1,717 matches
-
astern apoi fructele coapte E noapte-n plină zi de șoapte În licărirea unei stele Mi-e dor acum de doruri Și dorurile-s grele Și cade draperia peste noapte Mi-e dor de pere dulci zemoase coapte Și cade draperia de matasa Și cade draperia Și cade draperia mai spumoasa Dă-mi vinul tău să-l beau dulce mireasă Asa-mi fu dat, să pot să mă răsfir În borangicul tău suav zefir Să mă înec în dulcea ta făptura
POEME de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355180_a_356509]
-
noapte-n plină zi de șoapte În licărirea unei stele Mi-e dor acum de doruri Și dorurile-s grele Și cade draperia peste noapte Mi-e dor de pere dulci zemoase coapte Și cade draperia de matasa Și cade draperia Și cade draperia mai spumoasa Dă-mi vinul tău să-l beau dulce mireasă Asa-mi fu dat, să pot să mă răsfir În borangicul tău suav zefir Să mă înec în dulcea ta făptura Să-mi risipesc și sufletul
POEME de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355180_a_356509]
-
zi de șoapte În licărirea unei stele Mi-e dor acum de doruri Și dorurile-s grele Și cade draperia peste noapte Mi-e dor de pere dulci zemoase coapte Și cade draperia de matasa Și cade draperia Și cade draperia mai spumoasa Dă-mi vinul tău să-l beau dulce mireasă Asa-mi fu dat, să pot să mă răsfir În borangicul tău suav zefir Să mă înec în dulcea ta făptura Să-mi risipesc și sufletul prin gură Dar
POEME de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355180_a_356509]
-
la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu”. Prin ferestrele mari, lumina năvălea puternic, sufocându-ne, curioasă, cred, să participe la eveniment. Dar, deși lumina puternică punea piedici aparatelor foto, interesul celor din sală, invitați, premianți și public, s-a transformat într-o draperie ocrotitoare, emoția, și parcă am uitat de căldura nemiloasă. Printre invitații la cea de-a V-a ediție a Concursului Internațional de Creație Literară „Titel Constantinescu” s-au aflat D.R.Popescu, Emil Lungeanu, Horia Zilieru, Cornelia Savu, Dan Mircea Cipariu
CARTEA CU PRIETENI XXXXI- TEO CABEL de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355219_a_356548]
-
Acasă > Manuscris > Scriitori > DÂNSUL MORȚII Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Fiorul revine cu același dans deschide ușa grea, trage draperiile urca și coboară demonii își trezesc foamea la orizont soarele pune mâna la ochi un joc de-a v-ati-ascunselea ziua și noaptea modelează incertitudini uneori desenează cearcăne alteori le strâng suvenir în pumn agonia săruta zbaterea continuă dacă exiști învață
DANSUL MORŢII de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356161_a_357490]
-
cazon, duse în depărtare ... tot mai departe de spitalul iluzoriu de campanie. Dar războiul umanității deștepte trecuse, numai umbra durerii soldaților morți mai ieșea încă la linie, ca o mumie ieșea și era toată în fleandurile de pluș scump ale draperiilor din vagonului în retragere, biete steaguri de state beligerante. În colțul ferestrei cu urme de diptere neînregimentate ca specie, Dacia își privi ochii, nasul, gura; fața pe care și-o vedea, admira mereu și pe panourile de publicitate mari cât
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
cu care purta adeseori conversații despre poezie, literatură sau politică. Cocceius Nerva asistase la discuție așezat comod pe o canapea, fără să intervină. La finalul celor spuse de Thrassylus, împăratul Tiberius se ridică încet și bătu din palme. De după o draperie se ivi un bărbat înalt și solid îmbrăcat într-o tunică simplă. -Natus! spuse Tiberius, adu-mi o togă pentru că e răcoare. Cel numit Natus se întoarse și îl ajută pe împărat să îmbrace toga începând de pe umărul stâng. Capătul
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
... Laura se trezi înainte de a o avertiza telefonul mobil pe care activase alarma. Deschise ochii cu teamă. Nu-și împlinise somnul și se simțea obosită. Lumina ce se proiecta prin draperii îi dădu de înțeles că se face ziuă. Coborî și le trase. Nu se înșelase. Cerul senin din zorii zilei îi dădu de veste că va fi o zi frumoasă, cu soare. „Și de ce m-aș bucura? Nici să merg
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
pune o mie și o sută de întrebări. Își mai amintea și camera mică, curată, mobilată doar cu un pat, un mic dulap și o masă rotundă. O mulțime de cărți formau o piramidă sub mica fereastră acoperită de o draperie care cândva fusese o față de masă albă cu flori roșii, țesută în casă. O mică sobă rotundă se afla într-un colț al camerei, iar lângă masă, pe unicul scaun existent atârna jerseul maro în care o văzuse prima oară
