403 matches
-
a forțelor armate, pentru un film retoric în spiritul „Epopeei cinematografice naționale”. De fapt, sechelă a celor 6 episoade din serialul făcut pentru TVR și premoniție a reconstituirilor istorice „tip proces-verbal” din anii '90, „specialitate” Nicolaescu. De relevat, totuși, efortul dramaturgic de a asigura un film coral, cu diversitatea unui erou colectiv, reprezentativ pentru moralul națiunii la 1877.”"
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
de fond, de dramaturgie cinematografică și de înțelegere a structurii filozofice a romanului, mai exact a subtilităților lui filozofice și tipologice”, după cum scria Ștefan Oprea în volumul "Diorame cinematografice" (1983). Criticul Tudor Caranfil confirma opinia referitoare la lipsurile de structură dramaturgică și de relief psihologic a filmului, afirmând că ecranizarea lui Mircea Mureșan este „lipsită de afinitate sadoveniană”, fiind dominată parțial de „un delir vizual, într-un decupaj dezlânat de ambiție calofilă în care palpitul febril al camerei e neglijent montat
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
Cele două fetițe care trimit la fata bună și fata rea din povestea " Fata babei și fata moșneagului" a lui Ion Creangă joacă simplu, dar cu „artă” de oameni mari. Unele secvențe (ca de exemplu episodul omizilor alungate) au efecte dramaturgice remarcabile, dar momentul final al întâlnirii cu Zâna Pădurilor pare a fi fals și lipsit de inspirație. Lazăr concluzionează că "Maria Mirabela" "„cucerește și prin acest exercițiu, ale relevării sensibilității lucide, autoreferențiale, formulă peremptorie de asumare auctorială a unui travaliu
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
mai multe ori. Între timp, Mihail Sadoveanu a decedat la 19 octombrie 1961. Într-un interviu publicat în iunie 1963 în revista Cinema, regizorul Mircea Drăgan afirma că opera literară a lui Sadoveanu „cuprinde subiecte extrem de «cinematografice»”, conflictele și dezvoltarea dramaturgică putând da filmului multă autenticitate, „scoțîndu-l din sfera convențiilor obișnuite ale filmului istoric, plasîndu-l pe linia unui realism apropiat naturii umane și vieții sociale”. El își exprima intenția de a se abate de la tradiția filmelor istorice care recurgeau la poetizarea
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
astfel de „fiorul prozei sadoveniene”. Poetul Gheorghe Tomozei afirma într-un articol publicat în 1965 în revista Cinema că "„Drăgan a vrut să ecranizeze un roman clasic, sobru și dens, cu mijloacele realizatorului de superproducții, a vrut să împace logica dramaturgică a textului cu plastica filmelor de capă și spadă”". Analizând cele mai vizionate 10 filme românești ale tuturor timpurilor, tânărul critic Andrei Gorzo a avut cuvinte dure la adresa filmului "Neamul Șoimăreștilor", afirmând că acesta din urmă era să-l omoare
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
istoriei, dar și simplificând-o psihologic. Că în venele fiului pulsează «osteneala generațiilor duse» se declară, nu se vede. Pregătirea (desprinderea din mâlul amintirii a unor imagini din ce în ce mai limpezi) abuziv lungită și urmată de deznodământul precipitat, duce la un dezechilibru dramaturgic. De reținut obsesia dansului, ca simbol al forței țărănești de regenerare (muzica: Adrian Enescu, Pr. ACIN). Secv. rapel: Ciuleandra voinicească a osândiților la moarte și prăbușirea lor, amintind de celebra pânză a lui Octav Băncilă.”" Ca parte a comentariului său
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
teatru de propagandă revoluționar, pe principii socialist-libertare - anticapitaliste și anti-stat, care au funcționat sporadic și s-au cristalizat în special în jurul anilor 1909-1910. Piesele puse în scenă erau de cele mai multe ori monoloage, succesiuni de monoloage, sau piese cu o structură dramaturgica simplă, care tratau subiecte revoluționare: greve și relația cu autoritățile patronale; problemă spărgătorilor de greve și conflictele în interiorul colectivelor muncitorești; subiecte istorice relevante, inclusiv internaționale, legate de mișcările muncitorești din Spania și alte țari; mai rar, opere clasice modificate cu
