633 matches
-
cercel. L-am întrebat și mi-a spus: „Nu port nici un cercel, mamă“. — Angelo nu minte! — Poa’ ș-a luat unu’ foarte mic. — Cercelu-i cercel pentru mine. N-am dreptate, Claude? — Așa este, îi răspunse Claude Santei. — Santa, dragă, ce drăguță-i Sfânta Fecioară de colo, de deasupra televizorului, spuse doamna Reilly, ca să schimbe vorba de la cercei. Toată lumea se uită la televizorul de lângă frigider și Santa spuse: — Nu-i așa că-i drăguță? E o mică Sfânta Măria protectoare a televiziunii. Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
asta. — Asta-i de-a dreptul un ultragiu! Lovi de câteva ori aerul cu sabia în direcția femeii. Adu-mi o Coca-Cola. — N-avem Coca-Cola. N-avem nimic. Numa’ șampanie. Femeia luă un scaun și se așeză la masă. Hai, drăguță! Deschide șampania. Mi-e tare sete. Din nou respirația femeii adie spre Ignatius, care își apăsă eșarfa pe nări atât de tare, încât simți că se sufocă. Avea să ia cine știe ce microb de la femeia asta. Avea să-i ajungă apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
fotografiat înapoi? întrebă el, cam incoerent, după ce își curățise laringele. * Santa Battaglia, ținând ziarul sus, în dreptul fotografiei mamei ei, spuse: — Ei, cum îți place asta, fetițo? Cum îți place felu’ în care s-a descurcat nepotu’ tău, Angelo? Îți place, drăguțo? Arătă spre altă fotografie. Și cum îți place smintitu’ de băiat a bietei Irene, culcat jos în rigolă ca o balenă adusă de apă? Nu-i așa că-i trist? De data asta, Irene trebe să-l ia și să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Am petrecut o noapte ca-n iad cu târâturile astea trei. Am și eu drepturile mele! Nu mă poți ține aici! Gardiana zâmbi spre ea și trecu mai departe. — Hei! strigă după ea Lana. Întoarce-te! — Las-o mai moale, drăguțo, o sfătui Frieda. Nu mai scutura barca. Vino mai bine și ne arată pozele alea ale tale pe care le ții ascunse-n sutien. — Chiar așa, întări Liz. — Scoate fotografiile, păpușico, porunci Betty. Ne-am săturat să ne tot uităm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Crăciun, dată care le permisese odinioară celor cinci fete și unicului ei fiu, atunci cînd, Înapoindu-se de la liturghia de la miezul nopții, intonau În bucătărie: „s-a născut pruncul divin“, să brodeze alte cuvinte și să Încheie: „s-a născut drăguța noastră mamă!“, care drăguță mamă Îi spusese la telefon că nu voia să fie organizată nici o sărbătorire a celor optzeci de ani ai ei: „Nu-mi place să mi se reamintească ce vîrstă am. Dacă mi-ar putea fi dăruiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
observase anterior. Ochii i s-au făcut și mai mari iar gura îi era deschisă a mirare. ă O cunoști pe Zoia, micuțo? ă Ea este bunica mea! ă și care este numele tău? ă Vera. ă Bună Vera. Ești drăguță să mă conduci acasă la bunica Zoia? Porfiri se aplecă și ținu moneda de cinci copeici în fața ochilor săi uimiți. Îndepărtă protestele celorlalți copii cu dosul mâinii. ă Dar nu-i acasă, spuse Vera simplu. Porfiri tresări la inocența sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
zise Desert Rose cu o privire stânjenită. O ceartă meschină nu mai avea nici un rost acum. Rulotele vor fi deschise publicului de dimineață până la miezul noptii. Nu vrei să mergem la un hotel? sugeră Kitty În grabă. Știu eu unele drăguțe pe Ocean Avenue, la câtiva pași de plajă. — Eu am venit aici să muncesc, răspunse Desert Rose, accentuând cuvântul „muncesc“. Vreau să fiu alături de Charlie, să-l ajut. Și nu mai am nici un ban, știi doar c-am fost jefuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
dragostea ei trebuia să fie asemenea celei a lui Matthew - de la „dentist“. — Mă simt atât de prost că am lăsat-o pe doamna așa, acolo, zise Suzanne uitându-se la Kitty, șocată de toată istoria. Pare o doamnă atât de drăguță. — Într-adevăr, e o doamnă tare drăguță și o prietenă bună. Dar În ultimele două zile m-a disperat. S-a răzgândit de mii de ori. E ultima mea zi aici, Înainte de-a pleca la New York. Vreau s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
