37,362 matches
-
dimineață asemeni unei sălcii îndrăgostită de apă își desfiră părul în valuri îl clătește cu leșie, cu metale și pulberi de lumină și părul i se zvîntă la trecerea nourilor și se varsă, pe furtună, din cununa de la marginea patului drept în calea robilor (în 19 ale iernii dintotdeauna) ziua aceea așteaptă-mă-n iarnă: eonul e-afară îmi bate la geamuri, se-ndură de noi așteaptă-mă-n moarte: voi fi o vibrare voi fi și etherul subțiindu-mă-n
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
narciși. Pe gură-i cădeau dude, ușor, să nu-l deștepte. Ca-n nări de bou răcoarea pufoasă i-ar fi șters Tîmplele tari. Și-n urmă, cînd s-au oprit din mers, Cărările, spre seară, tăcute-au fost și drepte. Creșteau între patlagini grămezile de rouă. Melci uriași și galeși alunecau domol. Înăbușit de plante și fluturi, trupul gol Trecea uimit și fraged într-o Lumină Nouă...
Moartea adolescentului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9677_a_11002]
-
prin orbita ochiului stîng (fîl ! fîl !) Dar nu reuși să strecoare afară decît o mînă - Ce bine e, totuși, să poți justifica neputința Prin îngustimea cerului care nu te lasă să ieși din lumea asta Să atingi nesfîrșirea! Prin ochiul drept, își spuse, Nu pot ieși Pe acolo moartea va ieși într-o zi Ca lacrima. Și într-adevăr Afară se strecură doar o lacrimă Care se zdrobi de pleoapele strînse Ca un pumn. Ah, ce piele groasă au pleoapele, Ca
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/9789_a_11114]
-
soarele dându-i alura unui fagure de miere din care sug pe rând toți îndrăgostiții lumii / Cerul stă într-o rână ca un împărat plin de griji și alungă cu norișori purpurii drăcușorii ce-i dau târcoale / sub țâța ei dreaptă respiră o moară de vânt de-o frumusețe astrală când e gata să-și dea duhul un strop de transpirație de pe barba lui Don Quijote o excită ochii acestuia devin un șirag de mărgele lucioase la gâtul luI Sancho Panza / într-
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
cu primul vaiet plăcerea ne îmbracă într-o singură epidermă ce miroase a fructe de mare Iartă-l Doamne pe Lucică e nebun și nu știe ce face! O iarnă ca-n basme Este o iarnă cumpliă în urechea mea dreaptă și-o vară toridă în cea stângă inima mi-e un adevărat patinoar alunecă moartea ori de câte ori încearcă să mă prindă în schimb sufletul arde până la cer După ce l-am stropit cu votcă vântul îl umflă ca pe un zmeu copilul
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
instalează la adresă, fiind acceptat ca soț; căsătoria s-a oficiat chiar aici, în Robert de Flers, o străduță alcătuită din mici grădini cu locuințe impunătoare dar discrete, precum cea a prințului George Valentin Bibescu, aflată mai jos, pe partea dreaptă. Cât despre purtătorul uman al numelui Robert de Flers, acesta a fost un onorabil descendent al nobilimii normande, autor dramatic, director literar la ŤFigaroť, ofițer al Legiunii de onoare, membru al Academiei Franceze. În anii primului război mondial, în calitate de consilier
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
VOCE ÎN OGLINDA INIMII Întru dreaptă rostire și deplin Înțeles așez pe fruntea acestui nou „ierbar de suflet” o frântură, cât o bătaie de inimă, dintr-o veche pisanie a mașterului meu de zbor Înalt și orbire divină Jorge Luis Borges: „Dacă paginile acestei cărți Îngăduie
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
de frică, nu am zis nimic. În acel moment m-am gândit fulgerător la Iba. Îmi era teamă că nu am să-l mai văd niciodată. Supraveghetorul a dat drumul la difuzoare și am revenit cu gândul În acel prezent. “Drepți!“ a ordonat din nou. Desculți și zdrențuiți, dar cu capul ridicat, nemișcați, a trebuit să ascultăm mai Întâi imnul național, apoi un discurs al lui. V-aliniați! a țipat supraveghetorul, pe un ton aspru, În timp ce Își aprindea țigară de la țigară
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
Nu sunt Închisă la minte dacă insist să rămân cine sunt. Ar fi trebuit să fiu mai dezechilibrată azi, dar mă echilibrează gândul că alții au trecut prin mai rău și au supraviețuit. Durerea m-a făcut să cresc mai dreaptă. Am căzut de multe ori și mi-am frânt inima de tot atâtea ori dar am Învățat să-mi croșetez durerile la loc și să ies din casă, cu zâmbetul pe buze. Am făcut mult bine și am găsit mult
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
