567 matches
-
consens cu beneficiarii săi moldoveni, nu cea indusă de vreun „sfat prețios“ bucureștean, care o fi bun ansamblului, nu particularului reprezentat de Moldova. Dispar acum emisiuni, vechi de chiar 25 de ani În care au format o generație, precum „Perpetuum-ul duminical“, ori mai noi, precum „Radiosfera“. Esența lor Însă - sunt convins - va dăinui În cele noi. Ca și În evoluția biologică unde, cât de oameni n’am fi, tot avem 5 degete, acelea „inventate“ cândva de batracian. Căci doar ce vine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și În asta rezidă Însăși esența ei, motivație și rost: Evoluția, care presupune traiul... Vieții. „Radioalmanah“, 10 octombrie 1998, ora 15 11. Valentin Ce idee! Să acaparezi inaugurarea studioului 2 printr’o ediție - În direct și cu public - a „Perpetuumului duminical“. Cu flori, tort și, pe urmă, cu un vinuț pe cinste la mare Înghesuială. Autorul/inițiatorul? Cât se poate de firesc, responsabilul cu zâmbetul, Aurel Brumă care, luat de gură pe dinainte, mă doctorește la microfon... Multă vreme m’a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care femeia să nu poată fi tentată decât de argumente de ordin social, nicidecum biologic. Chiar și cu astfel de fundamente - câte altele Încă... care par s’o demonetizeze - sunt convins că iubirea și nu altceva ne este definitorie. „Perpetuum duminical“, 14 februarie 1999, ora 17,20 12. A cotrobăi Sunt un fericit: mi-au făcut leafa de nici mai mult, nici mai puțin de 3,2 milioane! Dar să vedem, căci „tot pățitu-i priceput“, mai precis „cine s’a opărit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e păstrată cu sfințenie În tezaur. 5. Între două tururi Bag de seamă Cristi, că ți-a prins bine gheruța trasă deunăzi pe spinare: te-ai dus conștiincios la vot, chit că asta ți-a dat peste cap programul tău duminical - nici nu mă gândesc că voiai să te spovedești - și sper c’ai votat obiectiv. Că nu ți-a ieșit pasiența, și Îți mai strici o duminică, e treaba ta, și bine că nu se Întâmplă prea des. Dar Îmi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Încerc să deslușesc cuvintele nerostite ale pisicuței. Poate ele sunt „caută În tine esența unei noi deveniri, un fel de puiuț“. Care va fi aceea? Renunț la a scruta. Nu de altele, dar să mai las sămânță de vorbă. „Arpegii duminicale“, 25 martie 2001, ora 17,45 Mulțumesc, prietene Mircea, pentru acea prelucrare a Concertului din Aranjuez cu care ai Încununat prima mea contribuție la emisiunea ta. Fără să știi că e bucata mea favorită și că mi-e imposibil să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fapt caută să obțină tot banalitatea, În dorul somnului din Eden. Fără a-l câștiga Însă. Știți ce? Printre cei ce suferă de „insomnie“ e și viitorul meu colocatar; nevoit astfel să vină iarăși la microfon. Ați devenit curioși? „Arpegii duminicale“, 22 martie 2001, ora 18,02 3. Curiozitate Mă consider un drac simpatic, chiar ceva mai alb. Deh! Și cioara gândește astfel despre puii ei; sau, mă rog, așa credeți voi, antropomorfizând. E posibil să am și coarne - fie ele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
românănească. Cu prilejul acestei reuniuni s-au făcut donații de cărți editate În Transcarpatica și România. Au fost adresate mulțumiri autorităților din Crimeea care au oferit Asociației Românilor un sediu adecvat. Comitetul de conducere are În proiect să deschidă școli duminicale pentru copii, atât la Sevastopol cât și la Sinferopol cu indicația expresă - copiii să-și Însușească limba română literară. La reuniune, mulți participanți erau Îmbrăcați În costum național iar oaspeții au fost Întâmpinați cu pâine și sare. La această reuniune
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
tunul" desemna un pahar de băut (deseori umplut cu vin) de formă cilindrică (în franceză canon înseamnă atât "tun" cât și "canon", în sensul religios al termenului. O altă opinie este aceea potrivit căreia cuvântul este legat de derularea liturghiei duminicale când, în momentul oficiului religios (în timpul "canonului"), unii enoriași se făceau în mod discret nevăzuți pentru a merge să "tragă un tun" la cafeneaua din apropierea bisericii. 104 Ibid. 105 B. Faÿ, La franc-maçonerie et la révolution intellectuelle au XVII, Éditions
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
publicității isca și ea scandal, are caracter intim, Însă, pierdută, devine obiect de șantaj politic. Ziare se citesc acasă, se citesc la berărie, se citesc și la frizerie, dar problemele politice se discută pretutindeni. În „zi de sărbătoare, mare repaus duminical”, alternativele de a petrece timpul sunt limitate; În absența amicilor cu care se poate improviza o petrecere strașnică, rămâne viabilă ori participarea la manifestație, ori refugiul În vreo cafenea. Și, fiindcă personajul lui Caragiale e o natură balcanic-orientală, opțiunea lui
