5,695 matches
-
Nazianz și Sfântul Ioan Hrisostom, pe care îi numește și Învățați ecumenici. Biserica nu numai că îi numără între sfinții ei, ci îi numește și mari dascăli, adică îi așează între cei mai de seamă, cei mai destoinici tâlcuitori ai dumnezeieștilor învățături. Roma le asociază în plus, dintre orientali, pe Sfântul Atanasie, și îi plasează în frunte pe înțelepții latini, Sfântul Ambrozie, Ieronim, Augustin și Grigorie cel Mare14. Aceștia patru sunt numiți de teologii catolici și Marii Părinți ai Bisericii 15
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Capul lui le rostea, precum a arătat corintenilor pe Hristos grăind și vorbind în sine (II Cor., 13, 3). Astfel traheia era bine glăsuitoare și bine sunătoare, articulând prin Sfântul Duh cuvântul adevărului. Astfel laringele se îndulcea totdeauna de cuvintele dumnezeiești, hrănind prin sine tot trupul cu acele învățături de viață făcătoare 42. Acești bărbați divini, slujitori ai voinței dumnezeiești, eroi ai virtuții, cu minți agere și pătrunzătoare, cu inimile încărcate de darurile Duhului, au primit de la Dumnezeu cel mai mare
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Astfel traheia era bine glăsuitoare și bine sunătoare, articulând prin Sfântul Duh cuvântul adevărului. Astfel laringele se îndulcea totdeauna de cuvintele dumnezeiești, hrănind prin sine tot trupul cu acele învățături de viață făcătoare 42. Acești bărbați divini, slujitori ai voinței dumnezeiești, eroi ai virtuții, cu minți agere și pătrunzătoare, cu inimile încărcate de darurile Duhului, au primit de la Dumnezeu cel mai mare dar și partea cea mai bună, anume pe acela de a înțelege lucrurile lui Dumnezeu, ca și când Dumnezeu le-ar
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
să fim și să voim, la gândul firii noastre celei dintâi, stricate de noi și refăcute de Iisus Hristos, la faptele vieții celei noi <<din apă și din duh>>, la cugetul curat al celui renăscut și mântuit, la destinul nostru dumnezeiesc, la asemănarea cu Dumnezeu 84. Atunci când au fost chemați să conducă Biserica, au părăsit pustiul și au venit în lume, mânați de insistentele rugăminți ale credincioșilor și de dragostea acestora. Sufletele lor înțelepte, curate ca fecioarele, pricepând că lumea se
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
orice oboseală, încinși fiind cu brâul dăruirii de sine. Hotărârile lor au fost acceptate de întreaga creștinătate. Ei s-au impus ca mari autorități ecleziastice, învățăturile lor fiind considerate normative de către Biserică, căci au unit împlinirea virtuților cu înțelegerea dogmelor dumnezeiești, susținută de bogăția cunoașterii și de puterea dovedirii 100 și așa i-au hrănit pe toți cu cuvântul adevărului și cu înțelegerea tainelor 101. Astfel, învățăturii lor și dacă îi adaugi ceva e imprudent, și dacă îi înlături ceva e
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a zecea, traducere, studiu, note și comentarii de Pr.Prof. T. Bodogae, în Col. PSB., vol. 13, Editura IBMBOR, București, 1987, p. 360. 125 Ibidem, p. 363. 27 senine ce radiază de neprihănită bucurie, hrăniți cu dumnezeieștile cuvinte și convinși de adevărul creștin, versați în studiul Sfintei Scripturi, împodobiți cu dogmele apostolice, luminători a toată lumea, stâlpi ai Bisericii, păstori adevărați ai turmei lui Hristos, pedagogi iluștri, povățuitori ai pocăinței, mari filantropi, apărători ai celor necăjiți, ageri, cu
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cu dogmele apostolice, luminători a toată lumea, stâlpi ai Bisericii, păstori adevărați ai turmei lui Hristos, pedagogi iluștri, povățuitori ai pocăinței, mari filantropi, apărători ai celor necăjiți, ageri, cu înaltă cugetare și dexteritate de exprimare, tălmăcitori ai adevărului și ai Tainelor dumnezeiești, mari cunoscători ai sufletului omenesc, cu o inegalabilă experiență a vieții ascetice, liturgice, pastorale și duhovnicești, puternici în a-și spune știința, neînduplecați și vestiți prin apărarea ortodoxiei, uniți în sentimente, înțelepți în deosebirea duhurilor, curați în fapte, bogați în
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
