1,108 matches
-
aceasta prin manifestul electoral al partidului național-liberal, care aruncă acuzări de trădare asupra conservatorilor. Între subsemnătorii acelui manifest sânt 10 - 12 străini, încetățeniți de ieri-alaltăieri. Numai astfel se poate esplica provenirea în manifest a unor asemenea nedemne acuzări la a-dresa celor mai vechi familii din România. în același manifest se vorbește și de Basarabia. În loc ca partidul guvernamental să se apere, ce face el? Aruncă acuzări și în această cestiune asupra adversarilor politici, schimbând rolurile. Noroc - adaose principele - că poporul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în piațetă, chiar în mijloc. Se umpluse ca de-obicei, numai Dacii, Trabanturi și Loganuri cu bătrânei sosiți să-și trateze artritele la policlinică. Toți păstraseră în memorie, într-o perfectă stare de conservare, imaginile fricii și-ale dezolării. Fuseseră dresați pentru asta; nu ziseseră nici ei nu. Dacă i-ai fi putut scana, umblând printre meșe și-ajungând la valurile de neuroni de sub țesuturi, ai fi descoperit electroșocul molecular care-i ținea în priză: dorința proaspătă, niciodată sclerotică, de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Balcani cu proviziile armatei imperiale. În timpul cercetării mucenicul - în loc de-a fi suspendat din funcție - e din contră mănținut de amicul său, d. Ioan Brătianu, dirijează singur cercetările în contra, sa, [î ]și cheamă Chirițopolii și Simuleștii la București și-i dresează cum să răspunză, judecătorul nu poate face decât o instrucție vițiată în tot cuprinsul ei prin prezența acestui domn în Ministerul de Interne, găsește în fine că nu e caz de urmărire și e numit, prin protecția mucenicului Mihălescu, funcționar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
punctul de a se prăbuși. Mesajul lui Doug a fost puternic și explicit: „Fac tot ce pot ca să respect termenele limită, dar nu te pune cu mine!”. De-a lungul anilor petrecuți în cadrul acelei agenții, l-am urmări pe Doug dresînd mai multe persoane în același mod în care procedase și cu mine. Știa să-și ia măsuri de siguranță și nu am văzut pe nimeni cerîndu-i socoteală și a doua oară. Metoda lui de a-și apăra pielea consta în
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
ca să nu ne frigem. Uneori nu invităm o fată frumoasă la dans, pentru a evita neplăcerea de a fi respinși, însă altcineva, cu o motivație mai puternică generată de plăcerea de a fi în compania ei, trece la acțiune. Ai dresat vreodată un cîine? într-o mînă ții un ziar împăturit, în cealaltă un biscuit. Ei bine, fie că îți place, fie că nu, cînd vine vorba despre motivații, nu ne deosebim prea mult de cîini. Același principiu simplu al durerii
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
ca niște alge, Și-n mintea poetului aurora se rumenea ca o pâine... Astfel de secvențe nu sunt rare în Petre Schlemihl. În postură de ostracizat și exclus („Lângă armele voastre, oameni neînduplecați, / Lângă vulturii voștri pe care i-ați dresat să sfâșie plămânii / Oricărui aducător de flăcări”, „Călăi sau frați, iată-mă pășesc printre voi, / Și nu știu ce-mi înfigeți în omoplat: un pumnal sau o aripă”), poetul își mărturisește deopotrivă angoasele și speranțele, în versuri adesea patetice, în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
este latinescul “manus” care înseamnă mână și implică acțiunea de manevrare. În italiană, s-a format apoi cuvântul “mannegio” care se referă la prelucrarea cu mâna și de aici, a apărut termenul francez “manège” cu semnificația de loc unde sunt dresați caii. Ulterior, a apărut în limba engleză verbul “to manage” care exprimă acțiunea de administrare, de a se descurca, de conducere și are substantivul aferent “management”, care înseamnă activitatea de conducere. Managementul este considerat o funcție profesională, cuprinzând totalitatea conceptelor
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
cândva de el și pentru că, dintr-un motiv sau altul, a rămas în el, a crezut în el sau nu l-a mai putut părăsi; și celălalt, pe care primul l-a vârât cu forța în proiect și l-a dresat în numele lui. Ambii sunt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
decimarea propriului grup. Oricât a Încercat și și-a dorit omul să domine sălbăticia lupului prin dresaj, nu a reușit, În ciuda faptului că aproape invariabil se pot vedea la spectacolele de circ animale sălbatice, cel puțin tot atât de feroce, care sunt dresate cu succes. Îndărătnicia și ferocitatea lui seamănă cu a crocodilului, cu toate că, așa cum s-a mai arătat, nu atacă și nu ucide omul decât din anumite motive și În condiții deosebite. Mai repede au fost Întâlnite cazuri când oamenii au murit
