18,730 matches
-
îl calc, si-aleg păcatul, Cine mă ia în brațe line, Și iad de sunt, ca pe-mparatul Înduioșărilor divine? Și ultimul damnat din lume, De sunt, și spun din cuget: iartă! Cine mă spală dintre hume, Și-n liber, Duhul Tău mă poartă? Dragă mi-e, frate, libertatea, Dar în zadar îi caut în râu, Întreaga ființă plinătatea Ea are, Doamne, chipul Tău! 5 februarie 2009 Cui ne închinam noi Mariei, Domnului Iisus, Și Duhului cel Sfânt din lume, Și
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]
-
dintre hume, Și-n liber, Duhul Tău mă poartă? Dragă mi-e, frate, libertatea, Dar în zadar îi caut în râu, Întreaga ființă plinătatea Ea are, Doamne, chipul Tău! 5 februarie 2009 Cui ne închinam noi Mariei, Domnului Iisus, Și Duhului cel Sfânt din lume, Și Tatălui, si inca-n plus, Tuturor hoților, anume Decât Treimea, mai presus Suntem chiar noi, Cezarii care La Cezari facem închinare, Și-i dăm un cent, și lui Iisus Sfânt, Sfânt, Sfânt, Sfânt, acela care
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]
-
toamna s-a Împlinit pleznind de rod și fruct, când mândră și-a pus veșmânt de aur și s-a acoperit cu borangic de brumă, te duci În vie și o storci de sângele lui Dumnezeu, de gândul și de duhul lui, pe care-l pregătești și-l pitrocești Întocmai așa cum l-a pregătit tata, bunicul și cu străbunicul tău, fără abatere și fără greș de cind e lumea lume. Acuma e aproape gata! Așezi licoarea În butoi cu doaga veche
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
Comentariile lui Roquet sunt extrem de perspicace și opuse interpretărilor tendențioase și chiar puerile și ridicole ale Alexandrei Lavastine-Laignel. Acest interviu a fost începutul prieteniei între acești doi mari cugetători. Urmează pe ecran Emil Cioran ale cărui cuvânte sunt pline de duh. Ne spune Cioran: Eliade avea temperament, “personalitatea și vivacitatea lui Eliade erau contagioase. Și chiar când nu suntem de acord cu el, trebuie să-i admirăm profunzimea, substanța și autenticitatea gândirii sale. Mulți au admis cât de mult i-au
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
literatura creștină elenistă dinainte de 350 d. H., cu excepția Sfântului Grigorie de Nyssa. Sfântul Grigorie al Nyssei și Sfântul Macarie instilează interpretarea lumii ca și comuniune supremă cu Divinitatea în psyche-ul creștinismului, și o fac astfel încât devine asociată cu primirea harului Duhului Sfânt. În privința problemei priorității, în cazul dezbaterii legate de Marea Scrisoare a Sfântului Macarie și de lucrarea De Instituto christiano a Sfântului Grigorie, experții acceptă la momentul actual influența Sfântului Macarie ca fiind anterioară și formatoare<footnote De aceea nu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. VIII, București, Editura Humanitas, 2002, p. 103-104. footnote>. În extaz, omul „a plecat de la sine”, absorbit de lumina și de focul Duhului Sfânt. „Acesta face trupul transparent și fierbinte pentru că și sufletul e fierbinte. El e focul entuziasmului curat”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 19, în Filocalia ...., vol. VI, București, Editura Humanitas, 1997, p. 65. footnote>. Avem de-
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
a luminii”<footnote Ibidem, p. 109. footnote>. Atât la Sfântul Grigorie, cât și la Sfântul Macarie (Pseudo-Macarie), se afirmă necesitatea căutării permanente a împlinirii spirituale, descoperită în har, și personificată de credință. Sfântul Macarie, în special, se concentrează pe rolul Duhului Sfânt, și pe analizarea poruncilor, în participarea progresivă a creștinului<footnote Collection III, E. Klostermann și H. Berthold (ed.), Neue Homilien des Makarius/Symeon, Berlin, 1961, 27.7. footnote>. În „Colecția I Omilia 31.-6”<footnote Collection I, H. Berthold
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
libertății și eliberării de patimi”, o învățătură care reprezintă ecoul conceptului de epectază al Sfântului Grigorie. La Părinții Bisericii, viața în trezvie și autocontrol (ἐγχράτεια) este cea care permite sufletului să primească ajutorul divin necesar pentru „a zbura pe aripile Duhului” și de a comunica cu Divinul. Comunitatea pe care încerca Sfântul Macarie să o creeze era o Biserică pură, o comunitate de credincioși care își puneau întreaga inimă în răspunsul la Dumnezeu și care primeau comunicări de la Dumnezeu când se
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