prin apărarea ortodoxiei, uniți în sentimente, înțelepți în deosebirea duhurilor, curați în fapte, bogați în bunătate, împodobiți în purtări, modești în înfățișare, sinceri și hotărâți, cu pricepere în ale obștii, mulți dintre ei cu o origine strălucită, cu o smerenie dumnezeiască, cu inima voioasă, înveșmântați cu veșmântul de aur al virtuților, bărbați minunați în toate privințele, întru tot strădalnicii noștri Părinți se prezintă ca personalități de prim rang și de o energie inepuizabilă în toată activitatea și ținuta lor lineară, fie
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de noi, dar mai ales alungăm orice vedere rușinoasă de la ochii noștri și de la urechile noastre orice cuvânt al ispitirilor, pentru ca inima noastră să rămână curată 136. Și se purtau așa, răspândind prin toate mișcările sufletești și trupești strălucirea razelor dumnezeiești. Au fost răniți de frumusețea divină și au purtat în ei dorința vieții veșnice 137. Și ca să spunem simplu, s-au făcut încăpători ai lui Dumnezeu întreg și cu totul întregi dumnezei după har așa de mult, încât au fost
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
lucrării spirituale desfășurate de părintele Stăniloae probează autoarea ori de câte ori insistă asupra conceptului de credință trăită, întrevăzută la părinții Cleopa de la Sihăstria, Paisie de la Sihla (p. 323), Justin de la Cernica (204), admirați și iubiți de marele teolog ca expresii ale înduhovnicirii dumnezeiești. Legăturile profesorului cu călugării au fost permanente și atestă prețuirea sa pentru isihasmul ortodoxiei noastre. Ceea ce nu înseamnă că părintele Stăniloae n-a apreciat harul preoților de mir, cum ar fi părintele Vișoiu de la Biserica Răzvan, devenit duhovnicul familiei. Din
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]
-
Căci totdeauna binele prezent, oricât ar părea că e de mare și de desăvârșit, e început al unuia de deasupra și mai mare”18. Epectaza este creșterea în bine, prin har. Vorbind despre cei care aveau în adâncul lor dorul dumnezeiesc, Sfântul Părinte menționează că ei „nu se săturau niciodată în poftirea lor, ci din tot ce le venea de la Dumnezeu spre a se bucura de Cel dorit făceau materie ce hrănea o și mai puternică poftire”19. Natura umană se
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
23„. Ar putea părea că dorința sufletului este împlinită, câtă vreme a aspirat să fie unit cu cel Preaiubit, iar de acum se bucură de această unire. Dar apare o realitate nouă, esențială pentru Sfântul Grigorie. Bucuria produsă de bunurile dumnezeiești nu face decât să crească această sete a sufletului. Este un fapt pe care sufletul îl constată, și care, a fost, se pare, pentru marele Părinte al Bisericii, o experiență. Sufletul descoperă că în firescul vieții spirituale stă un continuu
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
In Canticum canticorum, 5, P. G. XLIV, col. 876 B. Norme de redactare Este expresia transcendenței ousiei divine, forma eminentă a teologiei negative 24. Infinitul divin nu se epuizează niciodată. Fiecare experiență în unirea cu Dumnezeu descoperă sufletului supraabundența energiilor dumnezeiești și îndumnezeitoare, comunicându-i o nouă putere de urcare spre bine, încât sufletul se vede totdeauna la începutul urcușului său: „Pe măsura întinderii spre ceea ce îi apare înainte, îi crește și pofta și din pricina caracterului covârșitor al bunurilor, ce se
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
coborârea de acolo pentru a ieși din plictiseala acelei săturări, ceea ce le pricinuiește o nouă încorporare. În viziunea Părintelui Capadocian, binele este nesfârșit, pentru că el constă în comuniunea iubitoare dintre persoane și în primul rând între persoana noastră și Persoana dumnezeiască de nesfârșită bunătate și nesfârșit nouă în formele de manifestare ale bunătății Ei dăruitoare. În textul de mai sus, Sfântul Grigorie vorbește și despre un nou sens al morții, în înțelesul că nu trebuie omorât numai omul vechi odată pentru
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
spre ceea ce îi este înrudit și de-abia când a străbătut suprafața cea mai de sus a apei și s-a amestecat cu aerul, se oprește din mișcarea în sus, la fel se întâmplă și cu sufletul care caută cele dumnezeiești”70. Sfântul Grigorie mai folosește și imaginea aripilor (πτέρυξ)71, cu care sufletul se înalță mereu mai sus, „întinzându-se împreună cu dorința de cele cerești spre cele dinainte ... continuând zborul spre ceea ce e mai sus”72. Iar aripile sunt cele