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
spună după orele petrecute împreună, în mica încăpere. - O soție, răspunse el abia șoptit, simțindu-și vinovăția până în vârful părului. Și dacă încăperea ar fi fost mai mult luminată, nu doar de lumina lunii incredibil de mare ce răzbătea prin draperia prinsă în fereastră, i-ar fii putut observa roșeața obrajilor. - Și de ce nu porți verighetă? mai întrebă ea. Șerban își ridică mâna uitându-se cu mirare la inelar. Verigheta nu era acolo iar el nu știa unde și când o
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
în jurul său valsează,sunt balerini nocturni,plutind pe note muzicale și-l urmează pe acest amorezat ce se înalță tot mai sus,atât de sus încât privirea mea nu-l poate atinge și se prăbușește în negura unduitoare asemeni unei draperii din mătase fină. Și aerul devine tot mai rece și-o adiere trezita din somn,zâmbește luni și fruntea-ș înaltă din pădurea de stejari și așează peste mine nu covor țesut din parfumuri fine.Îar eu inspir adânc absorbind mireasma
ÎNTALNIRE CU PARFUM DE VIS de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352777_a_354106]
-
se întoarcă lângă iubita lui,strivi țigarea în scrumiera și ieși din bucătărie,stinse lumină de pe hol și intră în dormitor și oprindu-se în centrul camerei,admira lumină luni ce se scurgea oscilând pe trupul Mariei și după ce trase draperiile,se întinse în pat,lângă Maria,bucurându-se de căldură blândă și plăcută ce izvora dintre cearceafuri.Și simțindu-se învăluit în plăcerea prezentului,nepătat de viitorul ce va veni că o condamnare la moarte,Aurel o îmbrățișa pe Maria
REVEDERE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352781_a_354110]
-
ar fi întărit ceea ce gândea: "Ia-l de mână, că el nu știe să intre în restaurant. Nu a mai fost, sărmanul de el, ca și tine!" Oricum, Fănel nu ar fi auzit-o. Când rostea ultimele cuvinte, trecuse de draperia pe care a lăsat-o întredeschisă. Anca putea vedea aproape jumătate din sală. A tras scaunul astfel încât să poată privi fără a i se observa această intenție. A trecut în revistă persoanele și a examinat interiorul localului, atât cât se
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Însemn matinal În dimineața rece de martie, Femeia s-a așezat confortabil În ventriculul tău drept. A tapetat pereții noii garsoniere, Ți-a schimbat mobilierul și draperiile Cât nici n-ai apucat să clipești. Te-a căutat de la-nceputul lumii, Îndrăgostită de gropițele pe care le faci Când zâmbești. Credeai că-ți iei doza zilnică de șotii Când ai văzut-o-n prag. Era aievea? Cerul își
ÎNSEMN MATINAL de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353760_a_355089]
-
meu focalizând atent actorul principal. Era doar camera, fără echipa de filmare. Câteodată și acum am impresia ca sunt filmat de un obiectiv invizibil. Priveam pe rând ferestrele caselor amorțite. Unele erau luminate de instalații electrice, altele aveau prinse în draperii forma Crăciunului după mințile noastre. Majoritatea erau pregătite în așteptarea dogmei impuse și prea puțin simțite. Unele fiind exagerat de bogat și atent ornate iar pe altele doar zăpada strânsă sub ferestre le îmbrăca în aer de sărbătoare. În acel
IARNA TRECUTA de ALEXANDRU BUZOIANU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353094_a_354423]
-
-și demonstra poziția în societate și promovarea relațiilor sociale. Muzica, bine selectată, o îmbia la dans. Valsau. Ea bătea cadența cu vârful pantofului. Îl urmarea cu privirea pe M.Joseph, un dansator versat. Două voci șoptite, de partea cealaltă a draperiilor groase i-au atras atenția. - Se apropie vremea să punem în aplicare planul nostru, un glas de femeie. "Mary Morgan și Eustace, cum altfel ? Escrocii de serviciu!” - Nu prea avem loc și nici împrejurările nu ne sunt favorabile, răspunse bărbatul
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
fi furtună, ceea ce procuratorului i se păruse foarte ciudat pentru că doar cu puțin timp mai înainte cerul era aproape senin și nu părea că se stârnește vreo vijelie prea curând de undeva. Și totuși așa era. Privi pe fereastră dincolo de draperiile roșii de lână și văzu cum norii se și adunaseră deja. Nu răspunse și nu dădu atenție sclavului care îi ceruse îngăduința să se ducă cu ordine scrise către un centurion. Îngândurat, procuratorul Ponțiu Pilat se lăsă pe spătarul jilțului