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
paza zidurilor, pentru a preveni unele pericole. Dar, pe măsură ce tehnica de luptă avansează, câinii sunt tot mai rar folosiți În luptele armate. Nu Însă pentru mult timp, Întrucât li s-au găsit alte Întrebuințări În cadrul armatei. Spre exemplu, au fost dresați și s-au obținut rezultate bune În serviciul de santinelă, pândă, cercetare În linia Întâi de război, ca sanitari, agenți de legătură, mesageri, transportatori de muniție și trăgători de sănii În locurile Înzăpezite, detectori de mine, paznici de depozite, provocatori
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
polițiști de astăzi, Kriminal polizei a pornit de la formarea unor linii de sânge deosebite, ca aceea cunoscută sub denumirea de Pilot III. Meritul de a-i fi introdus prima dată În serviciul poliției revine francezilor. De exemplu, D. Sablone a dresat primul câine de poliție din Franța, ce purta numele de „Leni”, care a contribuit la arestarea a doi braconieri pescari, urmăriți În mijlocul Mosellei. Mai târziu, după anul 1890, calitățile lor În acest serviciu au Început să fie folosite și de către
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
fidelitatea lui proverbială. La noi În țară, până la izbucnirea primului război mondial, nu au fost preocupări pentru folosirea câinilor În poliție, ci numai În serviciul armatei, Însă și aici fără rezultate spectaculoase, atât din cauza lipsei unor specialiști pentru a-i dresa, cât și datorită materialului biologic lipsit de valoare genetică. Datorită faptului că după primul război mondial criminalitatea a Înregistrat În Întreaga lume o creștere Îngrijorătoare, a sporit și mai mult valoarea lor, odată cu tentația de a fi cumpărați pentru nevoile
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
lava vulcanului Vezuviu o frescă În care este Înfățișată o scenă cu un sărman orb condus de câinele său, ideea folosirii acestor animale În sprijinul nevăzătorilor apare mult mai târziu, În 1780, când savantul orb Joseph Reisinger a Încercat să dreseze câini din rasa lup, pentru a conduce pe stradă pe cei asemenea lui. Preocupările În sprijinul nevăzătorilor se intensifică, continuu, astfel că mai târziu, un alt nevăzător, suedezul Birrier, reușește să pună bazele unei veritabile metode de dresaj a câinilor
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
oameni Înzăpeziți În munții Alpi, lingând și aburind fața victimelor pentru a le Încălzi și care purtau la gât un bidon cu băuturi reconfortante, lătrând din răsputeri pentru a semnala evenimentul. Așa cum călugării Bernardini de pe muntele Saint-Bernard au reușit să dreseze acești câini, de ce nu ne-am ocupa și noi pentru a dresa, În același scop, minunatul câine-lup, recunoscut În Întreaga lume pentru filonul de calități ce pot servi În intervenția și salvarea vieților omenești. Astăzi s-a reușit să fie
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
le Încălzi și care purtau la gât un bidon cu băuturi reconfortante, lătrând din răsputeri pentru a semnala evenimentul. Așa cum călugării Bernardini de pe muntele Saint-Bernard au reușit să dreseze acești câini, de ce nu ne-am ocupa și noi pentru a dresa, În același scop, minunatul câine-lup, recunoscut În Întreaga lume pentru filonul de calități ce pot servi În intervenția și salvarea vieților omenești. Astăzi s-a reușit să fie dresați pe această linie și dau rezultate mulțumitoare. Depistarea stupefiantelor și a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
acești câini, de ce nu ne-am ocupa și noi pentru a dresa, În același scop, minunatul câine-lup, recunoscut În Întreaga lume pentru filonul de calități ce pot servi În intervenția și salvarea vieților omenești. Astăzi s-a reușit să fie dresați pe această linie și dau rezultate mulțumitoare. Depistarea stupefiantelor și a altor produse de contrabandă de către câinele-lup instruit În această direcție, este deja o chestiune notorie și de temut pentru traficanți. Dresajul pentru depistarea acestor substanțe și produse se face
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
părinte sau chiar cu a rudelor colaterale de diferite grade. Cu ocazia selecției, În rândul cățeilor vor fi preferați cei cu un sistem nervos echilibrat, vioi, care răspund prompt la excitații, se adaptează bine la condițiile de mediu și se dresează ușor. Oricum, nu sunt admiși la reproducție produșii care au avut În arborele genealogic, În decurs de cinci generații, un strămoș comun, doar dacă acesta s-a evidențiat prin unele caractere deosebite. În acest mod se realizează o consangvinizare moderată