Teatru muncitoresc anarhist în America Latină. Atelierele de teatru auto-organizate din Argentina () [Corola-website/Science/296105_a_297434]
-
Mothers of Steel, creat și performat de Mădălina Dan și Agata Siniarska. Asistență dramaturgică: Mila Pavicevic, Siegmar Zacharias Sunet și video: Diego Agulló Producător: Art Stations Foundation, de Grazyna Kulczyk Coproducător: Lubelskie Konfrontacje Teatralne, Alfred ve Dvore (Praga), Fabrik Postdam Durata: 60 de minute Preț bilet 25 lei. Mothers of Steel investighează fenomenologia lacrimilor
MOtherof Steel la Centrul Național al Dansului () [Corola-website/Science/296137_a_297466]
-
Michailov La Ribot. Vertical fisurat</strong> În martie 2003, într-unul dintre spațiile Galeriei „Modern Tate” din Londra, coregrafa spaniolă La Ribot[1]</a> și-a prezentat cele 34 de piese create în perioada 1993-2003 - <em>Piezas Distinguidas</em>. Legătura dramaturgică dintre piese este dată de forma lor - fiecare este gândită ca un solo; de durata desfășurării - nici una nu ține mai mult de șapte minute; și de raportul intim artist-spectatori. La început, lucrările au fost prezentate în teatre, după care, începând
Vulnerabilitatea corpului de cursă lungă. La Ribot și Vera Mantero () [Corola-website/Science/296124_a_297453]
-
an, a primit distincția de "eminent". La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent în armata austro-ungară, la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula. Acolo, pe lângă îndeletniciri cazone, Rebreanu a avut numeroase preocupări literare: lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice. În 1907 a conspectat numeroase opere din literatura universală, specificând, uneori, data lecturilor (25 aprilie, 2, 3, 7, 8 și 16 mai, 1, 2 iulie). Între scriitorii excerptați au fost clasici francezi, ruși, germani, italieni, englezi, maghiari. Li s-au
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
mic respiro cititorului. În ce privește stilul, Zola a dat, mai mult ca niciodată, dovada întregii puteri oratorice a sa și a priceperii sale de scriitor. Henri Mitterand a folosit expresia „"blitzkrieg" al cuvintelor”. Toate efectele de stil au adus un efect dramaturgic, în scopul păstrării atenției cititorului, în fața lungimii neobișnuite a textului. De asemenea, mai ales prin folosirea repetițiilor, paralelismelor și simetriilor, a mijloacelor de întărire a atacului, ajunge la concluzia, în formă anaforică, din „lovitura de ciocan” a litaniei finale, adevărată
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
în revista „Dilema Veche”, jurnalistul Andrei Gorzo a criticat cu severitate acest film, considerându-l "„un film complet lipsit de merite cinematografice; nu e cinema, ci umplutură destinată unor ochi lipsiți de discernământ (...) în care, la nivelul gîndirii cinematografice (și dramaturgice, și narative), nu se întâmplă niciodată nimic, nu mișcă nimic”". Scenariul este considerat a fi rudimentar, axat pe prezentarea continuă de evenimente, el nereușind să profite de materialul epic al romanului. Regizorul Adrian Popovici este acuzat că a extras o
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
stea și a făcut următorul comentariu: "„O formație tinerească de muzică ușoară acceptă oferta unui impresar dubios ale cărui „aranjamente” nu-i pot împiedica triumful pe Litoral. Pretinsă șarjă, previzibilă în story, la adresa „șușanelelor” din muzica ușoară. Nul pe plan dramaturgic ca și pe cel muzical. Nici măcar Costineștiul nu strălucește!”" Câteva cadre din "Melodii, melodii" (scena în care Grecu cântă în ambulanță alături de orchestra Mecet, cea în care membrii orchestrei cântă deghizați în spectacolul "Carmen" și cea a probei susținute la