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
furtuni. Impactul cu zidurile fortăreței făcu ca nisipul roșcat venit dinspre Pereea să șuiere șfichiuind piatra iar soarele își acoperi din nou fața datorită norului de praf. Cineva dintre sclavii casei lui Ponțiu Pilat veni repede și închise ferestrele îndată. Draperiile grele din lână roșie fură trase iar vuietul vântului se mai estompă. Cu toții își aduseră aminte de neobișnuitul fenomen petrecut cu câteva ore mai înainte când avusese loc întunecarea soarelui, cutremurul, iar mai apoi teribila furtună. Doar ce se mai
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
cu semănatul grâului de toamnă”. Părintele Murărescu sfârșise slujba destul de târziu. Simțea că oboseala îl cuprinsese dintr-o dată, că abia s-a închinat, a sărutat icoana Mântuitorului și a intrat în altar ca să se schimbe. În clipa când împăturea patrafirul, draperia s-a desfăcut puțintel, și un cap de femeie îi zâmbea confidențial, spunându-i: „Bucură-te, sfinția ta, bunul Dumnezeu ți-a adus un boboc de floare, o fetiță!” Luat prin surprindere, părintele Murărescu nici măcar n-a reușit să-i
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
ploaia noaptea darabana Vânturile, caravane, șesul Viselor difuze înțelesul Dincolo de care doar capcana, vagi frânturi. Și două lumi deschise Totul e o goană de himere Ce-ai să faci când vor veni a-ți cere Slujitorii regelui, permise? Spală noaptea draperii de ploaie Viața noastră plină de mizerii Suflete, e greu, să nu te sperii Toată lumea s-a umplut de zoaie! Referință Bibliografică: Suflete, e greu! / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 570, Anul II, 23 iulie 2012. Drepturi
SUFLETE, E GREU! de ION UNTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354724_a_356053]
-
venea parcă de departe, din altă lume, dar destul de cunoscută și liniștitoare pentru a o scoate din starea în care amintirile reușiseră să o arunce. El o apucase deja grijuliu de braț și o conducea către una dintreieșirile mascate de draperii. - Nu, nu am nimic... Iartă-mă, Cristian! Să mergem puțin afară să-mi revin total... Sper! Afară l-a rugat din nou să nu se supere și i-a cerut îngăduința de a-i povesti unele amănunte referitoare la prietenia
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347045_a_348374]
-
a scurs pe parchet ca apa aceea rece și dulce din ulciorul fisurat. Carcasa lui a crăpat, s-a spart. Vreau să iubesc ceva și nu găsesc. Nimic nu mă mai atrage. Nu pot să văd dincolo de negrul din fața ochilor. Draperii negre mi-am pus la geam. Să nu mai văd cum vin să-mi ceară ce nu pot da și prieteni și străini. Durerea mea e-atât de neagră-n noapte, că nu mai pot visa. O, Pandora, sămânța ta
EXTEMPORAL LA SINCERITATE de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347220_a_348549]
-
întindea mâna și o invita în lumea lui. Nu observase nimeni. Prinse curaj, îi atinse degetele, erau răcoroase. Se trezi într-o cameră întunecoasă, luminată doar de focul din șemineu. Flăcările insinuau pe pereți umbre jucăușe. Mobila grea de stejar, draperiile groase, ferestrele mari...oglinda veche de cleștar, culorile tapiseriilor... înnobilau aspectul încăperii. Îi ofereau o atmosferă plină de eleganță și mister. Într-un fotoliu mare, confortabil, stătea lordul. Probabil ea visa și nimic din ce se întampla, nu era real
TABLOUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357269_a_358598]
-
de exemplu. În intreviul de pe bandă magnetică, cu precădere, sunt pragmatică, merg direct la subiect și își impun personalitatea. Nu am trac, nu am avut decât o singură dată, când timp de o secundă mi s-a lăsat ca o ,,draperie” neagră pe ochi. În rest, a fost ok. În televiziune am debutat la TV Bistrița cu emisiunea ,,Bună seara, Melania! Nu-mi puteam doza porția de aer, la prima ediție. De aceea, cred că oamenii din presa audio-vizuală ar trebui
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011. Mi-aș vopsi ușa la intrare, Un preș soios aș pune-n față, Să par, în lumea asta mare, Un suflet viu cuprins de gheață. Mi-aș pune draperii lugubre, Pereții toți, i-aș zugrăvi Cu ghiare lungi, zdrențe și umbre, Suspinul, să-l pot isprăvi. Mi-aș pune solzi ciudați de fiară Și coarne de distrugător Să-ți spun, când vei veni diseară, Că nu am suferit de
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]