4,048 matches
-
și cu gutuia în mână, se îndreptă către fereastră. Duse fructul la buze, ca într-un sărut, apoi îl așează afară, pe pervaz. Privi cerul înghețat, dar senin. Luna rotundă îi trimise, zâmbind, o rază. Mia rosti, zâmbind și ea, dulce: -Te rog să i-o duci tu! 24 decembrie 1956 Iarnă adevărată în micul Paris, zăpada a cucerit orașul, stradă cu stradă, ajungând până în cele mai înghesuite alei. Ajun de Crăciun. Lumea se îndreaptă, grăbită, spre casă. Ici- colo, în fața
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
puteau vorbi de rutină. De la cafeaua băută dimineața, încet pe terasă, printre sărutări cu aer adolescentin, până la momentele în care în bucătăria mică experimentau împreună diverse preparate culinare, toate aceste momente aveau savoarea de neegalat a începuturilor. Dulce, atât de dulce... - Ce-ai găsit tu la mine? Uită-te și tu... - Chiar pe tine, răspundea ea, trecându-și mâna drăgăstoasă prin părul lui grizonat. Discuția se purta aproape în fiecare dimineață, devenise un obicei... Lui îi plăcea să audă răspunsul ei
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
în acele zile. E simpatie la prima vedere. Eu cu E. rămânem în grădinița pensiunii, băieții pleacă s-o aducă acasă pe N. Într-un târziu sunt gata și camerele și trecem la odihnă. Între timp E. a primit multe dulciuri de la Isabella. După prânz vine și Nati acasă. Mâncăm, ceva, ei pleacă în trei în oraș, eu cu E. rămânem în parcul de peste drum să ne jucăm și să cunoaștem alți oameni. Seara ne adunăm cu toții la masa din bucătărie
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
pleacă în trei în oraș, eu cu E. rămânem în parcul de peste drum să ne jucăm și să cunoaștem alți oameni. Seara ne adunăm cu toții la masa din bucătărie, băieții trebăluiesc, mâncăm, discutăm, râdem. Isabella ne răsfață cu bunătăți și dulciuri. Târziu, în noapte, ne culcăm. 24 iunie 2007. Sânzienele - Sf. Ioan Botezătorul - Drăgaica. Mare sărbătoare la noi, românii. În acel moment nu știam în ce zi mare eram. Eram atemporali. Mă trezesc destul de târziu, era aproape 9 a.m. și intru
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
le făceam, dar ea mă întrecea. Mama era la Moscova, bunica pe câmp, iar noi, în drum, la joacă, și aveam o fetiță din mahala, a cărei mamă era plecată în Italia, la muncă, și căreia îi trimetea foarte des dulciuri. Și ieșea în drum, noi eram mulți copii, și ne făcea poftă căci, pe timpurile copilăriei mele, nu ne puteam permite să cumpărăm dulciuri când doream. Și ea ne făcea poftă la toți, până într-o zi, când sora mea
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
mahala, a cărei mamă era plecată în Italia, la muncă, și căreia îi trimetea foarte des dulciuri. Și ieșea în drum, noi eram mulți copii, și ne făcea poftă căci, pe timpurile copilăriei mele, nu ne puteam permite să cumpărăm dulciuri când doream. Și ea ne făcea poftă la toți, până într-o zi, când sora mea a zis să-i deie și ei. Olguța, fata cu dulciurile, a refuzat și, atunci, Mariana i-a luat bomboana și a început să
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
făcea poftă căci, pe timpurile copilăriei mele, nu ne puteam permite să cumpărăm dulciuri când doream. Și ea ne făcea poftă la toți, până într-o zi, când sora mea a zis să-i deie și ei. Olguța, fata cu dulciurile, a refuzat și, atunci, Mariana i-a luat bomboana și a început să o mănânce. Olguța a început să plângă și să-i ceară bomboana. Mariana a scuipat pe ea și i-a întins-o, fata a plecat plângând acasă
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
foarte plăcut să vedem cum persoanele din sat ies să ne asculte. Și scoteu afară copiii mai mici să se uite. Noi începeam din mahalaua noastră, pe la neamuri, apoi, unde ne primeau, acolo ne duceam. Acasă, când veneam, turnam toate dulciurile într-un vas mare și începeam să alegem, bomboanele aparte, ciocolatele la fel și biscuiții. Și începeam să mâncăm toate dulciurile, până ce ne săturam. Cât de mult așteptam aceste sărbători, aceste obiceiuri frumoase... Să nu uităm să zâmbim Ce repede
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
