783 matches
-
consideră că disecția nivelurilor I și II poate fi metoda standard pentru stadializare și prevenirea recurențelor axilare [46,377]. O metodă introdusă recent în serviciul nostru constă în studiul ganglionului „santinelă” (GS). Acesta reprezintă primul releu limfatic ganglionar spre care drenează tumora. Starea GS certifică starea ganglionilor axilari. Detectarea ganglionului santinelă și prelevarea acestuia ar putea înlocui, într-un număr de cazuri, disecția axilară [52,75,94,164,165,166,326]. Pentru detectarea GS s-a utilizat un colorant albastru vital
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
căilor limfatice dermice. Bazându-mă pe interpretarea anatomiei funcționale și structurale a sistemului limfatic al sânului am studiat următoarele probleme: Drenajul limfatic al pielii sânului de deasupra tumorii este comun cu a țesuturilor mamare proprii glandei și aceste formațiuni vor drena în același ganglion sentinelă axilar sau în aceiași ganglioni axilari; Funcțiile sânului, ca unitate biologică, se realizează printr-un sistem limfatic specializat care drenează preferențial într-un anume ganglion (sentinelă) limfatic situat în porțiunea declivă a axilei. Pentru a le
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
sânului de deasupra tumorii este comun cu a țesuturilor mamare proprii glandei și aceste formațiuni vor drena în același ganglion sentinelă axilar sau în aceiași ganglioni axilari; Funcțiile sânului, ca unitate biologică, se realizează printr-un sistem limfatic specializat care drenează preferențial într-un anume ganglion (sentinelă) limfatic situat în porțiunea declivă a axilei. Pentru a le verifica pe lotul de paciente folosit, am procedat la injectarea albastrului de metilen în două moduri diferite: La primul grup de 6 de paciente
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
detecția ganglionului sentinelă cu o cameră Gamma ar fi fost mai simplă. În studiul efectuat cu ajutorul colorantului s-au evidențiat, după incizie, trunchiurile limfatice de culoare albastră, de obicei în număr de două, ce converg către un ganglion, primul ce drenează limfa, fiind așa-numitul ganglion sentinelă. Evident că, pe baza unei experiențe anterioare în acest domeniu [303], administrarea intraparenchimatoasă de radiocoloid, pentru identificarea drenajul limfatic, a fost considerată a fi „standardul de aur” pentru vizualizarea căilor limfatice față de testul cu
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
reprezintă de fapt ganglionul sentinelă care a fost biopsiat. În concluzie, acest studiu in-vivo a anatomiei funcționale limfatice a sânului indică următoarele: Sânul și pielea aferentă acestuia au o cale comună a drenajului limfatic; Funcțiile sânului ca unitate biologică independentă drenează limfa, indiferent de cadranul particular într-o singură direcție; Calea principală de drenaj este reprezentată de plexul subareolar prin (două) largi trunchiuri limfatice până la primul ganglion limfatic „de baraj” (ganglion sentinelă), localizat în general pe grupul mamar extern al ganglionilor
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
utilizând o metodă simplă bazată pe anatomia funcțională limfatică. Vizualizarea și ghidajul oferit de colorant simplifică explorarea chirurgicală a axilei. De asemenea, metoda permite confirmarea directă a ridicării corecte a ganglionului sentinelă prin urmărirea trunchiurilor limfatice către primul ganglion ce drenează zona. Injectarea periareolară de colorant albastru, pare a fi perfectă pentru a identifica unica și cea mai importantă cale de drenaj în cancerul glandei mamare. Unele dezavantaje minore ce trebuie luate în calcul le reprezintă omisiunea unor căi limfatice accesorii
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
venelor cave superioară și inferioară. Atriul drept și ventriculul drept formează ceea ce se definește din punct de vedere fiziologic drept cord drept. La nivelul AD ajunge sângele venos al marii circulații prin cele două vene cave și sinusul coronar, care drenează cea mai mare parte a sângelui venos propriu inimii. AD este format din două porțiuni distincte, atât morfologic cât și embrionar. Între orificiile de deschidere ale celor două vene cave, mergând în stânga până la șanțul interatrial și în dreapta pâna la șanțul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mici multiple pentru venele cardiace anterioare care au originea pe fața anterioară a ventriculului drept și încrucișează artera coronară dreaptă până la marginea auriculului; orificii neregulate pentru fiecare cameră a cordului care machează situsurile de intrare a venelor cardiace minime care drenează sângele de la nivelul musculaturii camerelor cordului; numărul lor este invers proporțional cu presiunea intracamerală și în general este mai mare în atriul drept și mai redus în ventriculul stâng; orificiul atrioventricular care ocupă peretele anterior stâng al atriului, este înconjurat
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
superioară într-o teacă pericardică seroasă. În anumite situații la nivelul extremității stângi a atriului drept în apropierea orificiului de intrare a venei pulmonare stângi inferioare poate fi identificată o venă mică numită vena oblică a atriului stâng. Această venă drenează în sinusul venos coronar și reprezintă terminarea venei cardinale comune stângi din viața embrionară. AS prezintă pentru descriere următorii pereți: peretele anterior (interatrial), convex, cu excepția unei depresiuni ce corespunde fosei ovale; această depresiune poate fi mărginită de o plică semilunară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
