438 matches
-
spectatorului (cititorului) orice iluzie legată de aceste forme degradate. Teatru. Comedii la microfon (2001) reia trei piese mai vechi, difuzate între timp radiofonic. Adunând în placheta Acvariul cu rechini (1992) fantezii și mirări genuine, ironice și autoironice, poetul G. își dramatizează cu vădită plăcere rimele alerte, așa cum în piesele sale frenezia logoreică a personajelor îi trădează temperamentul de poet care, cu ușurință și luciditate ludică, gesticulează retoric în mijlocul jocului de cuvinte. Mici evenimente ale cotidianului, dar și întâmplări onirice, impresii de
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
subiect autohton Crăiasa zânelor, Vântoasele, Pe plaiul muntelui și, mai ales, în Nunta Zamfirei și Moartea lui Fulger, unde sărbătoarea nunții și necunoscutul de dincolo de moarte se proiectează în revărsarea exuberantă de viață a unei feerii idilice și în reflecția dramatizată asupra destinului, embleme, ambele, ale unei viziuni românești a existenței. Nunta Zamfirei e un tablou etnografic (nunta la români) transpus în figurație de basm. C. păstrează spiritul autentic național nu numai în suita tradițională a momentelor ceremonialului, ci mai cu
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
să apară mai mult sau altfel decât este, pentru a ajunge în centrul atenției. El scrie: Este o persoană care vrea să apară, pentru alții și pentru sine, ca mai mult sau altfel decât este, motiv pentru care e hiperexpresiv, dramatizează, atrage atenția asupra sa în diverse moduri și prin diverse mijloace, inclusiv utilizând bogăția sa imaginativă; pentru a fi captativ, el poate fi și strident și submisiv, lamentativ sau laudativ. Tipul ideal e un construct teoretic, o descriere abstractă, de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai aproape de o situație reală). 5. Cazul trebuie să conțină citate din persoanele implicate în el, deoarece astfel va exista o implicare și o empatie extinse. Citatele trebuie să nu fie doar scrise, prezentările video și audio aduc viață și dramatizează cazul, conferind realism. 6. Cazul trebuie să fie relevant pentru cursant. Astfel, alegerea cazurilor trebuie făcută în raport cu faptele cunoscute ori cu care se confruntă cursantul. 7. Cazul trebuie să fie provocator de controverse și chiar de conflicte. 8. Un caz
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
evocării, ispitită, cu un pronunțat gust al picanteriei, să promoveze vorba de duh și momentele de farsă. „Schițele” și „povestirile” acestea sunt, ca structură, mici scenete, dialogul fiind procedeul care îi stă lui A. cel mai la indemână. A și dramatizat, în 1952, Momente de Caragiale, autorul său preferat. SCRIERI: Caragiale în timpul nostru, București, 1962; Un comediant și o fată de familie, București, 1967; Cu teatrul românesc peste hotare, București, 1968; General la patru ani, București, 1969; Povestiri. Marea și mica
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
care le concepe, violent brute și poetice, și-și alege actorii în funcție de afinități ideologice. A lucrat în publicitate câte 16 ore pe zi și și-a finanțat la început producțiile. A făcut praf structura convențională a textului teatral și a dramatizat inteligent sloganuri publicitare și brand-uri. Regizoarea Ioana Păun (a absolvit anul acesta UNATC-ul, MADE IN CHINA fiind examenul ei de licență) merge până la capătul experienței delirant consumiste propuse de García. Trei sunt operațiile textuale esențiale la care recurge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
proprie exilului din fostele țări comuniste. în plus, emigrația română a fost grevată în toți acești ani de unele particularități care o individualizează, întrucât regimul dictatorial din București a cunoscut forme aberante de manifestare, nemaiântâlnite în Europa. Fără a-și dramatiza „cazul”, Alexandru Nemoianu trece destul de repede peste momentul „plecării”, adică al “înstrăinării”, pentru a insista asupra experienței de imigrant, care durează, de regulă, până în momentul obținerii cetățeniei americane. Confruntarea cu „lumea” al cărei membru dorea să devină a fost dură
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a apărut în 1983, va fi tradus în 2009 la Editura Europa din Budapesta, una dintre cele mai importante edituri de literatură străină din Ungaria, dar și la Random House Mondadori din Barcelona. Volumul, premiat de Uniunea Scriitorilor, a fost dramatizat într-un spectacol al Cătălinei Buzoianu de la Teatrul Bulandra, care a avut premiera în decembrie 1986. Traducerea în franceză a romanului Drumul egal al fiecărei zile (1975), realizată de Marily Le Nir, a fost predată și este în lucru la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