fiind, frații Sfântului Macarie sunt comunități formate din cei care se împărtășesc de divin<footnote Collection II, 17.2. footnote>, și sunt „participanți la secretele Împăratului ceresc”<footnote Ibidem. footnote>. Sfântul Macarie recunoaște pericolul care rezidă în a nu permite Duhului să lucreze asupra inimii, din cauza lipsei de disciplină și a ascetismului, dar și consiliază împotriva celor care, experimentând harul divin și trăind o viață de autocontrol, presupun că sunt liberi de păcat<footnote Ibidem, 17.6. footnote>. Anterior Sfinților Macarie
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Pseudo-Macarius ..., p. 312. footnote>. Sfântul Macarie utilizează ideea de „beție trează” în cadrul explicațiilor asupra stilului de viață al creștinului și subliniază că natura divină este sursa beției. În „Colecția I, Omilia 63.6” este menționată „beția trează profundă, determinată de Duh la fel cum despre trup se spune că e intoxicat de vin”<footnote Collection I, 63.6. footnote>. În timp ce aceasta este singura mențiune a „beției treze” în cadrul omiliilor, incidențele mai generoase ale „beției” indică o influență subiacentă indubitabilă pentru această
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
disponibilă în timpurile de acum. Beția spiritului este determinată de lucrările harului asupra inimii credinciosului. „Cei ce s-au învrednicit să fie fii ai lui Dumnezeu și să aibă pe Hristos strălucind întru ei, sunt conduși în diferite chipuri de Duhul și sunt mângâiați de har în adâncul inimii lor. Niciuna din plăcerile cunoscute în lume nu poate fi comparată cu (cea provocată de) petrecerea harului în suflet. Această petrecere este asemenea unui prânz împărătesc, la care oamenii se bucură și
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
îngeri fără trup; trupul lor fiind atât de ușor (atât de înduhovnicit), ei socotesc că nici n-au trup. Uneori, (astfel de oameni) se desfată și sunt ca și îmbătați de băutura minunată, de băutura cea de nedescris a tainelor Duhului ...”<footnote Sf. Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre iubire, 6, traducere Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu, introducere, indici și note de Prof. Dr. N. Chițescu, în Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 34, București, Editura Institutului Biblic și de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1992, p. 325. footnote>. Creatura posedă liber arbitru să coopereze cu această lucrare, dar are și oportunitatea de a o refuza<footnote Collection I, 45.3. footnote>. În unire cu lucrarea Duhului asupra inimii este recunoașterea faptului că Dumnezeu, pentru rațiunile și scopurile proprii Lui, poate retrage într-o oarecare măsură „lampa arzătoare a harului”<footnote Collection II, H. Döries, E. Klostermann, H. Berthold (ed.), Die 50 Geistlichen Homilien des Makarios, Berlin
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
că sufletul poate avansa mai departe spre primirea cetățeniei în Împărăția cerurilor, pentru ca mai târziu să „pregătească în mod special lampa” să lumineze sufletul<footnote Collection I, 52.2. footnote>. Deși Sfântul Macarie se referă la a fi îmbătat cu duh, sau cu Dumnezeirea, utilizează și terminologia lui a fi îmbătat cu „bine” și „bucurie”. Bunătatea, în această instanță, reprezintă abundența totală a lui Dumnezeu. Acest aspect vine în contradicție cu cel al „răutății” sau „beției rele”, la care se referă
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
multe rele, (dar) se îndreaptă spre ceea ce este bine”<footnote Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omil. XXVII, 9, în PSB, vol. 34, p. 217. footnote>. „La fel și cei „îmbătați” de divinitate, deși plini și încătușați de Duhul Sfânt, nu sunt constrânși de vreo putere, ci au libertatea de a se întoarce și de a face ceea ce vor în acest veac”<footnote Ibidem, omil. XV, 39-40, în PSB, vol. 34, p. 166. footnote>. Soteriologia macariană, pe lângă faptul că
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Minar descrie fugar această casă, prin 1924: „Într-o casă cu două etaje, din care cel de sus are un cerdac, locuiește bătrâna maică Fevronia Sârboaica, care a găzduit pe Veronica Micle și În casa căreia poeta și-a dat duhul.” În epocă, prin casă cu două etaje se Înțelege casă cu parter și etaj, „casă pe două rânduri de odăi”, cum se mai zicea. Această Maică Fevronia povestește, ea Însăși: „În fiecare vară, pe la Începutul lui iulie, știam că voi
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
lăcomiei pântecelui, cu iubirea de argint și cei care ne momesc cu slava de la oameni, iar ceilalți vin după aceștia pentru a lua în primire pe cei răniți de ei, fiind, de pildă, cu neputință să cadă cineva în mâinile duhului curviei dacă n a fost doborât mai întâi de lăcomia pântecelui. Mânia nu poate tulbura pe acel ce nu luptă pentru mâncări sau bani, sau slavă. Și nu putem scăpa de dracul întristării dacă nu ne-am lepădat de toate