se Întoarse și ridică din nou receptorul. El pălăvrăgea Încă. — M-am Întors. — Ai fost plecată? Întrebă Sam. — Îmi pare rău, am fost să-mi fac o cafea În timp ce tu Îți rezolvai anumite nevoi la telefon; am vrut să fiu drăguță și să-ți ofer intimitate, glumi ea. — Vreau sexul tău, zise el. Sexul tău furios-pasional-nebun-străin! Sexul tău ilicit, bastard, flămând de artă, intelectual, Înfuriat, dureros și Îndurerat! Sexul tău est-european, comunist, cafeniu, lipsit de libertate, Înnobilat de libertate, străin-pe-pământ-străin, sexul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
trecem peste Apenini și să facem o haltă la Bobbio, iar de acolo ajungi la Piacenza, ești nebună, e mai ceva decât Hannibal cu elefanții lui. N-ai simțul aventurii, zisese ea, și apoi gândește-te câte restaurante mici și drăguțe găsim pe colinele acelea. Înainte de Uscio este Manuelina, care are douăsprezece stele În ghidul Michelin și orice fel de pește am dori. Manuelina era plin, cu un șir de clienți pândind În picioare mesele la care se servea cafeaua. Lorenza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
tare cât să atragă atenția de la trei mile distanță. Dușmanul e aici! Fran se strecură pe ușa biroului splendid care fusese cândva al tatălui ei. La celălalt capăt al redacției de știri, așezat degajat pe biroul celei mai noi și drăguțe stagiare, se afla Jack Allen. Fără îndoială îi dădea sfaturi părintești despre cum să-și facă o carieră în lumea presei, iar gâsculița - în loc să-și dea seama de aici până la hărțuirea sexuală mai era doar un pas - îi sorbea fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Cathedral Arms ca să se schimbe. După cinci minute, totul era în linii mari cum ar fi trebuit să fie și fotografii surprindeau cu râvnă pe peliculă trioul nupțial și etichetele mari cu prețul pe care le purtau. — De ce vinzi rochia, drăguță? o întrebă cel mai obraznic dintre fotografi pe una din mirese. Soțul n-a fost chiar așa cum visai? — Nu, răspunse ea mușcător, dar a fost mai bun decât ai fi fost tu. Restul fotografilor izbucniră în hohote de râs și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
pe Emma, adăugă ea repede, observînd că Dan și Michael se uitau la ea de parcă ar fi luat-o razna de tot. Dar Emma e o persoană foarte dificilă și ne certăm des, În timp ce Ellie e o fată așa de drăguță și cu care te poți Înțelege ușor. Se vede că ați crescut-o cum trebuie, spuse și mă privi plină de mîndrie, iar eu sînt Într-adevăr norocoasă că Îmi e alături. — Și ea pare norocoasă că vă are lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
singurul care Încă Îmi mai vine) și-o pornesc, picurînd toată, spre ușa de la intrare. Chiar nu aștept pe nimeni Încă un ceas de acum Încolo, poate chiar două dacă, așa cum bănuiesc, nu va apărea nimeni la ora fixată. — Bună, drăguțo, mă salută Linda cu un sărut expediat În aer, apoi trece pe lîngă mine și intră În apartament, urmată la mică distanță de Michael. Am venit prea devreme? S-ar putea spune și așa. Abia peste vreo oră or să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
al maxim, Își scoteau una alteia punctele negre și Își examinau plictisite picioarele pentru a stabili dacă era sau nu necesară o depilare Înaintea meciului. Apoi Își priveau tălpile goale ridicate În aer și râdeau - căci fetele, chiar și cele drăguțe, au tălpile urâte. Picioarele Valentinei sunt incredibil de lungi - cu degete scheletice - căci va fi foarte Înaltă: a trecut deja de un metru șaptezeci și trei. Apoi Își vopseau unghiile cu ojă albastră. Alteori stăteau cocoțate pe gărduleț, În fața institutului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Nu mai era În trening. Avea pantaloni militari din material de camuflaj și o giacă de blugi, iar părul blond Îi era răsfirat pe spate - trăgea după ea un geamantan pe roți. — Pleci? o Întrebă cu amabilitate, căci Sarah fusese drăguță cu el În ziua aceea. — Cursul meu a luat sfârșit, În mai nu vin suficiente persoane pentru a putea fi plătită și eu, răspunse ea salutând cu un gest polițista severă din cabina de pază. Mă Întorc În America. — Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Iacob, Rahela și Lea și își dădea seama că ar fi avut și ea niște planuri de ursit, pentru că, pe cât o iubea pe Lea, pe atât de puțin îi păsa de Rahela (Zilpa mereu spunea „Ah, iat-o și pe drăguța de Rahela” și se simțea oțetul în vocea ei). Nu putea face nimic împotriva lui Iacob, știa că el avea să devină patriarhul familiei și ea însăși își dorea copii, ca toate celelalte. Doar că ar fi vrut să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