venelor brahiocefalice drept și stâng pentru formarea venei cave superioare, apropierea pleurilor mediastinale dreaptă și stângă și bifurcarea traheii. Vena cavă superioară Vena cavă superioară este formată prin joncțiunea venelor cefalice dreaptă și stângă (vene nenumite). În vena cavă superioară drenează arcul venei azygos, după care vena cavă superioară perforează pericardul pe flancul drept al aortei ascendente pătrunzând în atriul drept printr-un orificiu avalvular. Vena cavă superioară are 7 cm lungime dintre care jumătate este intrapericardică. Raporturile venei cave superioare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Pe marginea obtuză a cordului vena cardiacă mare se unește cu vena oblică a atriului stâng. Sinusul venos coronar se deschide în atriul drept pe flancul stâng al orificiului venei cave inferioare. Vena oblică (a lui Marshall) a atriului stâng drenează peretele posterior al atriului stâng și reprezintă un vestigiu embrionar al venei cardinale comune stângi. Joncțiunea sa cu vena cardiacă mare marchează originea sinusului venos coronar. În cazul persistenței venei cardinale comune stângi se descrie prezența venei cave superioare bilaterale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
comune stângi se descrie prezența venei cave superioare bilaterale, cu lărgirea sinusului coronar la nivelul formării venei cave superioare stângi. Vena posterioară sau vena marginală a ventriculului stâng are traiect ascendent pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng pe care îl drenează, și se termină în sinusul coronar. Vena coronară mijlocie trece superior în șanțul interventricular posterior, superficial de arteră, și primește tributare de la ventriculii drept și stâng și septul interventricular, pentru a se termina aproape de extremitatea distală a sinusului coronar. Vena
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cu extremitatea dreaptă a sinusului venos coronar. Venele cardiace anterioare în număr de 3 sau 4, de dimensiuni variabile au originea pe fața costală a ventriculului drept, încrucișează superficial artera coronară dreaptă și perforează marginea auriculului drept pe care îl drenează. Există unele vene cardiace anterioare care se unesc cu venele cardiace mici. * Circulația limfatică a cordului Fluxul limfatic cardiac trece din capilarele limfatice spre vasele epicardice, care urmează traiectul arterelor coronare. La nivelul trunchiurilor colectoare drept și stâng fluxul limfatic
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
extinde ușor la o întreagă emisferă cerebrală sau chiar la nivelul întregului SNC. Capilarele creierului nu au fenestrații la nivelul joncțiunilor intercelulare endoteliale, constituind normal o barieră impermeabilă. În anumite condiții patologice (inflamație), această barieră se permeabilizează selectiv. Sinusurile venoase drenează sângele venos și LCR prin vilii arahnoidieni. Perturbarea funcționalității vililor arahnoidieni prin procesul infecțios conduce la tulburări hidrostatice ale SNC. Căile posibile de infecții ale SNC sunt reprezentate de: Diseminarea hematogenă bacteriemică sau viremică, cu localizări nervoase secundare Extinderea prin
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
recoltează 2-3 ml de puroi direct într-o eprubetă sterilă pentru examenul bacteriologic și efectuarea antibiogramei (care vor permite stabilirea precisă a agentului etiologic al supurației și respectiv ajustarea la nevoie a antibioterapiei). Loja submandibulară evacuată de puroi va fi drenată cu două tuburi groase din cauciuc sau polietilenă plasate în lojă. Se aplică peste plaga operatorie un pansament steril umed (prișniț), care va fi menținut cu ajutorul unui bandaj mentocefalic. Rolul pansamentului umed este antiflogistic local. Îngrijiri postoperatorii: antibioterapie parenterală timp
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
mecanoterapie, asanarea cavității orale (extracțiile resturilor radiculare irecuperabile prezente). Complicații postoperatorii: trenarea infecției (incizii insuficiente și dezechilibrare diabet), evoluția către baza craniului, osteita și osteomielita condilului mandibular sau generalizarea infecției. Externarea pacientului. Recomandări. Dacă inciziile se efectuează corect și se drenează eficient colecția purulentă, se remite trismusul, pacienta poate fi externată dup cca 7-10 zile de la intervenția chirurgicală. Recomandări la externare: igienă orală; pansamente zilnice până la completa vindecare a plăgilor; mecanoterapie. Prognosticul postoperator imediat este incert. Prognosticul îndepărtat vital depinde de
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
propriu-zisă începe printr-o incizie cutanată submentosubmandibulară bilaterală („în potcoavă”) cu disecția straturilor superficiale apoi cu deschiderea spațiilor sublinguale, submandibulare și a spațiului submentonier și poziționarea de multiple drenaje la nivelul lojilor anatomice deschise. La nevoie, se deschid și se drenează inclusiv fosele infratemporale și spațiile laterofaringiene. După câteva zile de la efectuarea inciziei cutanate, va fi extras și dintele cauzal. Îngrijirile postoperatorii: lojile deschise vor fi drenate cu tuburi perechi din cauciuc (pentru a permite irigarea cu soluții antiseptice (Dakin, apă