plin de tentații, de obstacole, de ramificații stufoase. Fiecare este liber să aleagă calea de a nu se rătăci, de a nu rămîne prizonierul scriiturii, decît în planul ulterior al reflecției. În mod surprinzător pentru mine, Numele trandafirului a fost dramatizat și pus în scenă de regizorul Grigore Gonta la Teatrul Național din București, acum cîțiva ani. Au avut loc cîteva reprezentații, spectacolul fiind pus în paranteză pînă la obținerea drepturilor de autor. Cîți oare se așteptau ca acest lucru să
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
lumii moderne, cea care reunește, poate, toate celelalte mărturii pe care această epocă se vede nevoită să le asume, în virtutea unui decret sau a unei necesități neștiute”<a title="" href="file:///C:/Downloads/La%20harnealu0103.doc# ftn1">[1]</a>. Sunt dramatizate întâlniri conflictuale sau temporar prietenoase cu autoritățile din primărie, care se comportă ca și cum ar fi propropietari de destine umane pe termen nelimintat, folosindu-se de situația disperată a oamenilor pentru a-și impune forța opresivă. Sunt reconstruite momente ale evecuării
Casa noastră cea de unele zile - quot;La Harnealăquot; () [Corola-website/Science/295812_a_297141]
-
continue munca în spațiul de la subsolul galeriei Ori</i></b><b><i>zont, argumentând că de acolo ar deranja mai puțină lume.</i></b> Între timp, Pavilion și-a retras participarea cu amendamentul „dar nu renunțăm datorită celor care au dramatizat puternic zilele acestea”<a title="" href="# ftn1"><sup><b><sup>[1]</sup></b></sup></a>. Atelier 35 nu va mai fi evacuat pentru a face loc Pavilion, dar rămâne într-o situație incertă, în care schimbări importante în organizarea sa
Atelier 35. Între model de autogestiune și brand. O discuție cu Xandra Popescu, Larisa Crunțeanu și Veda Popovici () [Corola-website/Science/295806_a_297135]
-
Ideo Ideis” din Alexandria. Țineam un atelier de dramaturgie la care, dintr-a IX-a până într-a XII-a, Ilinca a venit cu regularitate. Este unul dintre cei mai serioși, aplicați și dedicați oameni pe care îi cunosc. A dramatizat și adaptat texte celebre, a scris piese pornind de la experiențele ei și ale colegilor ei. Are un soi de prezență vie, imposibil de ocolit, fără să fie niciodată „pe toți pereții”, care te face să vrei s-o revezi și
UN HAMLET ACCESIBIL ȘI PUȘTANILOR () [Corola-website/Science/296028_a_297357]
-
milioane de locuitori și o armată de 380 000 de soldați. Un secol mai târziu, în 668, teritoriul avea o suprafață de 1 milion de km², 10 milioane de locuitori și 130 000 de soldați în armată. Situația s-a dramatizat din secolul al VIII-lea după cuceririle succesive ale arabilor, imperiul având atunci 700 000 de km², o populație de 7 milioane de locuitori și o armată de 118 000 de soldați. La apogeu, la moartea lui Vasile al II
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
a unui pui de prepeliță), „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiță Minciună” (un copil isteț de la țară neînțeles de săteni) ș.a. S-a stins din viață în anul 1946, pe 14 decembrie, la București. În decursul timpului, Societatea Română de Radiodifuziune a dramatizat câteva din scrierile sale pentru emisiunea „Teatru radiofonic”: "Călătorului îi șade bine cu drumul", " În lumea dreptății" și "Un reghiment de antilerie".
Ioan Alexandru Brătescu-Voinești () [Corola-website/Science/298687_a_300016]
-
luni, este silită să deschidă porțile lui Tomșa. Despot moare lovit de buzduganul lui Tomșa la 5 noiembrie 1563, după care trupul său a fost decapitat, iar capul său împăiat a fost trimis la Constantinopol. Istoria lui Despot a fost dramatizată de Vasile Alecsandri în drama sa "Despot-Vodă". În Calendar 1916 - Viena, dr. Ștefan Koczinski, nepotul episcopului Teoctist Blajevici, identifica locul unde se afla sicriul cu osemintele lui Despot. „Lângă grădina mănăstirii (din Suceava) într-un vechi cimitir“a descoperit mormântul
Despot Vodă () [Corola-website/Science/299212_a_300541]
-
a intimității din Japonia. Totuși, cartea este poate cea mai romanescă lucrare a sa, cu un grad de deșertăciune și pasiune rar întâlnite în ficțiunea sa. “Mătase și perspicacitate” înlocuiește lumea politicii cu cea a fabricării țesăturilor din mătase. Mishima dramatizează un moment din conflictele de muncă ale anilor 1950. Politicianul din “După banchet” este înlocuit de un proprietar de fabrică demodat, Komazawa, în timp ce formidabila soție a politicianului se metamorfozează într-o gheișă retrasă, Kikuno. Un personaj puțin credibil este Okano
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
este profund dezamăgit de tatăl său, care și-a vândut idealurile naționaliste și, de fapt, și-a predat propriul fiu. Volumul al treilea, intitulat “Akatsuki no tera” (“Templul zorilor”, 1970) este o poveste despre căutarea frumuseții și luminării spirituale. Ea dramatizează puternic experiența japoneză din timpul celui de-al doilea război mondial mutând acțiunea în Tailanda și India. Honda, personajul primelor două volume, acum un bătrân resemnat, care a înțeles că viața sa nu a fost decât o iluzie, trece în
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
