658 matches
-
de colțuri ascuțite. Din stradă, pe atunci pietruită și mărginită de case ca și a noastră, zugrăvite în tot felul de rozuri și cărămiziuri, decorate în calcio vecchio, cu tencuiala dusă, cu geamurile acoperite cu storuri prăfoase, se auzeau ecourile dulcege ale cântecelor de pe atunci, care și azi îmi stârnesc o nostalgie idioată: "Intră luna pe fereastră / Intră-n odăița noastră..." Dacă urcam în podul casei și priveam prin luminator (de fapt, un fel de lunetă străjuită de încă două reprezentante
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
plimbam pe Zizi peste tot, în remorcă. Se prefăcea că o răstoarnă până mă făcea să plâng de-a binelea ,i se uita pe sub fustă; în acest timp, peste capetele noastre treceau conversația celor două femei, lătratul lui Chombe, melodiile dulcege ale Angelei Moldovan: "Lunca-i lungă, iarba-i verde / Ce-am iubit nu se mai vede." Cea mai veche amintire a mea se leagă nu de casa în care m-am născut, ci de casa asta, a mătușii. Aveam doi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
molcomă. În cămin ardea un foc mic, la gaz, cu o flacără trandafirie. Tom, mișcându-se prudent, se împiedică de un hipopotam de piele și, retrăgându-și iute piciorul, călcă într-un coș plin de reviste ilustrate. În lumina blândă, dulceagă a cămăruței ei supraaglomerate, Diane arăta cu totul diferită de persoana timidă, îngrijită, pe care Tom se obișnuise să o vadă la Institut. Aici părea mai bătrână, mai sulemenită, mai animalică. Părul lins, parcă lăcuit, îi încadra fața smeadă, arcuindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ziua de spovedanie. Și atunci fusese o zi însorită. Din clasa întâi nu-i rămăsese în amintire nicio zi ploioasă. Toate zilele fuseseră însorite și începeau cu Imnul Regal. Sub patrafirul pus peste creștet era aproape întuneric și stăruia mirosul dulceag de biserică. Cătălin auzise vocea preotului: Mărturisește păcatele, băiete. Ai fost cuminte? Da? Cu vocea sugrumată îi răspunsese: Am supărat-o pe mama. Bine, să n-o mai superi. Hai, du-te. La drept vorbind, nici lui nu-i prea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cazul quinoa-ei) poate mai puțin cunoscute unora dintre cititorilor noștri dar care cu siguranță sunt extrem de bune pentru a fi incluse în meniurile noastre măcar din când în când (lunar sau chiar mai des, de ce nu? Aroma amaranthului e ușor dulceagă, aduce cu cea de alune și întrucâtva de nucă. El conține tocotrienol, o formă a vitaminei E (și ea ajută la reducerea colesterolului) și este 90 % digestibil (puțin mai mult decât restul cerealelor și mai puțin decât quinoa care este
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
clar flăcările focului, și în aceeași clipă am încremenit recunoscând locul. Eram în fața colibei unde îi văzusem pe îmblînzitori și pe care o căutasem în zadar. Mă izbea un miros îngrozitor pe care nu-l puteam defini. Era un miros dulceag și grețos în același timp. Te făcea să vomiți. Știți cum miroase lemnul de santal? Ei bine, imaginați-vă acest miros dulceag amestecat cu miros de baltă stătută. Ceva de-ți venea să-ți verși mațele. Apropiindu-ne, eram mirat
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
o căutasem în zadar. Mă izbea un miros îngrozitor pe care nu-l puteam defini. Era un miros dulceag și grețos în același timp. Te făcea să vomiți. Știți cum miroase lemnul de santal? Ei bine, imaginați-vă acest miros dulceag amestecat cu miros de baltă stătută. Ceva de-ți venea să-ți verși mațele. Apropiindu-ne, eram mirat că nu vedeam pe nimeni în jurul focului. Locul părea pustiu. La ușa colibei, cei doi îmblînzitori m-au părăsit dispărând undeva în
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
gândi, în care se descurcă și în care crede. În plus, e capabilă să cucerească fără să tragă un foc de armă. Hollywood-ul, de pildă, valorează cât o armată. Nimic nu rezistă "napalmului" din serialele cu sex, crime și happy-end-uri dulcege. El pârjolește creierul, operație mai radicală decât "spălarea creierelor". După un tratament prelungit cu povești de serie fabricate la Hollywood, "omul nou", în variantă americană, e creat și poate intra în acțiune. Bătrâna și, pe alocuri, sclerozată noastră Europă nu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
