506 matches
-
din conducerea Uniunii etc., fără locuință, cu interdicție de viză etc. etc., Mister Burns s-a arătat mult mai reticent, chiar rece, față de subsemnatul. Odată, la Mogoșoaia, unde locuiam deoarece, cum spuneam, nu aveam locuință, ambasadorul Americii venind în vizită, dumineca, cu toată familia la prietenul său Ivasiuc - care era prieten apropiat și cu Erwin Wickert! -, Sașa l-a întrebat direct pe Harry cum de se face că „e atât de distant, de rece cu mine” în ciuda protestului meu public și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nordul Transilvaniei fusese cedat, prin rușinosul diktat de la Viena, ungurilor. Fiind considerat și „funcționar public”, Biserica Greco-Catolică era a doua Biserică în stat, Biserică oficială, am fi beneficiat de un vagon și de alte „îndemănuri” administrative. Dar, când într-o duminecă întreg satul s-a adunat în fața casei parohiale și țăranii îi strigau: „Dom’ părinte unde pleci? Cui ne leși?!...”, Tatăl meu a avut „naivitatea” sau „slăbiciunea” de a se opune rugăminților Mamei mele și argumentelor rațiunii și... a rămas! Cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
răzbi, războiu, răzvot, izvor; însă sbor, sburda, sglăvoc, zgură; Snagov, smeură, snop, zgârci, sgribuli (s inițial). l). lesne, plesnește, trăsnet, trosnit; îndrăzneț, razna, gleznă, cizmă, beznă, bezmetic; aghiazmă, catapeteazmă; a plăsmui; basm. m). sălbatic, primăvăratic; buratec, jaratec, cântec, petec, piersec, Duminecă, judecă, suflec, farmec, purece întunerec. adecă și adică n). seară și sară; însera; țară; samăn, samă, semănător, sămânță, semi, secară, secure, searbăd, sarbăd. o). a susține, a menține; a apărea și a apare, a dispărea și dispare p). ied, iapă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vacă și grădină. S-a întâlnit prin aceste părți de lume cu niște moldoveni din raionul cazacilor de la Don și a grăit cu ei moldovenește, au mâncat mămăligă "ca la noi", și plângea... Îl chema Anton Brahuță. 30 Mai 1954. Duminecă Suntem a treia zi în Tbilisi. Am sosit alaltăieri, Vineri. Plecăm mâni, luni. Ziua de joi, ca și cea de miercuri le-am petrecut pe Donul liniștit, țara lui Șolohov. După tristețea canalului din stepă, pe care l-am cercetat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
știau nimic despre aceștia”. Lupta dintre cele două oști s-a dat în 18 noiembrie, joi, la Cursul Apei, scrie Ureche, și „s-au bătut acolo până în sară, așijderea și vineri și sâmbătă toată zioa până în sară. Iară noaptea spre duminecă au lăsatu Radul vodă toate ale sale în tabără, și au fugitu cu toată oastea sa la scaunul său, la Dâmboviță” (București). În ziua de 23 noiembrie, Ștefan cel Mare a înconjurat cetatea Dâmboviței, dar Radu cel Frumos a reușit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trebuie să se fi aflat prin părțile Bacăului, fapt care i-a determinat pe năvălitori să se retragă în grabă. Riposta domnului nu s-a lăsat așteptată și, așa cum se scrie în Letopiseț: „În anul 6989 (1481), luna iulie 8, duminecă, a fost război cu muntenii și cu Țăpăluș la Râmnic și a biruit iarăși Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu și cu rugăciunile Preacuratei Maici a lui Dumnezeu și ale tuturor Sfinților și cu ruga Sfântului și Slăvitului Mare Mucenic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Conrad de Mazovia a trimis în ajutorul regelui 600 de cavaleri greu înarmați. Prinzând de veste că mazurii vin în ajutorul regelui. Ștefan cel Mare l-a trimis pe vornicul Boldur cu 3.000 de călăreți în întâmpinarea acestora. „Și duminecă dimineața, octomvrie 29 zile, le-au datu războiu și pre loc i-au răsipit îndată și i-au topitu cu ajutorul lui Dumnezeu și cu norocul lui Ștefan Vodă și mare moarte și tăiere s-au făcut atuncea în oastea leșască
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fecioara este nerăbdătoare să obțină florile maritale, planta însăși devine maestru inițiator și o învață așteptarea recompensatoare: „Ea văzu o rujuliță,/ Tinse mâna ca s’o rupă,/ Ruja grăind îi grăise:/ Nu mă rupe, Măriuță,/ Da’ mă lasă ’n tri dumineci,/ Că mai frumoasă m’oiu face,/ Și mi-i rupe și m’ii pune/ Dinaninte ’n cununiță!”