Melodii, melodii () [Corola-website/Science/326935_a_328264]
-
este înscris pe genericul de început al filmului, "„scenariul este inspirat din romanul lui Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război”". Sergiu Nicolaescu a precizat că el a făcut "„multe și importante schimbări, mai ales în ceea ce privește structura dramaturgică a poveștii”" , filmul nefiind o ecranizare fidelă a romanului, ci doar inspirat de opera literară din care a împrumutat dialoguri și scene. El s-a axat pe analiza sentimentelor pe fundalul unei drame sociale care este războiul. Mai multe nume
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
care îi inițiază pe tineri în artele dramatice oferindu-le instrumente importante pentru a face față dificultăților vieții de zi cu zi în Teritoriile Ocupate. De asemenea, teatrul derulează programe de training profesional cu scopul dezvoltării abilităților teatrale, performative și dramaturgice ale tinerilor. Aceste activități constau în: Pe lângă aceste activități echipa teatrului inițiază o serie de proiecte precum : De-al lungul timpului persoanele implicate în Teatrul Libertății s-au confruntat cu o serie de provocări venite atât din partea forțelor israeliene de
Teatrul Libertății (Freedom Theatre) () [Corola-website/Science/330751_a_332080]
-
mai multe ori. Între timp, Mihail Sadoveanu a decedat la 19 octombrie 1961. Într-un interviu publicat în iunie 1963 în revista Cinema, regizorul Mircea Drăgan afirma că opera literară a lui Sadoveanu „cuprinde subiecte extrem de «cinematografice»”, conflictele și dezvoltarea dramaturgică putând da filmului multă autenticitate, „scoțîndu-l din sfera convențiilor obișnuite ale filmului istoric, plasîndu-l pe linia unui realism apropiat naturii umane și vieții sociale”. El își exprima intenția de a se abate de la tradiția filmelor istorice care recurgeau la poetizarea
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
istoric ar constitui și „o posibilă denunțare a cârdășiei politicianiste din jurul lui Carol I”. În "Luceafărul", Petru Rareș, departe de a fi un meditativ, a fost un războinic care a adus cea mai mare extindere teritorială a Principatului Moldovei. Modelele dramaturgice ale trilogiei sunt William Shakespeare, Victor Hugo, George Gordon Byron și Friedrich von Schiller. Zoe Dumitrescu Bușulenga a remarcat influențele shakespeariene asupra "Trilogiei Moldovei", afirmând că, la fel ca în "Iulius Cezar", conspirația apare în "Apus de soare" încă de la
Trilogia Moldovei () [Corola-website/Science/335839_a_337168]
-
jumătate din patru, considerând filmul un „miracol” și jocul lui Phoenix „sincer, atât de epuizat de tortura excentrică, marcă a majoritatea rolurilor în care joacă”. Criticul de film Iulia Blaga a considerat că e „un film futurist riscant, puțin susținut dramaturgic, calofil, dar ți se strecoară în minte”. Liam Lacey de la "The Globe and Mail" a spus că filmul este „gentil și ciudat”, apreciind umor acestuia, remarcând că se aseamănă mai mult cu "Synecdoche, New York" a lui Charlie Kaufman decât "În
Ea (film) () [Corola-website/Science/334810_a_336139]
-
Ulterior, a absolvit cursurile Conservatorului de Artă Dramatică din București, la Clasa de mimică și declamație a lui Costache Caragiali, unchiul său (1868-1870). A fost unul dintre scriitorii care au frecventat, în perioada 1877-1878, ședințele societății culturale ”Junimea”, creațiile sale dramaturgice fiind publicate în revista ”Convorbiri literare”, potrivit Dicționarului scriitorilor români, apărut la editura Fundației Culturale Române, 1995. A lucrat de-a lungul anilor în multe instituții. A fost copist la Tribunalul de Prahova, sufleur la Iași, în trupa lui Mihail
Așa a fost el: Ion Luca Caragiale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105825_a_107117]
-
