1,250 matches
-
al inspirației ne-a dus la concluzia unei dualități, în virtutea căreia există de o parte subiectul care o primește, iar de altă parte un non-eu, o putere din afară de subiect, care dăruiește inspirația. Marii artiști sunt de acord asupra acestei dualități, pe care de altfel o implică însăși noțiunea de inspirație. Misticii religioși nu numai că recunosc acest caracter de dualitate, dar cu o incomparabilă tărie și certitudine văd în noneul, care dăruiește inspirația, o suprapersonalitate infinită, pe care o numesc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de altă parte un non-eu, o putere din afară de subiect, care dăruiește inspirația. Marii artiști sunt de acord asupra acestei dualități, pe care de altfel o implică însăși noțiunea de inspirație. Misticii religioși nu numai că recunosc acest caracter de dualitate, dar cu o incomparabilă tărie și certitudine văd în noneul, care dăruiește inspirația, o suprapersonalitate infinită, pe care o numesc Dumnezeu, în desăvârșită concordanță cu doctrina creștină. Știința psihologică descrie mai mult sau mai puțin veridic acest fenomen misterios și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
noi știm că e „chipul lui Dumnezeu în om” și din care psihologismul modem nu face altceva decât un fel de birou de înregistrare a fenomenelor ce binevoiesc să iasă la suprafață din noaptea profundă a sufletului! Admițând caracterul de dualitate, aceste întrebări se pot reduce, după convingerea noastră, la una singură și anume: care e locul inspirației în sufletul omenesc? Este el inconștientul, cum susține psihologismul modern, sau spiritul cum ne învață teologia ortodoxă? Pentru a evidenția contrastul dintre aceste
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vin... în ajutor și s...-l ajute la îndeplinirea dorinței clientului. În toate aceste cazuri, avem de-a face cu energia Ki. Ea este pretutindeni, ne înconjoar..., nu are dimensiune spațial... sau temporal... fiind ins...și esență divin... supus... totuși dualității Yin/Yang, a cercului Tao, cunoscut de majoritatea persoanelor. Yin și Yang Vorbeam de dualitatea Yin/Yang. Nu este aceasta oare una normal..., logic... și elementar...? Pe P...mânt exist... dualit...ți la tot pasul: b...rbat/femeie, lumin.../întuneric
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
avem de-a face cu energia Ki. Ea este pretutindeni, ne înconjoar..., nu are dimensiune spațial... sau temporal... fiind ins...și esență divin... supus... totuși dualității Yin/Yang, a cercului Tao, cunoscut de majoritatea persoanelor. Yin și Yang Vorbeam de dualitatea Yin/Yang. Nu este aceasta oare una normal..., logic... și elementar...? Pe P...mânt exist... dualit...ți la tot pasul: b...rbat/femeie, lumin.../întuneric, bine/r...u, bolnav/ s...n...tos, seria antonimelor putând continuă la nesfârșit. Exist... persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
Ki despre care am mai vorbit și s... clarific...m anumite concepte legate de acesta. În primul rând, trebuie reținut faptul c... Universul este unul bipolar; în el exist... lumină (Ki-ul ușor) și întunericul (Ki-ul greu), extraordinar reprezentate că o dualitate empiric... cuprins... în cercul alb al întregului, care formeaz... Tao Ț simbolul Yin/Yang (Taiji). Spuneam c... lumină și întunericul universal se afl... într-o stare de echilibru dinamic, iar mișc...rile acestor dou... forțe se compenseaz... întotdeauna, chiar dac
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
asociază, de asemenea, cu alte substantive, cum ar fi: atitudine transdisciplinară, metodologie transdisciplinară, trăire transdisciplinară etc. 2.1. Definiția transdisciplinarității "Văd în transdisciplinaritate Marea Cotitură a secolului al XXI-lea.." (Michel Camus) Din perspectiva lui Basarab Nicolescu, transdisciplinaritatea este "transgresiunea dualității ce opune cuplurile binare: subiect-obiect, subiectivitate-obiectivitate, materie-conștiență (awareness), reducționism-holism, diversitate-unitate. Această dualitate este transgresată de unitatea deschisă care cuprinde și Universul, și ființa umană" (B.N.,1999, p. 66). Referindu-se la etimologia lui trans, autorul descoperă că termenul are aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
transdisciplinară, trăire transdisciplinară etc. 2.1. Definiția transdisciplinarității "Văd în transdisciplinaritate Marea Cotitură a secolului al XXI-lea.." (Michel Camus) Din perspectiva lui Basarab Nicolescu, transdisciplinaritatea este "transgresiunea dualității ce opune cuplurile binare: subiect-obiect, subiectivitate-obiectivitate, materie-conștiență (awareness), reducționism-holism, diversitate-unitate. Această dualitate este transgresată de unitatea deschisă care cuprinde și Universul, și ființa umană" (B.N.,1999, p. 66). Referindu-se la etimologia lui trans, autorul descoperă că termenul are aceeași rădăcină cu trei, care semnifică transgresiunea lui doi, ceea ce se află dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Anexa 2. Sunt atașate imagini folosite în dezbatere: Masă ovală, la care discută 3 bărbați, cu fețe distorsionate. Oameni celebri, cărora li se va face un portret. Un alt tip de portret al lui Einstein. Un robot, ce poate reprezenta Dualitatea omul de știință modern Anexa 3. Fragmente selectate și lecturate de către elevi FIZICIENII: Actul al doilea (Selecțiuni) Newton:... Iată, încep cu o mărturisire: Möbius, eu nu sunt nebun! Möbius: Firește că nu, sir Isaac, asta o știm cu toții. Newton: Și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