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cu neputință să cădem în ispita vreunui drac, dacă nu suntem răniți mai întâi de acele căpetenii ale lor<footnote Evagrie Ponticul, Capete despre deosebirea patimilor și a gândurilor, cap. 1, în Filocalia..., vol. I, p. 62. footnote>. În același duh filocalic, Sfântul Isaac Sirul menționează că diavolul nu poate să se apropie de om, sau să-i aducă ispite, dacă Dumnezeu nu îngăduie și dacă omul nu se lenevește, sau de nu-l dezleagă Dumnezeu spre gânduri spurcate, prin părere
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ajutat<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua, cap. 67, în Filocalia..., vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 80. footnote>. Dumnezeu vrea ca omul să fie conștient că El lucrează în inima sa, de aceea îngăduie duhului rău să-l ispitească și să-l chinuie, ca să poată aprecia și prețui mângâierea dulce a Sfântului Duh. Precum este focul pentru aur, așa sunt ispitele vieții pentru noi. Ne întăresc, ne călesc, ne dau mai multă credință, ne smeresc
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Humanitas, București, 1999, p. 80. footnote>. Dumnezeu vrea ca omul să fie conștient că El lucrează în inima sa, de aceea îngăduie duhului rău să-l ispitească și să-l chinuie, ca să poată aprecia și prețui mângâierea dulce a Sfântului Duh. Precum este focul pentru aur, așa sunt ispitele vieții pentru noi. Ne întăresc, ne călesc, ne dau mai multă credință, ne smeresc și ne învață să ne rugăm și să cerem sfat. Sfântul Paisie Velicikovski, cel mai mare propagator al
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
din capul nostru nu va pieri. De aceea nu voiește Dumnezeu să fie omul fără cazne nici o zi, fiindcă știe că fără acestea nu se poate mântui ... La toată fapta bună vine ispită, fie înainte, fie pe urmă. Darul Sfântului Duh nu se dă fără ispitire și nici nu este după Dumnezeu ceea ce se face fără cercare, prin asuprire, prin necaz sau prin orice fel de nevoie. Că nu este fericit cel ce face fapta bună cu anevoie, ci cel care
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
din gură, iese din inimă, și acestea spurcă pe om. Căci din inimă ies gândurile cele rele, uciderile, desfrânările, mărturiile mincinoase, hulele...” (Matei 15, 18-19). De aceea și proorocul David se ruga, zicând: „Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și Duh drept înnoiește întru cele dinăuntru ale mele” (Psalm 50, 11). 8. Din afară ne ispitesc și ne biruiesc diavolii prin cele cinci simțuri, care sunt ferestrele sufletului. Mai ales prin vedere, prin auzire și prin limbă. Despre ispitele ce intră
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Velicikovski ne sfătuiește și el să prevenim ispitele și este de părere că „trebuie multă trezvie, căci osteneala de mulți ani o putem pierde într-un ceas. Multe sunt pândirile și meșteșugirile dracilor. Nici nu se ostenesc vreodată, că sunt duh, vânând mulți ani. Fiindcă dracul este meșter în a vâna sufletul și noi nu cunoaștem toate meșteșugirile lui, de aceea trebuie să ne trezvim”<footnote Sf. Paisie Velicikovski, op. cit., p. 160. footnote>. Pentru a ne feri de ispite și a
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
-și realiza propria identitate în Creatorul său. Pentru că este creată pentru θέωσις (îndumnezeire), scopul său este de a nu se lăsa reabsorbită într-un Unul neoplatonic, sau de a evada din contingența și materialitatea sa spre o lume ideală a duhurilor sau formelor. Însăși ființa sa creată face posibilă o reală θέωσις<footnote Nancy J. Hudson, Becoming God. The Doctrine of Theosis in Nicolas of Cusa, Catholic University of America, Washington, 2007, p. 22. footnote>. Împrumutând imaginea ochiului luminos de la fratele
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
cu Divinitatea, modificarea inerentă în ființa umană devine un progres disciplinat spre asemănarea cu Divinitatea. Într-o discuție asupra rugăciunii, Bulgakov spune: „Dar principala putere a rugăciunii, ca și a vieții creștine, este de a conduce creștinul la dobândirea Sfântului Duh”<footnote Serghie Bulgakov, The Orthodox Church, Crestwood, St. Vladimir’s Seminary, New York, 1935, p. 149. footnote>. Ar trebui să notăm că nu se face referire la conceptul apusean de locuire, ci mai curând la ceea ce autorul numește „purtător de duh
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]