Noi începeam din mahalaua noastră, pe la neamuri, apoi, unde ne primeau, acolo ne duceam. Acasă, când veneam, turnam toate dulciurile într-un vas mare și începeam să alegem, bomboanele aparte, ciocolatele la fel și biscuiții. Și începeam să mâncăm toate dulciurile, până ce ne săturam. Cât de mult așteptam aceste sărbători, aceste obiceiuri frumoase... Să nu uităm să zâmbim Ce repede trece timpul, nici nu reușești să-ți dai seama când a trecut o zi, o lună, un an. Și e bine
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
în sinea lui. Îți complici situația, pe când Teodora așteaptă de la tine doar iubire, și nu filosofare în marginea simbolismului matern!” În același timp, știe foarte bine că nu o poate trata ca pe o fetișcană îndrăgostită: cu vorbe dulci și... dulciuri. Inteligența și caracterul Teodorei impun altceva. Domnul R. va trebui să „lucreze” zi de zi și minut cu minut ca să-i dovedească dragostea. A citit și recitit memorabilul cap. 13 din prima scrisoare a apostolului Pavel către Corinteni: „Dragostea este
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Antigona și Ifigenia. Pentru Omar Khayyam totul este nimicnicie. Oamenii sunt jucării de care timpul se amuză și apoi le sfarmă și le preschimbă în cenuși spulberate de-a lungul veșniciei: O clipă-n nesfârșirea neantului, și-o clipă Din dulcele vieții gustăm și-apoi, nimic. Sus neclintiți stau aștrii, iar caravana-n pripă Pornește spre tărâmul eternului Nimic. Khayyam, cel care poseda o erudiție universală, afirmă că taina universului rămâne de nepătruns. Învăț în zeci de tomuri savanții ne-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de plâns și de râs și am să mi fac și eu loc lângă voi pentru că nu, nu am plecat nicăieri, nu aș pleca, mirosiți a lavandă și a vanilie și poate puțin a mare și a fluviu și a dulce și eu vin cu mirosul meu de frig și de gheață și de frică și-mi fac loc aici, lângă voi, și trag plapuma până la bărbie peste noi și tu suspini în somn și copilul se întoarce pe burtă și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
facă asta el singur contra mulțimii, dar trebuia găsită o soluție. Și într-una din zile, norocul i-a surîs. Poposise în apropierea unui izvor. Sorbise și el, de cu seară, cîteva înghițituri zdravene din apa rece și incredibil de dulce. Hotărîse să rămînă în apropiere. Orice animal trebuie să ajungă, în cele din urmă, la adăpat. Renunța la căutarea fără de izbîndă prin toată pădurea aceea imensă; aveau să vină ele spre el. Urechile-i depistară un zgomot ușor. Un grup
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
reprezintă cea a hramului bisericii. Un comitet de organizare format din doi sau trei oameni adună produse și bani de la localnici pentru a cumpăra cele necesare pregătirii evenimentului. Câteva gospodine pregătesc mâncarea pentru întreaga comunitate: aperitive, ciorbă, pilaf cu friptură, dulciuri. Slujba este una deosebită și este oficiată, de obicei, de episcop sau de mitropolit. Persoanele care au contribuit la organizarea hramului rămân la masă, iar ceailalți petrec în familie. Cei veniți din alte localități sunt invitați să rămână la masa
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
deschis o poart? Prin care trece alb? regina nop?îi moart?. O dormi, o dormi În pace printre f?clii o mie ?i În mormânt albastru ?i n pânz? argintie, În mausoleu-?i mândru, al cerurilor arc, Tu adorat ?i dulce al nop?ilor monarh! " (Melancolie) Dac? odinioar? „credin? a" cea care „zugr?ve?te icoanele-n biserici" Îmb?ls?mă sufletul poetului cu ale sale „pove? ți feerice" (simbol al vârstei edenice), acum, cănd „ale vie?îi valuri" i-au
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
z? pad?", „cu-arcuri de nea alb? că argint din Ophir", „cu bol?i mai Înalte decât Însu?i Cerul": „Acolo printre-acele lungi coloane Suspend? lampe mari că ni?te albe lune Ce Împlu lumea raiurilor mele Cu o lumin? dulce, alb?, cald?. Stâlpii sclipesc, bol?ile-s str?lucite, ???? rite-s de pulbere mai alb? Ca-argintul cel de viu ". („Odin ?i poetul") Peisajele pe care Eminescu le f?ure?te În misteriosul mediu marin Încânt? prin viziunea original? ce „Ing?duie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