1. De ce sunt izgoniți cei doi din rai? 2. Care este gestul imediat următor auzirii glasului lui Dumnezeu? 3. De cine se ascund Adam și Eva? 4. De ce le face Dumnezeu haine din piele? Secvența 1: 15 min. * Pornind de la dualitatea haină de lumină / haină materială, elevilor li se va cere să evoce nucleul narativ al povestirii Hainele cele noi ale împăratului, de H. C. Andersen. Având ca text-suport varianta completă a acesteia, elevilor li se va cere să răspundă la
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
mentalitatea mic burgheză, această balansare între idealism și teamă, între atitudini de bravadă și lașitate, între proiectarea unor mari proiecte și autoimpunerea unor limite. Mentalitatea mic-burgheză nu și-a asumat nici o misiune revoluționară radicală. În planul raporturilor sociale avem o dualitate comportamentală: burgheză prin comportament economic și mentalitate mic-burgheză în atitudinile publice, o dualitate datorată aceluiași impact de neocolit, cel al naționalului, prioritatea epocii noastre moderne. Totul era subordonat edificării spațiului național. În această construcție burghezia românească fiind slabă economic, a
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și lașitate, între proiectarea unor mari proiecte și autoimpunerea unor limite. Mentalitatea mic-burgheză nu și-a asumat nici o misiune revoluționară radicală. În planul raporturilor sociale avem o dualitate comportamentală: burgheză prin comportament economic și mentalitate mic-burgheză în atitudinile publice, o dualitate datorată aceluiași impact de neocolit, cel al naționalului, prioritatea epocii noastre moderne. Totul era subordonat edificării spațiului național. În această construcție burghezia românească fiind slabă economic, a fost nevoită să se asocieze cu acei boieri care au conștientizat oportunitatea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
lor cu unele concluzii ale analizei kantiene, pe linia elaborării unui concept al cunoașterii orientat spre formă. Hermann von Helmholtz, socotit cel mai de seamă cercetător german al naturii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a conceput dualitatea conținutului și a formei cunoașterii în termenii distincției dintre experiențe senzoriale, care iau naștere prin acțiunea stimulilor asupra organelor noastre de simț, și concepte, care sunt create pentru a coordona și a sistematiza aceste experiențe. Tocmai necesitățile unei coordonări și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nu a Îngăduit naturii să se extindă dincolo de ceea ce i se potrivește. Dacă n-ar fi existat altceva decât unitatea pură șkatharonț șisimplă șamigesț, (D) materia n-ar fi suferit nici o diviziune; dar, Întrucât unitatea se afla În relație cu dualitatea care are tendința de a se diviza, iată că natura a fost supusă concomitent și unei diviziuni, și unei scindări. Procesul s-a oprit la punctuldespre care am vorbit, numărul impar prevalând asupra celui par. 36. Iată, așadar, de ce oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
descoperea precursor al aporeticului și antinomicului din propria sa gândire pe Ion Heliade Rădulescu, autorul teoriei echilibrului între antiteze, cu punct de plecare în filosoful francez Pierre Joseph Proudhon (1809-1865), dar prelucrată în chip original de pașoptistul român, în spiritul dualității ontice din gândirea populară. Însă marele precursor care a transfigurat esențial antitezele lui Heliade (nehegelian) este Eminescu, din păcate rămas necunoscut lui Ștefan Lupașcu. Propoziția eminesciană antitezele sunt viața, care ne introduce într-un univers vădit nehegelian, cu consecințe onto-gnoseologice
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
niveluri izomorfe zonei de non-rezistență și care împlinesc rolul de terț inclus în mod secret. Basarab Nicolescu observă etimologia comună a lui trei și a lui trans: "transgresiunea lui doi, ceea ce se află dincolo de doi"326. Astfel, transdisciplinaritatea devine "transgresiunea dualității ce opune cupluri binare: subiect-obiect, subiectivitate-obiectivitate, materie-conștiință, natură-divin etc. Așadar, Noica știa ce spune când identifica punctul de naștere a Europei în 325, la Niceea, odată cu impunerea dogmei Sfintei Treimi, acel miracol logic al putinței ca Unu să fie Trei
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
să ne arunce în eroare, căci nu Dumnezeu este Nimic, ci a creat lumea din nimic, confirmând plinătatea vidului. Este adevărat că taoismul identifică vidul cu Dumnezeu (Dao), dar mai vorbește de Unul care este Suflul primordial și care însuflețește dualitatea yin-yang, într-o logică triadică, generând ființă. În această ecuație "Vidul tinde către plenitudine"328. Taoismul a intuit legătura dintre oglindă și vid. Iar pictura chineză este, din acest punct de vedere, una a zonelor de maximă transparență. Altfel spus