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
de multiple drenaje la nivelul lojilor anatomice deschise. La nevoie, se deschid și se drenează inclusiv fosele infratemporale și spațiile laterofaringiene. După câteva zile de la efectuarea inciziei cutanate, va fi extras și dintele cauzal. Îngrijirile postoperatorii: lojile deschise vor fi drenate cu tuburi perechi din cauciuc (pentru a permite irigarea cu soluții antiseptice (Dakin, apă oxigenată, betadină diluată); tratament general cu antibiotice cu spectru larg (asocieri), tonice cardiace, transfuzii sanguine, vitaminoterapie, oxigenoterapie (sunt recomandate dușurile cu oxigen în plagă, pentru a
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
larg (până la obținerea rezultatelor antibiogramei), pentru a crește șansele bactericide. Îngrijirile locale cântăresc foarte mult în evoluția acestui caz (pansamente mari și umede de două ori pe zi, verificarea interesării și a altor spații fasciale - laterofaringian, zigomatic - pentru a le drena în timp util). Datorită posibilelor deversări sanguine ale germenilor cauzali, este utilă efectuarea hemoculturilor pentru a surprinde virajul către septicemie. CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 79 SINUZITA CRONICĂ MAXILARĂ DE CAUZĂ ODONTOGENĂ Am examinat pacienta
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
-le efectele prin absorbția apelor de inundație și contribuind astfel la prevenirea eroziunii de coastă. Se înțelege că intervenția umană în aceste zone umede din sudul Floridei, care a început în jurul anului 1848, când suprafețe însemnate au început să fie drenate pentru agricultură sau pentru utilizare rezidențială, se repercutează negativ asupra echilibrelor naturale de aici. Mangrovele sunt ecosisteme în care plantele au adaptări spectaculoase, cu o toleranță mare față de apa sărată, față de mareele extreme, suportând bine și vânturile sau temperaturile înalte
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
endocrin, oftalmologic și neuroimagistic, tratamentul chirurgical fiind arareori necesar. Pacienții cu chisturi de dimensiuni mari, dar relativ asimptomatici vor fi dispensarizați neuroimagistic seriat. Cel mai frecvent utilizat este abordul microscopic transsfenoidal endonazal, în care chistul este parțial excizat și 256 drenat în sinusul sfenoid [3]; abordul endoscopic transsfenoidal a cștigat în ultimul deceniu tot mai multă popularitate pentru că asigură un acces rapid, un câmp operator mai larg, cu posibilitatea vederii „după colț”. În cazurile în care tumora este mai greu accesibilă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
conul muscular. Principalul ax vascular arterial al orbitei este a. oftalmică, ramură din a. carotidă internă. Ramurile sale principale sunt a. lacrimală, a. centrală a retinei, aa. ciliare, a. etmoidală anterioară, a. etmoidală posterioară, .supraorbitală, a. suborbitală. Sângele venos este drenat de v. oftalmică superioară și inferioară. Principalele ramuri nervoase intraorbitale sunt n. frontal cu ramurile sale nn. supraorbital și supratrohlear, apoi n. oculomotor cu ramura superioară și inferioară, n. lacrimal, n. etmoidal anterior și posterior, n. nazociliar, n. abducens, n.
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
hipofizei este asigurată de artera hipofizară superioară și cea inferioară. Arterele hipofizare se adună în venule la nivelul eminenței mediane și tijei pituitare, iar neurohormonii hipotalamici ajung prin sistemul port hipofizar constituie o rețea de capilare în hipofiza anterioară, de unde drenează apoi în sinusul cavernos și jugulare. Sistemul port hipofizar a fost descris pentru prima dată în 1930 de Gr.T. Popa și U. Fielding (fig. 1). Hipofiza este țesutul cel mai puternic vascularizat: 10,8 ml/g/min. Caudal, în săptămâna
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
mușchi; vascularizația este asigurată de arterele tiroidiene superioare (din carotida externă) și inferioare (din trunchiul tiro-cervical). Uneori există o arteră tiroidiană ima (din crosa aortei sau trunchiul brahiocefalic). Drenajul venos se face prin venele tiroidiene, jugulara externă, trunchiul tireo-linguo-facial. Limfaticele drenează în special în ganglionii limfatici jugulari interni; o secțiune transversală a gâtului la nivelul istmului tiroidian arată relațiile tiroidei cu traheea, esofagul, carotida, vena jugulară, nervul recurent, vagul, mușchii sternocleidomastoidian, sternohioidian, sternotiroidian, mușchiul lung al gâtului (fig. 16). In vivo
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
piramide care conferă aspectul striat al medularei. Rolul funcțional al piramidelor este de drenare a urinii către sistemul colector. Sistemul colector este format din calice minore care se unesc în calice majore, la rândul lor unite în pelvisul renal. Acesta drenează în ureter, elementul anatomic care leagă rinichiul de vezica urinară. Nefronul este format din: corpusculul renal, tubul proximal, ansa Henle (care are două ramuri în formă de U - ascendentă și descendentă, separate prin țesut interstițial medular) și tubul distal. Nefronul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]