labirint al iubirii" În care „farmecul vr?jit" al razelor lunii Insufle???te codrul, face ca ? opotul apelor ?? fie „mai limpede ?i mai Înalt" pe fundalul „undei tot mai sc?zute" a cântecului cornului („Iar cornul plin de jale / Sun? dulce, sun? greu"). Luna este ?i În acest caz că o divinitate care ocrote?te sufletul Îndr? gosti?ilor: „ Se tot duc, se duc mereu, Trec În umbr?, pier În vale, Iar? cornul plin de jale Sun? dulce, sun? greu. Blându-i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de jale / Sun? dulce, sun? greu"). Luna este ?i În acest caz că o divinitate care ocrote?te sufletul Îndr? gosti?ilor: „ Se tot duc, se duc mereu, Trec În umbr?, pier În vale, Iar? cornul plin de jale Sun? dulce, sun? greu. Blându-i sunet se Împarte Peste v?i Împr??tiet, Mai Incet, tot mai Incet, Mai departe... mai departe... ". Desenate de lumina lunii ocrotitoare („Luna-n urm???ine straj?"), aceste configura?îi lirice ale spa?iului poetic se deschid
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
imaginilor artistice) este o dimensiune fundamental? a crea?iei poetului. În opera să, toate apele au virtu?i muzicale: „apele plâng clar izvorând În fântâne" (Sară pe deal), „Îngâna-ne-vor c-un cânt / Singuratece izvoare" (Dorin? a), „murmurul cel dulce / Din izvorul fermecat" {F?t-Frumos din tei), „al m?rii aspru cânt" (Meii om un singur dor), „izvorul prins de vraj? ????rea sunând din valuri" etc, des? văr?ind frumuse?ea magic? a acestui „Eden" al poeziei eminesciene, unde
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Cum să fie gata dacă n-am comandat-o? MINISTRUL: Ai dreptate. Poate ar fi mai bine să renunț la cafea. JENI: Mult mai bine. MINISTRUL: Am s-o dau dracului de cafea. E atît de neagră, de deprimantă, de dulce, de amară, de inefabilă. JENI: Vai, domnule ministru. Să păstrăm măsura. Cafeaua nu poate fi inefabilă. MINISTRUL: Și totuși, într-o zi ca asta... JENI: Ziua Europei? MINISTRUL: Exact. JENI: N-ar fi o metaforă lipsită de sens. MINISTRUL: Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
guvernează o să ne mai dea, dar nu îi lasă Băsescu, FMI, le tot pune bețe în roate. Nu vezi că asta ne transformă în colonia Americii, a nemților care ne fură tot ce avem. EL: Babă, babă, zău că ești dulce. Din ce bani îți dau ăștia ce spun, nu din ai tăi și ai copiilor tăi, ai mei cu TVA pun 19 acuma e 24 și ăștia nu l-au coborât, ne mărește curentul, gazele, mâncarea, impozitele, taxele. Tehnică mafioată
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
e această frumusețe? Nelu(acru):Chiriașa ...ta. Scena 3 Americanu e singur.Se aude zgomot de la etaj. Americanu(își aranjează cravata;se șterge de ruj):Ce înger m-a întâmpinat?Cu devianta ei făptură?! Gândirea-mi pare mai matură.Ce dulce sărutat! (Casa prinde viață.Intră Bela,Lili,Nelu și Costel) Doamnele:Aaaa!!! Americanu(se uită speriat spre ele,apoi zâmbetul îi revine):Scumpele mele,doamne! Ce bine că vă revăd! Cum a fost la Sulina? Bela și Lili:Minunat! Am
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Marjan se învârtea nervos, scoțând răgete neputincioase, țicnit de adierile de stupru ce îi veneau de la noi. Leila mă călărea lângă cușca leului cu figura pocită, balansându-se din față în spate, lunecoasă pe dinăuntru și pe dinafară și gemând dulce, cum n-o mai auzisem, mângâindu-mă pe față și aplecându-se să mă sărute tandru, când brusc s-a oprit, zicând că trebuie să facă pipi. Am reținut-o de mâini: — Nu pleca. Fă pe mine, am gâfâit. A
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
se răsucea În pat, dar nu se putea trezi.Maica Domnului Îl dojeni blând spunându-i că pentru a-și răscumpara greselile, nu va muri niciodata, va umbla În fiecare an de ziua lui, prin toată lumea Împărțind daruri tuturor copiilor: dulciuri, jucării, cărți, hăinuțe. Când se trezi , Crăciun văzu că parul i se albise de tot, iar barba Îi crescuse până pe piept.Copii nu erau nicăieri.Își luă În spate sacul plin cu daruri și plecă la copii de departe li
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
avut mamă.L-a iubit și a iubit-o. De aceea, iarna moș Nicoară aduce și azi zăpadă ca să-i bucure pe copii.Și le pune În papuceii curați daruri care mai de care:cărți, hăinuțe, jucării, dar mai ales dulciuri. Însă cum am spus, moș Nicoară este bun, dar foarte corect.Copiilor răi, care se bat, chinuie animalele, vorbesc urât, mint, nu ascultă de părinți, le pune În ghetuțe (chiar dacă sunt curate), nuielușe de alun. Tu ai găsit vreodată În
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]