bomboane de ciocolată și să se uite la cărțile poștale ilustrate aflate pe birou. Vilmei Îi dărui una de format ceva mai mare și mai deosebită decît celelalte; cele pe care le luase Julius, În schimb, aveau un aer cam dulceag, cu mult alb, mult azur, cu arbuști și pajiști cu miei, cu motive bucolice, pastorale. Nu i-a mai poftit a doua oară să ia bomboane de ciocolată, probabil ca să nu cadă În păcatul lăcomiei și vizita părea că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
musafirilor nepoftiți: se ridică în picioare. Era un individ de înălțime potrivită și cam rotofei. Avea pe fața rotundă un zâmbet strâmb, în timp ce aștepta politicos ca Dan Lyttle să termine ce avea de spus. După care rosti pe un ton dulceag: - Domnule Gosseyn, imediat după ce serviți micul dejun, va trebui să vă legăm. Șeful vrea să vină să te vadă. Nu prea era momentul indicat pentru o mișcare rapidă. Păru că și Majestatea Sa Imperială își dădea seama de asta; pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
care cădeau frunze bătute de un vînt de toamnă. Toate acestea rămăseseră pentru că aminteau mai puțin de doamna Thaw decît ar fi făcut-o îndepărtarea lor totală. în prima zi de cursuri la școala de artă se trezi în mireasma dulceagă ce emanase odată din cadavrul vîrît în sicriul de pe covorul din fața șemineului. îi luase două-trei săptămîni să dispară, dar el îl regăsea cînd intra pe neașteptate în încăpere, deși era conștient că acum era mai mult ca sigur ceva fantomatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
închisă în față cu nasturi din care cutele îi înfășurau corpul ca liniile imaginare ale latitudinii. — Noapte bună, Greta, zise cea mărunțică. Noapte bună, băiete, și se depărtă. Cealaltă îl luă de braț. Nările îi fură izbite de un parfum dulceag și ieftin. — Ai casă? întrebă el. — Bineînțeles că am. — Vrei să luăm un taxi? — Mda. Hai să fim eleganți. Făcu semn unui taxi care se apropia și, simțindu-se stăpîn pe situație, îl urmări cum trage la bordură. Se urcară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cum o soarbe. Prima înghițitură îi dădu o senzație moale și anesteziantă, apoi rece și lăptoasă, după aceea subțire și pișcătoare ca menta, apoi amară ca ginul, apoi groasă și caldă ca o ciocolată, apoi ascuțită ca lămîia, dar la fel de dulceagă ca o limonadă. Sorbi din nou, și cursul senzațiilor erau diferite, pentru că în vîrful limbii avea gust de coacăză în amestec cu un sirop de tuse pentru copii la mijloc, iar spre gît dădea senzația de sos de friptură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Mie îmi era egal, mă uitam la fata aceea, mi se luminaseră ochii de fericire, o iubeam nebunește și îi spuneam în gând : „Vai, ce te mai iubesc !“. Domnul Sima ne-a turnat ceaiul cu gust de izmă și miros dulceag, în fine, n-am să-l descriu, am să spun doar că noi patru ne-am așezat pe scaune - erau patru scaune în cameră -, iar tânărul acela cu sâni ca de femeie, despre care am aflat mai apoi că se
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
violență asupra persoanelor vârstnice, produse de propriii copii sau de nepoți ai victimelor. 14. Am bătut la ușă, nu mi-a răspuns nimeni. Am intrat. În încăperea de jos era atâta liniște, încât îmi auzeam respirația. În aer plutea mireasma dulceagă a florilor domnului Sima, de mult veștejite. Praful părăsirii se așternuse pretutindeni, pușca aia se afla la locul ei, prinsă în perete, m-am gândit o clipă s-o iau, dar am renunțat, nu-mi trebuia. Am urcat scara. Lumina
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
pe Farah ori ca pe o pisică de jad răsfățându-se pe o consolă de aur. O crezuse nemuritoare. Când venea de la școală, alerga să i se furișeze în pat, să-i miroasă pernele și să tragă pe nări parfumul dulceag, care îi stăruia între haine. Nu îl mângâia decât rar sau atunci cel puțin nu-și mai amintea. Avea degete lungi și osoase, îmbăiate în mosc. Uneori, îi respira de aproape, exact peste față, vorbindu-i până când adormea. El pleca
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
o ademenească. Mâța Eleonor nu gusta din salamurile lui Pablo, dar adora înghețata și peștele, feliile cu pateu și cu unt, abandonate de copii în grădină. „Vino, fato“, îi zise iar și chemarea lui, aproape conspirativă, se pierdu în boarea dulceagă care ajungea dinspre câmp. Mâța doar încetase să își legene coada și i se uita fix în ochi, printre frunzele de un verde trandafiriu, ca și cum ar fi întrebat: „Ce îți trece prin minte?“. Chiar așa: la ce se gândise? Era