. Cunoscută și sub numele Mărită-mă mamă, Rudbeckia laciniata stă în basme în cosița Ilenei Cosânzeana și cântă cu inten¬sitate resimțită de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Înainte de a mă duce în gazdă la protopopul Zarian, el ținea în gazdă o fată tare frumoasă, pe care o chema Fevronia Constantinescu, fiica preotului Constantinescu din comuna Răchiți, județul Botoșani. Cât am stat la Zarian, mă duceam în fiecare duminecă și sărbătoare la biserica Adormirea și țineam isonu dascălului. Și la amiază veneam de la biserică, cu traista plină de mere, pere, colăcei și brânză. Și mi-am zis eu în mintea mea: nu-i rău să fii popă ! Și într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Bunicii Raveca). Bunica Raveca le oferea tinerilor casa proprie de pe ulița ce cobora de la Primărie spre Visa. Zis și făcut. S-a cerut o dispensă de la Mitropolia Sibiului și la vârsta Mamei de 16 ani fără 4 zile, Într-o Duminecă din 1923 s-a oficiat căsătoria celor doi tineri. În primii ani ai căsniciei au locuit În Suseni Împreună cu Bunicii. Numai după nașterea mea, la 2-3 ani, ne-am mutat În căsuța de pe marginea Visei, cuibul drag al copilăriei și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pășunea și fug Într-un loc mai singuratic și greu de găsit de niște copilași. Nu suportă, În general, fetițele Îmbrăcate În haine roșii, nici băieții fricoși. Pășunea din Vizu era situată la circa 500 m de casa părintească. Întro Duminecă am plecat cu cele două bivolițe, cumpărate de curând, la păscut. La un moment dat, voind s-o Îndepărtez pe una dintre ele, de la intrarea Într-o parcelă de porumb, s-a repezit cu capul spre mine și nu neam
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de porumb, s-a repezit cu capul spre mine și nu neam mai oprit decât În cubicul din fața casei. A urmat o Îmblânzire a ei din partea Tatei contrară legislației sanitar veterinare de ocrotire a animalelor și am devenit prieteni. După-amiezele Duminecilor de vară erau rezervate scăldatului În Visa, a cărei șuviță subțire de apă scădea adesea la câțiva centimetri. Pentru scăldat ne săpam gropițe, care erau umplute rapid cu nisipul cel mai fin, bogat În mică și siliciu. La ieșirea din
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
lucrând În rând cu părinții, unchiul Milian și tișa (mătușa) Anuța. Eram În fruntea echipei și adesea mă Înapoiam pe rândul de porumb sau de cartofi s-o ajut pe Mama sau pe frații rămași În urmă. Sâmbăta după-masă și Dumineca dimineața, Împreună cu Tata, Îl ajutam pe unchiul Milian la sacrificarea animalelor și vânzarea cărnii, eu fiind În general casierul, funcție pe care mi-am păstrat-o În toți anii de liceu și chiar În primii ani de facultate. Vara a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ca doi necunoscuți. Am aderat mai târziu la UNSR, activând până la transformarea ei În UTC ca membru al secției de relații internaționale, condusă de colegul mai mare dr. Ilie Diculescu, asistent la Histologie, ulterior profesor și biochimist de nivel internațional. Duminecile după masă, Împreună cu fratele Bârză, vizitam adesea familia Rotaru, la care cu Sisi, Aurora, Lucica și din ce În ce mai rar Sanda Axente jucam remi și ne Împărtășeam amintiri din trecutul mai Îndepărtat sau mai apropiat. Amintindu-mi de Începutul studenției și manifestările
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
vreme de vară, timp de doi ani, tot comitetul executiv al Arboroasei se mută la Tereblecea, căci acolo era președintele ei, Pantelimon Socaciu, presedintele secției literare, viitorul preot Timoceanu Vasile, vicepreședintele George Nimigean și alți studenți, care organizau în fiecare dumineca sau sărbătoare, importante acțiuni culturale împreună cu învățători din multe localități din toată Bucovina, acțiuni culturale care se bucurau de un mare succes. Între anii 1934-1935 își satisface stagiul militar la Școala de ofițeri din Bacău, în timpul războiului participa, ca ofițer
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
slujbă, așa ca și când noi nam avea niciodată sărbătoare. În afară de unele daruri numite, fiecare casă trebuie să mai dea : 2 ferdele de mere pădurețe, 2 ferdele de ghindă de fag și un cop de alune pe care trebuie să le adunăm dumineca, pentru că peste săptămână, n-ajungem din cauza slujbelor, fiind noi la lucrul domnului, iar soțiile noastre acasă torc continuu cânepa iarna și lâna vara. Domnul ne-a oprit pretutindeni, din pădurea noastră să luăm nuiele de alun cu care am putea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o neglijează, fie că-și fac loc de adunare în case particulare. Iubind biserica, străduindu-ne a o ține în bună rânduială cu cele necesare bunei desfășurări a slujbei de cult și a o cerceta regulat ca buni creștini în dumineci ca și în celelalte sărbători, lăudăm pe Dumnezeu, ne facem datoria față de sufletele noastre și cinstim totodată memoria înaintașilor, moșilor și părinților noștri care au zidit-o și au înzestrat-o, lăsând-o generațiilor de după ei, întru pomenirea lor. Iubiți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