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
consistență ontologică, ci doar vidul dinăuntru, non-material. Altfel zis, forma ulciorului nu e totuna cu materia lui. Redusă la aceasta, ea devine doar simulacru, căci este privată de vidul plin, de transparența care e a afectivului ce pune în tensiune dualitatea yin-yang: "cuplul Yin-Yang poate să funcționeze, și ființele să-și afle Armonia, numai datorită unui al treilea factor, și anume Vidului mediu", precizează François Cheng 329. Artistul creează și el din oglindă 330, din "nimic", adică "transdisciplinar", transfigurând. În limba
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
reprezentative, Insuportabila ușurătate a ființei (1984) ce pare să contextualizeze nu numai cronologic, dar și estetico-filosofic postmodernitatea, vom avea, azi, surpriza să asistăm la spectacolul unei stranii pulverizări a postmodernismului. N-ar fi de mirare să ne ciocnim de aceeași "dualitate" interpretativă ca în cazul celor doi mari "precursori" ai postmodernismului românesc, cum sunt considerați I. L. Caragiale și G. Bacovia. Firește, cei doi sunt "precursori" ai postmodernismului numai printr-o simplificare nonhermeneutică la nivelul "complexelor de cultură", cum am demonstrat în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de operație era în același timp o vacanță fără Tereza"431. Nici mitul androginiei primordiale (platonician) nu-l satisface, căci Tereza nu era "jumătatea lui", ci mai degrabă femeia găsită în coșul de nuiele al copilului Oedip, adică povara destinului. Dualitatea ființei lui Tomas este bine înțeleasă de Sabina. Această dualitate este chiar dedublarea societății comuniste a Cehiei. Sabina pictează fațada convențională a lumii comuniste, dar undeva în tablou se deschide o breșă în care se vede întreaga mizerie. La fel
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
431. Nici mitul androginiei primordiale (platonician) nu-l satisface, căci Tereza nu era "jumătatea lui", ci mai degrabă femeia găsită în coșul de nuiele al copilului Oedip, adică povara destinului. Dualitatea ființei lui Tomas este bine înțeleasă de Sabina. Această dualitate este chiar dedublarea societății comuniste a Cehiei. Sabina pictează fațada convențională a lumii comuniste, dar undeva în tablou se deschide o breșă în care se vede întreaga mizerie. La fel, Sabina îl pictează pe Tomas-Don Juan-ul, dar prin crăpătură se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Castex). �n sf�r?it, pe acoperi?urile �nalte de ardezie, constructorii au cl?dit un num?r excesiv de mare de ediculi la �nt�m-plare, de stil hibrid, ca o manifestare a m?iestriei ?i a libert??îi lor. Aceast? dualitate caracteristic? pentru prima Rena?tere francez? este ?i mai frapant? �n arhitectură religioas?, ca la Saint-Eustache (Paris, �ncep�nd din 1532) unde structurile gotice flamboaiante s�nt sistematic �mbr?cate cu decoruri italiene. Transferarea Cur?îi de c?tre Francisc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un poet modern tulburător, care își extrage inspirația din meditația continuă și pasionată asupra condiției omului contemporan, a măruntelor sau grandioaselor sale acte existențiale, într-o lume sfâșiată de ireductibile contraste, de tragedii personale și de războaie, dar și de dualitatea efemer-etern. În tot ce scrie, el are capacitatea rară de a se înălța la gestul solemn, de a găsi tonul patetic, de a uimi prin simbolistica sublimată a experienței anodine și, uneori, chiar de a descoperi sensul tragic al existenței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
mic pentru a merita această dragoste. Totuși, alteritatea este recunoscută prin diferența dintre sexe și momentul de îndoială inițial, înainte ca sentimentul afectelor împărtășite să satisfacă orice absență, orice pierdere. Fantasma care susține această primă iubire este aceea a unei dualități atotputernice, dualitatea mamă-copil în care toate trebuințele sunt satisfăcute. Dar imaginea mamei arhaice, omniprezentă, invadatoare și absorbante nu este niciodată departe. De asemenea, dorința destructivă a altora amenință mereu această dualitate atât de fericită și de satisfăcută: orice rău este
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a merita această dragoste. Totuși, alteritatea este recunoscută prin diferența dintre sexe și momentul de îndoială inițial, înainte ca sentimentul afectelor împărtășite să satisfacă orice absență, orice pierdere. Fantasma care susține această primă iubire este aceea a unei dualități atotputernice, dualitatea mamă-copil în care toate trebuințele sunt satisfăcute. Dar imaginea mamei arhaice, omniprezentă, invadatoare și absorbante nu este niciodată departe. De asemenea, dorința destructivă a altora amenință mereu această dualitate atât de fericită și de satisfăcută: orice rău este proiectat în
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]