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
muiere, De durere și de haz, De dulceață și necaz; Îndărătnică și dragă Cată ceartă ziua - ntreagă, Iară sara se împacă Că tot ție va să-ți placă; Dragostea de la muieri E cu sare și piperiu, Nu-i lihnită și dulceagă, Zi cu zi în foc te bagă, E războinică, fierbinte Și cu capul fără minte; Dragostea de la muiere E ca fagurul de miere, Dar un fagur pipărat, Dulce când e supărat, Că-i răstită și cu toane, Nedusă pe la icoane
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și spațiul nu mai sunt categoriile cu care operează mintea carteziană. Aici, în jurul tropicelor și în aromaticele lagune ale visului, este de ajuns un singur fum inhalat pentru ca pereții subțiri ai realității să fie înlăturați. Caraibele lui Pratt au senzualitatea dulceagă a orhideelor invocate de Ion Barbu în elogiul său matein și sunt corespondentul vizual și poematic al tradiției literare hispanofone ce îi include pe Alejo Carpentier și pe Nicolás Guillén. Caraibele lui Pratt sunt asemenea unei păduri tropicale ale cărei
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
foarte mult. Strada nu era pietruită, pământul se desfunda la fiecare ploaie și devenea noroios, în schimb aveam curtea plină de trandafiri; în special trandafiri galbeni și de un roz palid, obosit, care umpleau aerul cu un miros greu și dulceag. Mă atrăgea să stau între ei, să mă îmbăt și să mă îmbolnăvesc de mirosul lor și profitam de toate zilele cu soare ca să renunț la sculptură, consacrîndu-mă unei îndeletniciri pentru care eram mult mai înzestrat; trântit între trandafiri, mă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ucide. Furtuna pe care o aștept am văzut-o, știu cum arată. Mai întîi cerul se face negru ca un blestem. Apoi vântul devine besmetic. Ridică valurile, dacă suflă pe țărmul mării, sau încovoaie copacii ca aici. Mirosurile par stătute, dulcegi, ca putregaiul, și aștepți ceva care să le măture, să purifice aerul și sufletele. Nu știi dacă vei muri sau vei reînvia în acest spasm purificator, dar îți dai seama că nu poți să-l eviți. Simți o surescitare în
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
răspuns că stocul de securitate era epuizat și că se începuse fabricarea altuia. În acest timp, și din toate cartierele mărginașe, primăvara sosea în piețe. Mii de trandafiri se vestejeau în coșurile vânzătorilor de-a lungul trotuarelor și mirosul lor dulceag plutea în tot orașul. Aparent, nimic nu se schimbase. Tramvaiele erau tot pline la orele de vârf, goale și murdare în timpul zilei. Tarrou îl observa pe bătrânel și bătrânelul scuipa pisicile. Grand venea acasă în fiecare seară să-și vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
de atâta lucru: copacii erau înfrunziți, mașinile - BMW-uri și Mercedesuri. Șoferul se chinuia să treacă, în ciuda discretului steguleț american ce flutura pe capotă. Vremea se răcise la DC. Aici era cald chiar și seara târziu; copacii răspândeau un miros dulceag, lipicios. Aleea din fața clădirii era plină de lume până la ușa de la intrare. Strecurându-se prin mulțime, remarcă din nou privirea aceea la bărbații care stăteau la coadă, ochii lor urmărind-o cum trecea pe lângă ei. Sunteți de la amasadă, nu? Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
înșurubă fiola cu retrovirusul. Întregul aparat avea mărimea unui tub de trabuc. Fixă deasupra un con micuț de plastic, apăsându-l cu degetul mare. — Ia-ți PDA-ul. Și intrară pe ușa batantă, în zona animalelor. Mirosul puternic și ușor dulceag de șobolani le era familiar. Erau acolo cinci sau șase sute de șobolani, toți etichetați frumos, în cuști suprapuse până la înălțimea de de 1,80 metri, de ambele părți ale unui culoar care ducea în centrul camerei. — Ce administrăm astăzi? întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
sfârșit, s-a Întors târându-și picioarele la masă, unde cuvântul bastard plutea Încă În aer, iar maică-sa Încrunta Încă din sprâncene. Au stat cu toții acolo, fără să se miște, până când cineva și-a amintit de desert. Un miros dulceag, liniștitor a invadat Încăperea când Cevriye s-a apucat să toarne budinca de orez din ceaunul imens În castroanele mici. În timp ce Cevriye continua să Împartă cu o ușurință exersată budinca, Feride o urma presărând nucă de cocos rasă În fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]