ieșit din fire, este pentru Dumnezeu (căci spre Acela era extazul), iar dacă suntem cu mintea întreagă, este pentru voi” (II Cor. 5, 13), cum a arătat în cuvintele către Festum că nu e nebun, ci spune vorbe înțelepte și drepte<footnote Magistrand N. V. Stănescu, Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa, în Studii Teologice, Anul X, 12/1958, p. 36. footnote>. Asemenea și fericitul Pavel a fost în astfel de beție dumnezeiască și trează la Iope, când a contemplat
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
amfiteatru în fața a doi auditori care îl urmăreau cu evlavie, într-o lume ce părea desprinsa de realitate, departe de junglă primitivismului și instinctelor primare care se desfășurau la mare distanță, acolo unde luptaserăm amândoi să făurim o lume mai dreaptă și mai bună și unde visele noastre au fost în mod brutal spulberate, iar tinerețea noastră marcată de anii petrecuri în detenție. Reverberațiile acelor clipe de desfătare sufletească au pătruns adânc în conștiința mea și au dat naștere unei profunde
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
nimic despre ea cași despre celelalte toate de dinaintea ei (cu excepția doar a primei simfonii, datată din anul 1910 și difuzată din an în paște la Radiodifuziune). Și iată-ne ajunși în momentul de a intra în peripețiile unei istorii cu drept cuvînt nemaipomenite. Încă din anul 1954 publicații de specialitate au anunțat, nu cunosc din care sursă, proiectul în curs de a mi se sărbători în anul următor împlinirii vîrstei de 70 de ani printr-un concert al filarmonicii de Stat
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
pe Dumnezeu în rolul de Binefăcător, bunul creștin trebuie să devină un binefăcător el însuși; pentru a-L ruga în calitatea Lui de Bine desăvârșit și Izvorul oricărui bine, credinciosul trebuie să devină bun, pentru a i se adresa Celui drept, Celui mărinimos ș. a. m. d., creștinul trebuie să obțină toate aceste atribute. Și dacă omul este eliberat de toate acelea care intră în categoria răului, el devine, să spunem așa, dumnezeu prin chiar modul său de viață (θεὸς τρόπον τινὰ
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
a explica mai detaliat această rană dătătoare de viață, el aduce alături versetul 5 cu imagistica sa activă a actului rănirii Și versetul 6, tabloul miresei în momente de odihnă („Mâna Sa stângă este sub capul meu Și mâna Sa dreaptă mă va îmbrățiȘa”). Aceasta îi permite să unească senzațiile opuse ale mișcării Și odihnei (ceva imposibil pentru senzația externă), ilustrând astfel natura paradoxală a senzației spirituale în care sufletul iubitor se odihnește în brațele Iubitului Divin Și, în același timp
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
de Preaiubit, dar Și Ținută de Arcaș ca o săgeată în arc, gata să fie trasă. Într-o izbitoare coincidență a opușilor care desemnează spațiul apofatic în care ne aflăm, Sfântul Grigorie o face pe mireasă să proclame: „Mâna sa dreaptă mă primește Și mă trage îndărăt, ușurându-mi călătoria spre înălțimile spre care mă îndrept fără a fi separată de Arcaș. Simultan, sunt purtată mai departe de acest act de tragere, dar stau Și pe loc, în mâinile arcașului”<footnote
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
devine la rândul său o altă săgeată gata de a fi lansată de arcașul divin. Suprapusă acestei imagistici (deja în transformare) se regăsește tema Cântării (Cântul 2.5-6) despre mâna stângă a iubitului aflată sub capul miresei, în timp ce mâna sa dreaptă îi primește trupul<footnote Această combinație de imagini se coroborează cu modificarea în imagistică din însăși Cântarea Cântărilor, de la cea a tragerii cu arcul la cea a căsătoriei: „Sunt rănită cu dragoste. Mâna sa stângă se află sub capul meu
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
footnote Această combinație de imagini se coroborează cu modificarea în imagistică din însăși Cântarea Cântărilor, de la cea a tragerii cu arcul la cea a căsătoriei: „Sunt rănită cu dragoste. Mâna sa stângă se află sub capul meu, iar mâna sa dreaptă mă va îmbrățiȘa”. footnote>. Când descâlcim aceste imagini discrepante, aparent haotic asociate, Îl întâlnim pe Tată ca arcaș, pe Fiu ca săgeată, iar Duhul este substanța în care este înmuiată săgeata. Săgeata pătrunde sufletul cu rana dragostei, tot așa cum Fiul
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