non-SI pentru accelerație. În parte pentru că 2009 este al patrulea centenar al primei observații astronomice realizată de Galileo cu telescopul, Națiunile Unite l-au intitulat Anul Internațional al Astronomiei. Dramaturgul german din secolul al XX-lea Bertolt Brecht a dramatizat biografia lui Galileo în piesa sa "Viața lui Galileo" (1943). O adaptare cinematografică intitulată "Galileo" a fost lansată în 1975. Galileo Galilei a fost ales ca principal motiv al unei monede de colecție de mare valoare: moneda comemorativă de 25
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
aportul ficțional al minciunilor și cu destrămarea progresivă a adevărurilor. Spectacolul propune expandarea poveștii-cadru și diversificarea planurilor referențiale pe care povestea le induce. Performerii improvizează pornind de la datele poveștii, dar nu rămân niciodată fixați în interiorul construcției și întâmplărilor poveștii. Nu dramatizează povestea (în fiecare spectacol este folosită o poveste diferită, centrată pe fibrele tari ale minciunii: Pinocchio,...), ci o extind în mai multe planuri: planul concret al întrebărilor identitare pe care le generează povestea, planul abstract al repertoriului de mișcări, gesturi
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
de oi și-a dorit să facă asta?, nu cumva, din totdeauna, părinții i-au spus că trebuie să se facă cioban și el s-a făcut cioban chiar dacă nu-i plăcea? Cum funcționează eticheta de mincinos odată pusă? Cum dramatizează, în general, etichetele existența unui individ? Cât de greu își depășește mincinosul „statutul”? Ce alte tipuri de etichete ne formatează gândirea? PE BUNE face din poveste un material-cadru de lucru cu multiple variații stilistice, un construct fluent și deschis stilistic
Frici îmborcănate și minciuni etichetante. Narațiune și de-dramatizare () [Corola-website/Science/296115_a_297444]
-
constante"”, „"El mágico prodigioso"” sau în „"La devoción de la cruz"”. Personajul său cel mai cunoscut este teribilul Sigismund de Polonia din „"La vida es sueño"” („"Viața este vis"”) considerată capodopera teatrului calderonian. Această operă, paradigma comediilor sale filozofice, reunește și dramatizează problemele transcendentale ale epocii sale : libertatea sau puterea voinței în fața destinului, scepticismul în fața aparențelor sensitive, precarietatea existenței, considerată un simplu vis și, în sfârșit, idea consolatoare că, inclusiv în vise, se poate totuși realiza binele. Această operă are mai multe
Pedro Calderón de la Barca () [Corola-website/Science/307982_a_309311]
-
a fost și un traducător de excepție. A tradus din limba rusă, de la cărți tehnice, până la piese de teatru precum ""Turnul de Fildeș"" de Viktor Rozov, ""Fuga"" de Mihail Bulgakov, și câteva schițe de M. Zoscenko, pe care le-a dramatizat sub titlul "" Când comedia era rege"". Toate s-au jucat pe scena Teatrului de Comedie din București. Căsătorit cu actrița și directoarea de teatru Iarina Demian, a avut doi copii: Ionuț Chirilă (n. 1967), antrenor de fotbal, și Tudor Chirilă
Ioan Chirilă () [Corola-website/Science/308068_a_309397]
-
doar mișcării particulelor atomice. Totuși, cultura adesea interpretează greșit acest lucru, spunând că este imposibil teoretic să se facă o măsurătoare perfect precisă. Piesa lui Michael Frayn "Copenhagen" prezintă unele din procesele care au dus la formarea Principiului Incertitudinii. Piesa dramatizează întâlnirile dintre Werner Heisenberg și Niels Bohr. Ea evidențiază, de asemenea, discuția asupra muncii depuse de ambii pentru realizarea bombei nucleare - Heisenberg pentru Germania și Bohr pentru Statele Unite și forțele aliate. În filmul din 1997 "", haosticianul Ian Malcolm susține că
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
dezorientat în acest vârtej de cuvinte și muzică, Alfredo Germont se lasă prezentat de prietenul său Gastone cu intenția de a o cunoaște personal pe stăpâna casei, obiectul unei pasiuni secrete. Violetta este obosită de atâta atenție, așa încât, pentru a dramatiza puțin scena, propune un toast colectiv ("Libiamo ne' lieti calici"/" Să bem din vesele cupe"). Petrecerea continuă: în salonul alăturat începe muzica de vals; invitații pleacă să danseze, dar un acces de tuse împiedică ieșirea Violettei, care rămâne pe loc
Traviata () [Corola-website/Science/307632_a_308961]
-
ce imprimă filmului o construcție riguroasă și poliritmică și creează momente de virtuozitate (precum marșul din pregeneric, rotirea tulburătoare a reflectorului, trecerea liniei frontului de către Müller, „pădurea cu spânzurători” sau ultima cină a condamnatului, desfășurată în tăcere). Romanul a fost dramatizat de Valeriu Sârbu pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat în 1971 un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 146 de minute în regia artistică a lui Constantin Moruzan. Distribuția a fost formată din Ion Caramitru (Apostol Bologa), Constantin
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]