1,184 matches
-
făcută la 2 iulie 1790 de egumenul mănăstirii Sfântul Sava mai rar, fiule. --S-o auzim, părinte. --“Către preacinstitul Divan a Cnejiei Moldovei”. “Jăluim... că un Toader brașoveanu neguțător... are o dugheană,... pe locul mănăstirii Sfetii Savii, lângă zid, din care dugheană iaste și portiță pin zid, de intră în mănăstire, și fiindcă au făcut o cafenea și fel de fel de oameni întră acolo, care să obicinuiesc a întra și în mănăstire, ne temem ca nu cumva să se întâmple niscai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
unde „a intrat ucenic la abagerie, apoi ajutat de împrejurări, s-a alipit de casa lui Vasile Lupu”<footnote Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. III, Editura All Educational, București, 2000, p. 105 footnote>. Locul unde a slujit Duca la dugheană este încă obscur. După Del Chiaro ar fi fost la București, după Nicolae Costin, ar fi fost la Iași. Înclin să-i dau dreptate lui Nicolae Costin, pentru că evoluția viitoare a lucrurilor ni-l înfățișează pe Duca fiind mult mai
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
hotărât să ridice aici o mănăstire întărită, o citadelă deopotrivă a spiritului și a războiului. La 27 noiembrie 1662, Istratie Dabija voievod întărește Mănăstirii Hlincea stăpânirea asupra locului din jur, asupra unor sate, vii, poslușnici și țigani precum și a unor dugheni și locuri de dugheni din Iași. În acest act este menționat și dealul Cetățuia de unde trebuia luată desetina de vin; să ia „tot vinăriciul ce va fi la toate viile de la Cetățuia”, călugării de la Hlincea<footnote Ioan Caproșu, Documente privitoare
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
o mănăstire întărită, o citadelă deopotrivă a spiritului și a războiului. La 27 noiembrie 1662, Istratie Dabija voievod întărește Mănăstirii Hlincea stăpânirea asupra locului din jur, asupra unor sate, vii, poslușnici și țigani precum și a unor dugheni și locuri de dugheni din Iași. În acest act este menționat și dealul Cetățuia de unde trebuia luată desetina de vin; să ia „tot vinăriciul ce va fi la toate viile de la Cetățuia”, călugării de la Hlincea<footnote Ioan Caproșu, Documente privitoare la istoria orașului Iași
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mănăstirea să fie terminată a primit danii și de la diverși particulari, de categorie socială inferioară și totodată și-a extins domeniul și prin schimburi”<footnote Ibidem, p. 556 footnote>. O altă categorie de proprietăți erau ,,cele din interiorul orașului, diverse dughene în Iași pe Ulița rusească, înspre Sărăria Veche, pe Ulița Mare, în capul Podului Hagioaiei în jos și altele”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 16 footnote>. În cea de-a treia domnie (1678-1683), Duca Vodă a hărăzit Cetățuiei, Mănăstirea Hlincea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Sărăria Veche, pe Ulița Mare, în capul Podului Hagioaiei în jos și altele”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 16 footnote>. În cea de-a treia domnie (1678-1683), Duca Vodă a hărăzit Cetățuiei, Mănăstirea Hlincea, „cu toate ocinile, vecinii, morile, viile, dughenile, ca metoc. In acest fel, egumenul Cetățuiei era împuternicit să numească la Hlincea un epitrop”<footnote Idem, Două monumente de artă feudală din împrejurimile Iașului. Mănăstirea Hlincea și Aroneanu, în: „Cercetări Istorice”, 1970, p. 285 footnote>. Încă o sursă de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
al Țării Ucrainei întărește stăpânirea asupra acestui loc cu 350 de taleri bătuți<footnote Ibidem, documentul 568, p. 504 footnote>. Tudosca, fiica lui Enache, nepoata lui Limbir, soțul ei Ionașco și copii ei vând Mănăstirii Cetățuia niște case cu patru dughene și cu pivnițe de piatră de lângă Sărăria Veche, cu 410 lei și 300 merțe de grâu<footnote Ibidem, documentul 586, p. 521 footnote>. La 24 ianuarie 1693, Constantin Cantemir voievod dăruiește poslușnici și vecini și scutește de dări mai multe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
voievod întărește Mănăstirii Cetățuia stăpânirea asupra a două pogoane de vie dăruite de Mihalache, fiul lui Neofit călugăr<footnote Ibidem, documentul 588, p. 516 footnote>. Tot Mihail Racoviță în decembrie 1723, întărește lui Iostin, egumenul Mănăstirii Cetățuia, stăpânirea asupra unei dugheni de pe Ulița Hagioaiei, în urma judecății cu Petru Alevra negustor<footnote Ibidem, documentul 638, p. 552 footnote>. Numărul total al proprietăților funciare ale Mănăstirii Cetățuia este destul de dificil de estimat, pentru că numărul moșiilor oscilează de la o epocă la alta și în funcție de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