depinde de atingerea săgeții iubirii celei sfinte. Arcașul, săgeata Și Ținta devin una. Chiar dacă Sfântul Grigorie nu o spune nicăieri lămurit, el pare a vorbi aici despre transformarea iubirii prin intervenția directă a Fiului asupra sufletului creat. Condiția ca iubirea dreaptă Și bine rânduită să fie posibilă rezidă în identitatea cu cel care este iubirea”<footnote Anthony Meredith, Capadocienii ..., p. 166-167. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie de Nyssa, frumusețea erotică a Cuvântului din Scriptură atrage dorința declanșată Și înflăcărată de Duh. Arcașul
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
a le corupe irevocabil, așa cum, ajunsă la maturitate, scriitoarea va observa că se procedează cu micii copii de grădiniță: „Intrând În clasă, directoarea a zis aproape criptic: ‹‹Imnul››. Automat, copiii au format un semicerc, și-au lipit mâinile de coapse, drepți ca lumânarea, au lungit gâturile, și-au ațintit ochii În sus. De la măsuțe săriseră copii, dar În semicerc Încremeniseră, cântând, niște soldați. Care mai mult zbierau și lătrau decât cântau. Importanță nu părea să aibă decât intensitatea sonoră și Ținuta
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
audiție mondială Cântată profana de Bartók, în versiunea ei originală în limba română reconstituita de dirijor și soția sa, pianista Anisia Campos. footnote>, a cărui scrisoare stă mărturie în acest sens: În anul 1962, cănd Enescu trecuse în lumea celor drepți iar Paul Constantinescu se pregătea să-l urmeze, cu prilejul celei de-a XV-a Aniversări a Republicii, în Italia, avea loc un concert radiodifuzat cu lucrări ale celor doi mari reprezentanți ai muzicii românești. PAUL CONSTANTINESCU - CONSTANTIN SILVEȘTRI Între
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Întrebări și răspunsuri care se folosea În momentul botezului și un altul care avea forma unei declarații. Formula doctrinară, cu toate că se deosebește la nivel de amănunte de la o biserică la alta, devine și ea o dovadă a credinței desăvârșite și drepte, adică locus-ul În care se regăsesc frații ca frați Între ei și În comuniune cu Dumnezeu, dar totodată și mijloc de excludere.<footnote A. Orbe, Introducción a la Teologia de lo siglos II y III, Roma 1987. footnote> Modul cel
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
a păcatului o găsim în Epistola I-a a Sfântului Evanghelist Ioan, unde păcatul înseamnă „fărădelege, călcarea legii. Oricine care făptuiește păcatul, săvârșește călcarea legii” (Ioan 3, 4). Din scrierile filocalice se poate conchide că tot ceea ce se săvârșește împotriva dreptei rațiuni este păcat. Sfântul Antonie cel Mare spune că nu cele ce se fac după fire sunt păcate, ci cele rele după alegerea cu voia. Nu e păcat a mânca, ci a mânca nemulțumind, fără cuviință și fără înfrânare. Căci
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
XX) Fondul Ionel Perlea Viorel COSMA Unul dintre cei mai loviți de soartă muzicieni români a fost fără îndoială, dirijorul, compozitorul și profesorul Ionel Perlea (1900 - 1970). Un infarct în timpul concertului, un atac de congestie cerebrală, urmat de paralizia brațului drept, o întemnițare în lagărul hitlerist (1944 - 1945), o despărțire dureroasă de Ograda lui natală și de țara unde își lăsase colegii de breaslă, la care a ținut mai mult decât la familia sa - iată pe scurt câteva etape și întâmplări
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
obiectivă a harului mântuitor prin Botez și Euharistie, analizând ființa, necesitatea și efectele lor, arătând că pentru renaștere, credința oamenilor este o condiție sine qua non, și că roadele trebuie să se arate în curăția și sfințenia vieții. Deci, credința dreaptă și mărturisirea ei, precum și hotărârea fermă de îndreptare morală sunt indispensabile pentru eficacitatea Tainelor. Cei „care nu mărturisesc credința în Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, nu iau cunoștință de participarea la Harul dumnezeiesc, conferit prin lucrările celor Trei Ipostasuri, în
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
această ediție este evidentă. Ex. 7: J.S.Bach: Partita I Sib major, Giga a. Urtext b. Ed. Germer În Gigă, inversarea distribuției la cele două mâini (mult mai puțin confortabilă decât cea originală) numai pentru a avea melodia la mâna dreaptă, Dinamica și, mai ales, pedalizarea grosolană, stereotipă, fără nici o preocupare pentru acurateță (în vremea lui Bach pedala nu fusese nici măcar imaginată) au fost introduse fără grija că ceva ar putea fi nelalocul lui. Dacă Ediția Germer este uitată astăzi, celebra
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]