că el avea să devină patriarhul familiei și ea însăși își dorea copii, ca toate celelalte. Doar că ar fi vrut să facă râul să curgă în sensul dorit de ea. Și n-ar fi stricat s-o facă pe drăguța de Rahela să sufere un pic. Zilpa bănuia că Rahela e înspăimântată de noaptea nunții și o încuraja să-și spună temerile. Sora mai mare suspina și dădea din cap aprobator în timp ce Rahela îi dezvăluia cât de puține știa despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
înapoi la Arba, unde cei doi se bucurau în liniște și savurau vinul de seară. Stăteau până târziu în noapte, povestind și râzând, serviți de Debora cea cu văl. Am auzit toate astea de la celelalte care purtau veșminte albe. Erau drăguțe cu mine. Mă băteau pe umăr când îmi aduceau mâncarea, apoi îmi pieptănau părul și mă lăsau să mă joc cu fusele lor de fildeș. Dar nu spuneau povești înainte de culcare și nici nu le-am aflat numele adevărate, cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pictat și parfumat cu atâta grijă pentru ca apoi să mă îmbrace într-un veșmânt grosolan din pânză simplă așa cum purtau femeile la naștere sau care se mai folosea pentru a aduna placenta, după ce copilul se năștea. Au fost așa de drăguțe cu mine, așa de amuzante, așa de dulci. Nu mă lăsau să mănânc singură, ci îmi dădeau fiecare îmbucătură bine aleasă direct în gură, cu degetele lor. Mi-au masat gâtul și spatele până s-au făcut mlădioase ca ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
să facă pe bufonul!...” Shakespeare mi s-a părut Întotdeauna un autor supraevaluat; Însă, ce-i drept, e un bufon fără pereche. Bruno se Întrerupse, Își dădu seama surprins că Începea să sufere cu adevărat. Femeile sunt, uneori, atât de drăguțe; la agresivitate răspund cu Înțelegere, la cinism cu blândețe. Care bărbat s-ar purta așa? — Sophie, aș vrea să-ți ling păsărica..., Îi spuse el cu emoție; ea Însă nu-l mai auzi. Întoarsă către instructorul de schi care În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
după rețetele din Marie-Claire. Am văzut scenariul ăsta repetându-se de zeci de ori. — Sunt lucruri din trecut..., făcu Bruno, conciliant. Își petrecură după-amiaza la piscină. În fața lor, de cealaltă parte de bazinului, adolescentele țopăiau disputându-și un walkman. Sunt drăguțe, nu? spuse Christiane. Blonda cu sânișorii mici e chiar frumoasă...; apoi se lungi pe cearșaful de baie. — Dă-mă cu cremă... Christiane nu participa la nici un atelier. Mai mult, zise ea, simțea un fel de scârbă pentru activitățile astea schizofrene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
din bucătărie și sar de lângă mașină, netezindu-mi părul. — Ăă... nu ! Nimic ! În clipa în care apare în ușă, îmi trag un zâmbet profesionist. Tocmai... am pus niște rufe la spălat. — Bravo. Îmi întinde o cămașă cu dungi. Dacă ești drăguță, te rog să-i coși domnului Geiger nasturele care i-a căzut... — Sigur că da ! Iau cămașa înghițind în sec. — Și iată și lista cu îndatoririle tale ! Îmi întinde o foaie de hârtie. Nu e completă, dar cred că pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
lucruri din bucătăria asta - funcționează. Ingredientele mă ascultă. Amestecul de zeamă lăsată de pui, ciorbă de legume cu carne și făină se transformă într-un lichid fin și frumos mirositor. — Foarte bine ! spune Iris. Acum toarnă-l în sosiera asta drăguță încălzită... strecoară bucățelele rămase... vezi ce ușor a fost ? — E o vrăjitorie, spun bulversată. De-asta te ascultă toate în bucătăria asta. Ești o bucătăreasă vrăjitoare. — O bucătăreasă vrăjitoare ! Chicotește. Îmi place. Acum gata. Dă-ți jos șorțul. E timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Cu cineva care să-mi dea sentimentul de siguranță. Connor. Îmi duc instinctiv mîna la mobil, dar, dintr-un pas, stewardesa e lîngă mine. — Din păcate, nu aveți voie să-l folosiți În timpul zborului, spune cu un zîmbet larg. SÎnteți drăguță să vă asigurați că e Închis ? — A. Ăă... scuze. Evident că n-am voie să-mi folosesc mobilul. N-au zis-o decît de cincizeci și cinci de miliarde de ori. Ce tîmpită sînt. Oricum, nu contează. Totul e În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]