în scenă impresionanta moștenire artistică lăsată de mișcarea dadaistă, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la nașterea acestui curent avangardist care a zdruncinat temeliile artei tradiționale și a dat un impuls fabulos dezvoltărilor moderniste din istoria artei. Construit dramaturgic după textele lui Tristan Tzara (manifeste, poezie, teatru) precum și pe baza corespondenței cu prietenii și a scrierilor acestora, spectacolul rememorează în spirit dadaist biografia Poetului Tzara, de la plecarea sa din România și de la primele serate la Cabert Voltaire, până în momentul
100 de ani DADA, celebrați la Roma by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104216_a_105508]
-
După o scenă de viol colectiv barbar, ecranul iese din ceața coșmarului, trimițându-ne din nou la realitate, odată cu trezirea femeii din temporara ațipire. Vasilina Makovetka, protagonista filmului lui Serghei Loznitsa Cineastul a avut nevoie de acest artificiu de construcție dramaturgică, reproșat de cei mai mulți critici, pentru că, bănuiesc, altfel nu putea atinge notele înalte ale unui strigăt de disperare. Dacă voi spune că printre primele cadre ale unui alt film posibil de luat în discuție se deschid cu imaginea în plan detaliu
Cannes 2017. Zarurile sunt (aproape) aruncate by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/104462_a_105754]
-
intitulate „Spectacolul începe cu o lectură”, coordonată de regizorii Mihai Lungeanu și Alexandru Mâzgăreanu. Prin acest proiect, Teatrul Nottara și Fundația Culturală Greacă își propun stabilirea unui dialog între spațiul cultural și teatral românesc și cel internațional prin probarea calităților dramaturgice ale pieselor, atât prin exercițiul teatral de lectură realizat de regizori și actori, cât și prin intermediul unor discuții libere între spectatori, regizori, actori și autori. Textele alese spre a fi lecturate - și interpretate - de către actorii Teatrului Nottara sunt comedii semnate
Spectacolul începe cu o lectură… de piese grecești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105420_a_106712]
-
a în vara lui 2016, după un travaliu de circa un an, marcat de întreruperi și revizuiri parțiale. Având grosso-modo trei părți relativ delimitate, cu o sinteză selectiv recapitulativă la final, lucrarea se execută fără pauze și conturează un arc dramaturgic larg și dens. Nu conține rupturi interioare notabile, nici contraste intense în plan constructiv, dinamic, agogic, orchestral, ori expresiv“ Concert simfonic Joi, 6 și vineri, 7 aprilie 2017, 19:00 - 21:00, Sala Mare Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu
Remus Azoiței, din nou pe scena Ateneului: „Rădăcinile mele rămân românești“ by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105635_a_106927]
-
lui Vasili Sușkin, se cuvine să dăm cezarului ce-i al cezarului, Actorul! Impecabile partituri actoricești fac Ada Navrot - Liuska - , personajul central în jurul căruia se învârte întreaga dramă și Ion Grosu - Serghei- , pe care-l regăsim și în prima propunere dramaturgică rusească, Somnambulism. Doi actori care ne poartă prin lumea imaginată de Dmitri Bogoslavski, Ada Navrot și Ion Grosu Ada în Liuska e puternică și fragilă totodată, capabilă în aceeași măsură de iubire și crimă, victima, care în cele din urmă
Rușii au ”cucerit” Teatrul Nottara! by Irina Budeanu () [Corola-website/Journalistic/105677_a_106969]
-
Bosânceanu), sau pînă la Ioan Gyuri Pascu, autentic prin definiție, aici cu un umor mai atașant ca oricînd! E limpede că, într-o filmografie, formula de construcție a Occidentului (lungmetrajul ca o sumă de "respirații scurte", un șir de "matrioșe" dramaturgice, rotunde ca niște scurt-metraje) nu merge decît o dată. Ce va urma, nimeni nu poate ști. Și totuși, am convingerea că, peste ani, Occident va fi omologat, în istoriile de film românesc, nu atît ca "un debut de excepție", cît ca
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]