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
al câinelui-lup face obiectul unui comentariu succint Într-un subcapitol de la sfârșitul cărții. Precizăm doar că examenul psihologic dă posibilitatea să se stabilească tipul sistemului nervos al fiecărui exemplar, ceea ce este necesar pentru stabilirea specialității În care urmează să fie dresat și a metodei de dresaj ce se va folosi. Principalele testări psihologice utilizate pentru selecția câinilor sunt: gradul de sensibilitate, energia de răspuns la stimuli, combativitatea, voința de a Învăța și răul de automobil. Despre verificarea sensibilității la zgomote s
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
poate obține rezultate dacă nu are și capacitatea cardio respiratorie corespunzătoare pentru un efort prelungit. Creșterea, Întreținerea și dresajul unui câine pentru a fi cu adevărat util necesită cheltuieli importante financiare, materiale și de muncă. Nu orice câine poate fi dresat pentru scopul pe care ni-l propunem. Însușirile fizice și nervoase ale câinilor diferă de la un individ la altul. Ar fi o risipă de mijloace și de muncă dacă s-ar pleca În dresaj de la ideea că toți indivizii sunt
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
În timpul căldurii excesive. Oricum, cușca trebuie așezată Într-un loc dosnic, ferit de curenți și mai puțin frecventat de persoanele din curte. Vizibilitatea trecătorilor de pe stradă nu deranjează, ea fiind un motiv de a lătra permanent, nejustificat, când câinele este dresat să reacționeze și să semnalizeze doar Încercarea persoanelor străine de a escalada Împrejmuirea curții sau intrarea În curte a răufăcătorilor. Desigur, ideal este să aibă spațiu suficient de mișcare, iar În caz contrar, vor fi plimbați În condițiile arătate anterior
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
răbdător, hotărât și consecvent, să persevereze În formarea deprinderilor de către câine. Trebuie știut că toate acestea câinele le simte, În mod deosebit afecțiunea ce-i este acordată, reacționând ca atare În Împrejurările date. Dresorul trebuie să aibă vocație pentru a dresa un câine, să aibă experiență și să fie născut pentru așa ceva. Indiscutabil că dresorul trebuie să aibă bune cunoștințe de psihologie canină, pe care să le aplice În funcție de firea și comportamentul câinelui pe care Îl dresează. Trebuie să fie creativ
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
aibă vocație pentru a dresa un câine, să aibă experiență și să fie născut pentru așa ceva. Indiscutabil că dresorul trebuie să aibă bune cunoștințe de psihologie canină, pe care să le aplice În funcție de firea și comportamentul câinelui pe care Îl dresează. Trebuie să fie creativ și novator În tot ceea ce face, pentru Însușirea corectă de către câine a exercițiilor ce i-au fost cerute de stăpânul acestuia. Perseverența dresorului se traduce, În principal, prin repetarea exercițiilor până când ele sunt Însușite și deprinse
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
au existat la noi În țară școli pentru formarea dresorilor de câini, ca În alte țări, cu excepția centrelor de la Sibiu și Ciorani, unde s-au format nuclee de reproducție din rasa câinelui ciobănesc german, iar produșii rezultați erau crescuți și dresați pentru nevoile armatei și a Ministerului de Interne, de care aparțineau aceste canișe, care au devenit școli puternice de dresaj pe baze științifice. Înainte de revoluția din 1989, dresorii sau cățelarii, cum li se mai spunea, erau formați, În aceste unități
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
doar să știi că acest canis familiaris este un animal domesticit și că pe această bază poți face, oricând, ce vrei din cățelul sau câinele tău. Să nu uităm nici un moment că străbunul său - lupul - nu a putut fi niciodată dresat de om, fiindcă nu a cedat la nici un stimul de supunere și nu a trădat În nici o Împrejurare natura sa sălbatică. Prin Împerecherea cu femela câine și-a transmis În totalitate caracterul și firea sa Îndărătnică, libertină și sălbatică. Din
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
aplică cel mai corect răspuns, a 148 câștigat partida cu câinele, putând face orice cu el. De aici decurge nevoia de a cunoaște cât mai mult din psihologia canină, nevoile afective, reacțiile și limitele posibilităților sale de a educa și dresa un câine-lup. Trebuie să fim clari În ceea ce dorim să obținem de la câine și totodată să-l facem să Înțeleagă acest lucru, adică să fim Înțeleși de el. Să nu uităm că el este capabil se sesizeze cu ușurință tonul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]