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
miercuri la Ploești; remâi singură și ambetată; sunt foarte rău bolnavă; vino negreșit, am poftă să-i tragem un chef... A ta adorantă, Mița...”. Dar distracțiile lumii eroilor caragialeni (re)prezintă, În principiu, o gamă largă de omorâre a «repausului», duminical sau nu, participând la vreo „partidă de plăcere improvizată” (Monopol...). Și În timp Își alină sufletul privind nostalgic și admirativ către experiența Încercată: „Știu c-am petrecut! Ce chef!... și dacă trebuie să fim drepți, Costică a plătit de două
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
organizate. Pelerinajele, cel puțin în crești nismul european, în care de data aceasta aș include și cazul nostru, nu respectă legea vaselor comunicante. Crește numărul de pelerini, este adevărat. Odată sărbătoarea terminată, pelerinul nu se „revarsă” în practica săptămânală și duminicală, fiind vorba deci de o practică profund individuală. Ceea ce arată că situația actuală din Ortodoxie converge, din anumite puncte de vedere, către cea din societățile occidentale, unde se constată același tip de dereglare instituțională între participarea la slujbă și practica
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de „folclorizare”, de aruncare în derizoriu a acestei valorizări ecologice a frugalității, simplicității și a lucrului chibzuit, făcut cu răbdare. Post-scriptum : în ziua de 16 februarie 2014, am fost împreună cu familia mea la Mănăstirea Cernica pentru a participa la slujba duminicală. Mi-a atras atenția o tăbliță, asemănătoare cu indicatoarele montane, pe care scria „Hrană Sănătoasă”. Ea indica de fapt direcția unui mic magazin care comercializa diferite produse ale locului : sucuri de fructe presate la rece, ouă, brânză, vin, miere de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
plătită cum e plătită ă lumea și guvernul zice că e bine ă bani, nu glumă, care, în țara lor, nu și-ar permite să nu respecte ziua de muncă de 8 ore, să intensifice munca, să nu acorde repausul duminical și alte drepturi elementare, câștigate de cei ce muncesc, în decursul timpului. Sub amenințarea că-și pierd locurile de muncă câștigate cu greu, în urma unor concursuri, angajații companiilor străine muncesc până la epuizare din fidelitate față de firmă, se zice, și, ca să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fi biruită de porțile iadului; Antihristul și slujitorii lui vor pieri în focul cel veșnic. Bucurați-vă, neamurilor, mântuirea voastră este aproape. Hristos bate la uși! Ieșiți-I întru întâmpinare!” * În capela școlii, o bisericuță interioară, părintele Ion Morărescu săvârșea duminical și în sfintele sărbători slujbele religioase, iar corul școlii dădea răspunsurile liturgice. Programa analitică a școlilor normale nu se deosebea la disciplina religiei de cea a seminariilor teologice, doar că nu se făcea practică liturgică. Viața de internat dădea posibilitatea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
comune ale calendarului Gregorian^1) sau în zilele de sărbători bisericești ale celui urmărit, numai acele măsuri de execuție pot fi luate, cari sînt necesare pentru asigurarea creanței, ce urmează a se execută. ^1) Astăzi Calendarul Julian. Vezi legea repausului duminical și următoarele sărbători. Conform art. 37 din legea LIV: 1912, dispozițiile din al. 2 al art. 22 se întărește astfel că se aplică și la sărbătorile naționale. 1. Execuția, adică măsură de asigurare se pate lua și în sărbătorile religioase
LEGE LX din 1 ianuarie 1881 despre procedura de execuţie silită imobiliară în Transilvania*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127383_a_128712]
-
din al. 2 al art. 22 se întărește astfel că se aplică și la sărbătorile naționale. 1. Execuția, adică măsură de asigurare se pate lua și în sărbătorile religioase ale urmăritului, în caz de urgență. Vezi: legea pentru reglementare repausului duminical și a sărbătorilor legale, 18 iunie 1925. Sînt sărbători legale conform art. 2, în afară de Duminică și se va ține repaus duminical la: 1. Anul nou (1 Ianuarie). 2. Botezul Domnului (6 Ianuarie). 3. 24 Ianuarie. 4. Sf. Gheorghe (23 Aprilie
LEGE LX din 1 ianuarie 1881 despre procedura de execuţie silită imobiliară în Transilvania*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127383_a_128712]
-
asigurare se pate lua și în sărbătorile religioase ale urmăritului, în caz de urgență. Vezi: legea pentru reglementare repausului duminical și a sărbătorilor legale, 18 iunie 1925. Sînt sărbători legale conform art. 2, în afară de Duminică și se va ține repaus duminical la: 1. Anul nou (1 Ianuarie). 2. Botezul Domnului (6 Ianuarie). 3. 24 Ianuarie. 4. Sf. Gheorghe (23 Aprilie). 5. Prima zi de Paști. 6. A doua zi de Paști. 7. 1 Maiu. 8. 10 Maiu. 9. Înălțarea Domnului. 10