În ziua de 29 iulie vinerea a bătut piatra pe hotar cum n-a mai fost de mult. A stat gheața în unele locuri până a doua zi. Popa Pavel» a. «Să se știe că în anul 1932 octombrie 16 (Dumineca) pe la amiazi a ars satul 43 de șuri și 5 case în partea de răsărit a uliței principale până în capul satului din jos.» 11. Sfânta Evanghelie - 1859 - 187 file. a. «Spre memorie; cum că această sfântă evanghelie sau cumpărat de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
evlavie, cantându șî cetindu, - a inveția tinerimea scolara în frica lui Ddieu, în rugaciuni șî în cântări bisericesci; a o duce la Biserica in tote dîlele șî cu deosebire Sâmbăta sera șî în presera Serbatoriloru la rugaciunile de sera, șî Dumineca la slujba dumnidieiască, precum șî în dilele de Serbatori; a stărui, ca copiii în Biserica sa stea evlavioși; - a propune invetiaturile scolare amesuratu Instructiunei din 17 Septembre 1862. Nr. sc. 45.; i se opresce lui a ceti cârți șî scrieri
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
deținătoare a pământului. Măsurile de tot felul luate de administrația moșiei, ce-i privea pe locuitori se chemau porunci, și dacă nu erau urgente se comunicau sătenilor de către primarul în persoană sau un «vice» de-al său, în zilele de duminecă sau alte sărbători în care se oficiau slujbele religioase, la terminarea acestora, fie în incinta bisericii în caz de vreme rea, fie într-un spațiu deschis din imediata apropiere a acesteia. De aceea în toată dumineca, din oricare familie, măcar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
său, în zilele de duminecă sau alte sărbători în care se oficiau slujbele religioase, la terminarea acestora, fie în incinta bisericii în caz de vreme rea, fie într-un spațiu deschis din imediata apropiere a acesteia. De aceea în toată dumineca, din oricare familie, măcar unul dintre membri, musai, trebuia să participe la slujba religioasă pentru ca tot omul să fie la curent cu «ce porunci s-au mai dat dela stăpânire». Obiceiul acesta al comunicării săptămânale a poruncilor s-a practicat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
frumusețea costumelor naționale pe care și le etalau, expozeu de artă populară desăvârșită, de bun gust, de virtuozitate, mândre că de mîna lor erau lucrate. Se ducea o viață de satisfacții, de tihnă pe tălpiță la vreme de înserare, în dumineci senine, după o săptămână plină de trudă pe hotar, în luncă sau la pădure. Era perioada în care tinerii mai răsăriți ai satului, sub inițiativa domnului învățător organizau serbări populare, unde se manifestau grupurile de dansuri folclorice, corurile vestite ale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cuvinte ca: livresci, noui etc. - forme vechi de plural: lacrămi, patemi ș. a. - scrierea cu u (mut) la finalul unor cuvinte: dibaciu; - omiterea grafică a diftongului ie: eftin, femee, trăesc, băețandri, șueră, vuet, bae, greere, creerul etc. - cazurile de hipercorectitudine lingvistică: duminecă, împiedecă ș. a. - formele incorecte, dar caracteristice vremii: jicnim, gungurit, evazie, afecție, să aibi, scoborai, creindu mi, obicinuite ș. a. - grafiile de influență franceză ale unor cuvinte: biurou, coafeur, mondanități, crisanteme, passă, maneuvra, loyal, marron, gris ș. a. - grafiile de influență engleză: chelnăr
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la Delureanu, mă gândeam, cum stam la masă singură, să plec acasă, unde scrisorile tale ar veni mai de grabă, dar sunt obosită, obosită și aici, oricum, nu duc grija de masa zilnică. Am să trimet prin Irina, care pleacă duminecă, o scrisoare Marianei Zamf[irescu] ca să-mi trimeată banii din prima jumătate a lui sept[embrie], să pot face provizii. Chestiunea Curti s’a tranșat; Chirana a găsit gazdă împreună cu Iani și Gheorghe!! La o macedoneancă, la mahala. Nu știu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
avea puține provizii și că, probabil, în primele zile ale lui oct[ombrie] voi merge pentru 2 zile la Slatina pentru provizii. Pricepi? La Buc[urești] nu mai avem nimic. Mi-e dor de tine. Noapte bună, fetița mea dragă. Duminecă Aseară când mă pregăteam să mă culc a revenit Irena, care și-a pierdut un porte-monnaie cu cheia de la geamantan, un rouge-Michel și 150 lei; pretindea că l’a lăsat aici pe masă. A plecat la Comino, Brusales, Delureanu și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]