anexele 58) Apoi, pe măsură ce proiectul înainta, au urmat și altele, în
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
un urmaș al boierului Ghinea a pus drept zălog partea lui de moșie la Breaza pentru suma de 250 taleri. Este de amintit faptul că în anul 1775, Nicolae biv vel paharnic devine coproprietar în satul Breaza. În anul 1798, domnitorul Țării Românești, Constantin Hangerliu (1797-1799) a cumpărat moșia aceasta, anulând cu brutalitate drepturile localnicilor. În anul 1799, moșia Breaza, care mai cuprindea și satele Ocina, Fricoasa și Talea, a fost stăpânită pe rând de serdarul Nicolae Salgiu, de fiul său
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mesteceni. -Aleea Nucilor- se află în centrul orașului, pe latura de nord a Casei de Cultură în fața restaurantului “Parc”. Și-a luat numele de la nucii seculari care o străjuiesc pe ambele părți, plantați aici de stăpânii de odinioară ai moșiei, domnitorul Gheorghe Bibescu, pe la 1844. bă Potențialul turistic antropic Condițiile prielnice ale mediului în care trăiesc brezenii i-au ispitit din cele mai vechi timpuri. Prezența lor pe aceste plaiuri mioritice, sub tâmpla Bucegilor și Gârbovei e atestată de importante tezaure
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
trecând prin Câmpina) unde se pot face băi în lacul sărat (83m adâncime) și se poate vedea clădirea închisorii Doftana; spre Brebu (odată cu vizitarea localitătii Telegaă unde se poate admira complexul architectural (format din casă domnească- reședința de vară a domnitorului Matei Basarab, biserică si clopotniță), lacul Brebu și cadrul natural imortalizat pe pânză de pictorul Stefan Luchian; spre lacul de acumulare Paltinu și comuna Valea Doftanei, cochetă așezare de munte. Se pot face deplasări de o zi cu autoturismul, cele
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
N. I. Nadejdin, 1846). Același autor apreciază că în Moldova, în perioada 1844-1845 trăiau aproximativ 20.000 de ruși de rit vechi. În Moldova, atitudinea autorităților față de staroveri era una normală, de toleranță și de acceptare. În secolul al XVIII-lea domnitorii Moldovei Constantin și Ioan Mavrocordat au emis două hrisoave care-i apărau pe staroveri împotriva a” orice ingerințe în afacerile loru religioase, respective la bisericile, schiturile, popii și călugării loru”. Printr-un hrisov emis în 1805, domnul Moldovei Constantin Moruzi
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Iași cuprinde satele Lespezi, Heci, Buda, Bursuc Deal, Dumbrava și Bursuc Vale. Satul Lespezi, care îndeplinește și rolul de reședință a comunei a fost înființat la 21 iulie 1821, când un grup de negustori evrei au obținut un hrisov de la domnitorul Ioniță Sandu Sturdza prin care aveau dreptul “să înființeze în acest loc de lângă Siret un târg cu numele de Lespezile, condus de 9 pârgari, membri ai sfatului târgului”. Denumirea se pare că provine de la lespezile de piatră care se găseau
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
1546, în perioada domniei lui Petru Rareș, când se pomenește de un anume Toader și de satul Todireani, din ținutul Hârlăului; c) În 1634, când se numea BălușeștiTodirești, ca proprietate a unui boier pe nume Hatmanu, într-un act al domnitorului Vasile Lupu, care întărește părți din Balușești. Satul Todirești s-a format din mai multe cătune care s-au extins prin defrișări ale pădurilor din împrejurimi. Conform cercetărilor realizate de Chirilă F., rușii-lipoveni s-au stabilit în Bălușești după anul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cavalerii florii de cireș,ale căror aventuri temerare sunt cuprinse în paginile romanului „Cireșarii” de Constantin Chiriță. (Lacul de la Pogana a fost numit „Cuibul Vulturilor”). Dacă turistul ar călători în timp,în urmă cu câteva secole,l-ar vedea pe domnitorul Ștefan cel Mare (în acest an se împlinesc 500 de ani de la moartea sa) trecând călare pe Podul Pescăriei.De aici voievodul a tras cu arcul în vânt și săgeata a căzut lângă Lacul Prodana.După lupta de la Podul Inalt
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de prânz până la al nouălea ceas din zi și,ca să nu mănânce singuri,își trimit slugile pe ulițe și le poruncesc să poftească la masă drumeții pe care îi întâlnesc”. Poetul Vasile Alecsandri amintește în versurile sale de un alt domnitor pământean,benefic pentru oraș: „Jos în vale pe Bârlad/Lânga-al Docolinei vad,/ Nemerit au,poposit-au/Zece care mocănești,/Cu boi albi,falcienești.../... Ale cui sînt cele cară/Incărcate cu povară?/ Sînt carele Pătrului/Din plaiul Hîrlaului,/Pătru Majă,moldovean
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ale descântecelor dispar în neant. “...David,du-te la Bîrlad ,căci în țara rusească nu-ți îngădui să stai”. (Cronică) Legenda In satul Avrămești din B.H.pr.Tutova se află un monument reprezentând un calăreț.Locuitorii satului spun că pe vremea domnitorului Ștefan cel Mare împroprietărirea vitejilor oșteni se făcea prin acordarea unui teren egal cu suprafața de teren ocolită călare pe durata unei zile. In comuna Grivița s-a întocmit în anul 1888 un plan intitulat “Planul pământurilor date însurățeilor de pe
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
tare piticul decât de gânsacul spânzurat la celălalt oblânc al haiducului, care gânsac întindea turbat gâtul să-l înșface, ori de câte ori cobora lotrul din șa și se-ascundea prin mucezișuri, de unde ieșea la hăcuit ciocoi, lifte, muscali, haiduci, răzeși, bătrâne și domnitori. De-abia plecă piticul, cu ura-n suflet, că distinsul Nebune lea se făcu broască la pământ și așteptă să vadă ce poporet mi ți se-apropie. Veneau întins prin mijlocul drumului, dar bătând nițe luș într-o dungă, doi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
curtea lui era un voinic lat În spate, cinstit și viteaz, curajos și neînfricat.Lui Ștefan Îi era tare drag pentru că feciorul avea o fire veselă și poznașă și mereu găsea câte o vorbă de duh care Îl făcea pe domnitor să râdă.Îl chema Ionuț Brad și el știa cum să se poarte cu voievodul: ca și cu oricare om.Când Ștefan cel Mare era supărat ori mânios, Îl asculta În tăcere și pricepea cât de grele sunt treburile unei
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]