LEGE LX din 1 ianuarie 1881 despre procedura de execuţie silită imobiliară în Transilvania*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127383_a_128712]
-
care-l priveam. Ea suna astfel: „Există o criză a culturii; scriitori importanți ca Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu și Nicolae Breban, de trei ani nu au mai scris nimic”. Ascultând-o mi-am amintit cum, în 1990, după o Convorbire duminicală la care am fost invitată de Vartan Arachelian, dat fiind că mi-am îngăduit să le spun mai marilor zilei câteva lucruri neconvenabile, o mulțime de oameni „de bine” mi-au telefonat la toate orele din zi și din noapte
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
icoane, despre așezăminte culturale, despre mitropoliții Petru Movilă, Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanu, Veniamin Costachi, Gavriil Bănulescu-Bodoni, episcopul Melchisidec, starețul Paisie de la Mănăstirea Neamț precum și scrieri oglindind viața bisericească și monahală din trecutul Îndepărtat. În bogata sa activitate trebuie menționate Cuvântările duminicale de la amvonul bisericii invocând rezonanța creștină a unor fapte și Împrejurări din viața cotidiană. Descriind drumul anevoios al Destinului său, Pr. Paul Mihail evocă chipul “Mamei Elena care l-a scos la carte”, și cu adâncă recunoștință pomenește de sprijinul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
atenția Reginei Maria carul tras de trei perechi de boi iar În car pe un piedestal se afla o echipă Îmbrăcată În costum național reprezentând Țara Mamă Înconjurată de provinciile României, Basarabia având un excepțional costum național. Minunate erau petrecerile Duminicale când se pleca În satele apropiate la invitația părinților unor colegi sau profesori. Veronica Bancea - promoția 1930 aduce un duios și neprețuit omagiu fostului profesor Al. Cristea. Din noianul de amintiri de la Școala Eparhială se desprinde Înfățișarea profesorului de muzică
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Măricica Lăzărescu. Datorită hărniciei și conștiinciozității sale, ea se bucură de Încrederea totală a profesorului În problema sterilizării materialelor noi și a instrumentarului, igienizarea și dezinfecția sălilor de operații. În duminică aceea la Spitalul Z.I. 286 nu există „repaus duminical". Era o simplă zi bogată În lucru. Din zori a intrat pe poarta spitalului un nou convoi de mașini cu răniți, aduși din fundul Basarabiei, unde ajunsese frontul. Până aici ei fuseseră asistați, e drept, la unitățile sanitare Înaintate, dar
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
pe termen lung ale torturilor îndurate de Richard Wurmbrand în închisorile comuniste? 10. Cât de șocante pot fi predicile din volumul Dacă zidurile ar putea vorbi pentru individul care trăiește într-o democrație consolidată și care e obișnuit cu predicile duminicale "cuminți"? 11. Este, în aceste condiții, Prefața volumului fundamentală pentru a percepe cât mai corect demersul pastorului (el însuși cerându-le cititorilor să nu se aștepte la niște "predici perfect normale")? 12. Nu stă oare farmecul acestor predici tocmai în
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
toți marii arheologi ai României, Barbu Ionescu a devenit o emblemă a zonei Oltenița. Un mare prieten și admirator al acestui pasionat arheolog a fost Vladimir Dumitrescu, reputat om de știință, dar și cunoscător al zonei Oltenița. Având o convorbire duminicală cu doamana Olimpia Darvas, fiica domnului Barbu Ionescu, am aflat multe lucruri despre ilustrul său tată. În primul rând, am putut să constat că și-a divinizat părintele, pe care l-a comparat cu un magician în probleme de preistorie
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
și zăgazuri rupte”, „amărîte și falimentare”, „strîmtorate și necăjite”, „de arșiță sceptică și libertină”, de „vastă apostazie la modă”. Vremuri anormale, eronate, de zguduiri, excese, violențe: „Stridența și înfrigurarea vieții actuale - vitupera autorul romanului Papucii lui Mahmud în articolele sale duminicale - sînt minciună și deșertăciune”.8) „Epoca petrolului, a exportului bănos, a industriilor acumulate (trusturilor - n. m.), a marilor firme și bănci” - va scrie și Tudor Arghezi - „a împins (și la noi - n. m.) lumea într-o singură parte” și a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
au intrat pe Boulvard du Regent și au întrebat care e drumul spre Gara de Nord. Când au trecut, a dispărut și nota umană odată cu ei" (445). Ceea ce descrie Davis este o scenă pedestră, de parcă trei soldați germani au ieșit la plimbarea duminicală pe biciclete și s-au rătăcit. Ei întreabă politicos încotro se află gara. Dar atmosfera liniștită a întâmplării, pe care cititorul obișnuit și-o poate închipui petrecându-se și la el acasă, este întreruptă de implicarea ținutei soldaților, îmbrăcați de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]