adevărată realizare a stilului pictural din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. VII. Înfăptuiri culturale în „vremea Ducăi - Vodă”. Tipografia grecească de la Cetățuia Venit de tânăr în Moldova, Gheorghe Duca a fost mai întâi ucenicul unui proprietar de dugheană la abagerie în Iași. În timpul domniei lui Vasile Lupu, el a fost avansat la dregătoria de mare cămăraș, funcție administrativă care însemna chivernisirea averii personale a voievodului. În timpul domniei lui Ștefăniță Lupu (1659-1661), Duca a avut funcția de vistiernic al
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
august 1672, când dă mărturie despre hotarul satului Ciurbești dinspre Horpaz<footnote Ibidem, documentul 380, p. 351 footnote>. Tot în timpul lui se sfințește mănăstirea. Macarie (1673-1700) apare la 7 februarie 1685, când dă mărturie privitoare la cumpărarea unei pivnițe cu dugheni pentru Mănăstirea Sfântul Ioan Gură de Aur, cu 500 de lei proveniți din vânzarea unor șifturi de postav lăsate lui de doamna lui Gheorghe Duca vodă<footnote Ibidem, documentul 599, p. 530 footnote>; cumpără un loc de casă de pe Ulița
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
p. 530 footnote>; cumpără un loc de casă de pe Ulița Mare de la Constantin fost mare armaș, cu 350 de taleri bătuți la 5 februarie 1682<footnote Ibidem, documentul 568, p. 504 footnote>; cumpără la 1 iunie 1683, case cu patru dughene și cu pivnițe de piatră de lângă Sărăria Veche, cu 410 lei și 300 merțe de grâu de la Tudosca, fiica lui Enache, nepoata lui Limbir, împreună cu copii și cu soțul Ionașco<footnote Ibidem, documentul 586, p. 521 footnote>; un litigiu cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
asupra unor vii părăsite pe Valea Cozmoaiei și Nastasia fiica Ioanei vinde Mănăstirii Barnovschi o casă în Târgul de Jos cu 15 lei<footnote Ibidem, documentul 618, p. 539; 622, p. 541 și 642, p. 555 footnote>, primește stăpânirea unei dugheni<footnote Ibidem, documentul 638, p. 552 footnote>, se învoiește cu Nicolai cântăreț pentru un grajd de pe locul mănăstirii<footnote Ibidem, documentul 632, p. 548 footnote>, la 15 iulie 1723. În februarie 1739, Cârste blănar de pe Podul Hagioaiei dă egumenului Cetățuiei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ibidem, documentul 638, p. 552 footnote>, se învoiește cu Nicolai cântăreț pentru un grajd de pe locul mănăstirii<footnote Ibidem, documentul 632, p. 548 footnote>, la 15 iulie 1723. În februarie 1739, Cârste blănar de pe Podul Hagioaiei dă egumenului Cetățuiei două dugheni din Târgul de sus<footnote Ibidem, vol. IV, documentul 347, p. 249 footnote>, fără a i se aminti numele egumenului, iar în mai 1739 în urma unei judecăți la care egumenul Cetățuiei a fost martor, iarăși nu se menționează numele lui
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1739 în urma unei judecăți la care egumenul Cetățuiei a fost martor, iarăși nu se menționează numele lui<footnote Ibidem, documentul 217, p. 154, 361, p. 262și 367, p. 266 footnote>, însă la 5 mai 1739 este martor în procesul unor dugheni se amintește de Neofit fără însă a-l prezenta ca fiind egumenul de la Cetățuia. Neofit este egumen al mănăstirii din 1739. S-a judecat pentru neplata unei chirii pentru un loc de pivniță<footnote Ibidem, documentul 317, p. 228 footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1752 Mihail Racoviță scutește mănăstirea de dări pentru repararea zidului, a caselor și chiliilor, iar cu banii rămași să ajute Sfântul Mormânt<footnote Ibidem, documentul 662, p. 423 footnote>. La 12 ianuarie 1755 egumenul de la Cetățuia se judecă pentru o dugheană, însă nu i se pomenește numele<footnote Ibidem, documentul 823, p. 544 footnote>. Se presupune a fi Teodosie. În documentul din 29 decembrie 1758 arhimandritul Ghedeon egumen al mănăstirii Cetățuia este în proces cu Vasilie butnar pentru constrirea a două
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
însă nu i se pomenește numele<footnote Ibidem, documentul 823, p. 544 footnote>. Se presupune a fi Teodosie. În documentul din 29 decembrie 1758 arhimandritul Ghedeon egumen al mănăstirii Cetățuia este în proces cu Vasilie butnar pentru constrirea a două dugheni în târgul de Sus<footnote Ibidem, vol. VI, documentul 180, p. 158 footnote>. În documentul din 8 octombrie 1760 care judeca conflictul dintre egumenul Cetățuiei și Vasile teslar privitor la constrirea unei dughene, nu se amintește numele egumenului<footnote Ibidem
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu Vasilie butnar pentru constrirea a două dugheni în târgul de Sus<footnote Ibidem, vol. VI, documentul 180, p. 158 footnote>. În documentul din 8 octombrie 1760 care judeca conflictul dintre egumenul Cetățuiei și Vasile teslar privitor la constrirea unei dughene, nu se amintește numele egumenului<footnote Ibidem, documentul 321, p. 276 footnote>. La 20 mai 1761 într-un alt document apare numele arhimandritului Ghedeon egumenul Cetățuiei care cerceta documentele mănăstirii despre un egumen Macarie, fiindu-i de folos într-un
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1784, îl găsim în alte documente tot ca egumen al Cetățuiei<footnote Ibidem, documentul 150, p. 166 ; 211, p. 229; 395, p. 527 și 245, p. 315 footnote>. În documentul din 17 august 1783 egumenul Ghedeon cumpără locul și două dugheni din Ulița Brăhăriei de la Sandu Ioan și sora lui Safta<footnote Ibidem, documentul 174, p. 224 footnote>. La 6 iulie 1789 egumenul arhimandrit Ghedeon se judecă la Divan cu soția lui Ioniță blănar, Casandra, pentru o dugheană de pe locul mănăstirii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
locul și două dugheni din Ulița Brăhăriei de la Sandu Ioan și sora lui Safta<footnote Ibidem, documentul 174, p. 224 footnote>. La 6 iulie 1789 egumenul arhimandrit Ghedeon se judecă la Divan cu soția lui Ioniță blănar, Casandra, pentru o dugheană de pe locul mănăstirii<footnote Ibidem, documentul 492, p. 623 footnote>, iar la 15 februarie 1790 boierii din divan hotărăsc: Casandra să plătească bezmenul restant pe 20 de ani a trei dughene din Iași<footnote Ibidem, documentul 525, p. 660 footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Divan cu soția lui Ioniță blănar, Casandra, pentru o dugheană de pe locul mănăstirii<footnote Ibidem, documentul 492, p. 623 footnote>, iar la 15 februarie 1790 boierii din divan hotărăsc: Casandra să plătească bezmenul restant pe 20 de ani a trei dughene din Iași<footnote Ibidem, documentul 525, p. 660 footnote>. La fel îl găsim în documente precum cel din 15 martie 1791, din 27 mai 1794, din 1 iunie 1794, din 20 septembrie 1794, din 17 iulie 1795<footnote Ibidem, vol
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vol. IX, documentul 9, p. 13; 256, p. 240; 261, p. 250; 290, p. 278; 368, p. 356 footnote>. În documentul din 18 iunie 1800, prin care Alexandru Ipsilanti voievod judecă pricina dintre Todosiia vistiernicească și mănăstirea Nicoriță pentru o dugheană de pe Ulița Mare, în găsim menționat pe arhimandritul Ghedeon fost egumen al mănăstirii Cetățuia<footnote Ibidem, vol. X, documentul 336, p. 312 footnote>. La 12 februarie 1797 arhimandritul Arsenie, egumenul Cetățuiei cumpără de la Soltana din Hlincea trei pogoane de vie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cumpără de la Soltana din Hlincea trei pogoane de vie cu livadă cu 200 lei<footnote Ibidem, documentul 87, p. 93 footnote>. La 1 octombrie 1797 într-un document prin care Măriuța, soția defunctului Gavriil din Iași, dăruiește mănăstirii Cetățuia trei dughene din Târgul de jos, îl găsim ca egumen al Cetățuiei pe arhimandritul Arsenie<footnote Ibidem, documentul 134, p. 126 footnote>. La fel îl găsim în alt document din 21 noiembrie 1797<footnote Ibidem, documentul 146, p. 132 footnote>. Îl găsim
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la rând ca la paradă...Plin de curiozitate, cu privirea alergând cu nesaț peste tot, calc pe ulițe...Iată-mă-s pe una care parcă nu seamănă cu celelalte. Îi mai altfel...e mai dreaptă, iar casele au altă față. Dughenile se aliniază cuminți una după alta. O biserică cu o înfățișare aparte și cu țintirim împrejur străjuiește o latură a uliții. La răscrucea din capătul de sus tocmai se clădește un zid înalt în jurul unei biserici nou-nouțe. Zidul se încheie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
polonic de băutură, pe care de astă dată o soarbe pe îndelete...Ce o fi băutura asta? - mă întreb...Poate că îi bragă...Poate...Cine știe? Nu îndrăznesc să-l întreb pe tejghetar, care de altfel a și intrat în dugheană. Pe bragagiu la fiecare pas îl tot oprește cineva. El repetă mereu ca o păpușă pe sfori aceleași mișcări. Îi urmăresc gesturile fără să vreau. Sunt ale unui profesionist. În timp ce licoarea curge ca din țuțuroi, omul coboară și ridică polonicul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Merg încet, cu atenția trează. După cele pe care le văd mi se pare că sunt într-o altă lume...La ușa unei prăvălii se leagănă o legătură de opinci nou-nouțe, atârnate de nojițe alături de o pereche de ciubote. Din dugheană se aud lovituri surde de ciocan. Cred că e o ciubotărie...Larma uliței crește pe măsură ce timpul trece. Lumea a început să viermuiască. Unii se grăbesc în susul uliței, alții în josul ei. Fiecare cu treaba lui...La prima răscruce, mă întâlnesc pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]