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Țelul devine atunci „chemarea ascendentă a lui Dumnezeu”, iar pentru arhipăstorul nyssean, aceasta înseamnă că progresul miresei nu se oprește niciodată. În unele locuri, scriitorul bisericesc Origen descrie mireasa Cântării ca „desăvârșită”, considerând că ea ar reprezenta creștinul matur, dar dumnezeiescul Grigorie, având cuvintele Apostolului Pavel în minte, refuză invariabil acest epitet și o caracterizează pe mireasă ca fiind „mai desăvârșită”; pentru că, într-un anume sens, după concepția sa, creștinul adevărat este întotdeauna imatur, pentru că țelul este chiar această „neajungere”, dar
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Nyssa and the Song of Songs ..., p. 529-530. Norme de redactare țâșnește, ar fi pururea la începutul vederii apei75. Căci nu încetează apa de a curge pururea și de a începe să țâșnească. La fel, cel ce privește frumusețea cea dumnezeiască și fără hotar, fiindcă ceea ce află mereu se arată mai nou și mai minunat, decât ceea ce a cuprins înainte, se minunează de ceea ce apare necontenit, dar niciodată nu se oprește din dorința de a vedea, pentru faptul că ceea ce așteaptă
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
află mereu se arată mai nou și mai minunat, decât ceea ce a cuprins înainte, se minunează de ceea ce apare necontenit, dar niciodată nu se oprește din dorința de a vedea, pentru faptul că ceea ce așteaptă e mai măreț și mai dumnezeiesc, decât tot ce se vede. (...) minunându-se și uimindu-se necontenit de ceea ce cunoaște, niciodată nu-și oprește în cele văzute dorul de cel văzut”76. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, teologul care nu numai a tradus opera In canticum canticorum
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Dumnezeu. Acestei etape îi corespunde „cea mai puternică dintre plăcerile ce se mișcă în om (adică pasiunea dragostei) pentru descrierea în chip de ghicitură a dogmelor: ca prin aceasta să învățăm că sufletul care privește spre strălucirea negrăită a frumuseții dumnezeiești trebuie să aibă atâta dragoste față de aceea, câtă dragoste are trupul față de ceea ce-i este înrudit și de aceeași fire, dar mutând pasiunea spre nepătimire; căci stingându-se toată simțirea omenească, mintea arde numai cu duhul din puterea dragostei, încălzită
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
sînt/ în continentul neprihănirii, mai în afară/ și mai înăuntru, înveșmîntîndu-mă haosul/ A toate făcătorul, inițiatul taur,/ Și vălul iubitei prins de pielea mea cu agrafe de aur./ Mă îneacă dintr-o vecie într-alta cometa./ Iau foc într-o dumnezeiască fiară./ Legile fructelor au pus deasupra frunții mele ochiul/ Cel mai de sus cel mai din afund./ Acolo ospețiile visului se-ascund,/ Se-aruncă trupul în stele vechi să piară./ Rege mă simt acestor verbe căzute/ Și înălțate rotindu-se
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
în toate hohotele ce rîd și plîng/ La margini și în adînc" (La margini și în adînc). Nimic uscat, nimic rigid în acest vizionarism generos, delir orfic al preaplinului lăuntric a cărui miză e necuprinderea nesățioasă a existenței, urmare a dumnezeiescului impuls plăsmuitor. Conceptele sînt consubstanțiale pastei lirice îmbelșugate ce ia mulajul fenomenalității în diversitatea sa uluitoare și-n inepuizabilul său dinamism, dar neîndurîndu-se a se închega în vreun tipar, păstrîndu-și mereu fluiditatea. Nu rațiunea geometrizantă a poeticii moderne, ci inima
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
făgăduinței „unde curge lapte și miere“ (Ieșire 3, 8-17). Parcurgerea acestei călătorii cere un progres duhovnicesc. Pe de o parte, este vorba de trecerea din sclavie în libertate, iar pe de altă parte, de orientarea acestei libertăți pe calea poruncilor dumnezeiești. Dumnezeu este Subiectul acestei călătorii. El locuiește în Sinai, pornește din Egipt cu Moise și apoi merge împreună spre Țara Canaanului. Este vorba aici de o călătorie cu caracter liturgic. În psalmul 68, versetele 8-9, este sugerată această călătorie a
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
suferă în toți umiliții, ofensații, alungații și chinuiții istoriei. El este împreună cu ei umilit, ofensat, alungat și torturat. Dar Dumnezeu nu se înmormântează în suferința omenească, ci El rămâne Dumnezeu, întrucât în Iisus Hristos nimic nu poate despărți omenescul și dumnezeiescul. De aceea, la Paști cântăm: "Cu moartea pre moarte călcând". Dumnezeu - Omul răstignit este Același cu Dumnezeu - Omul înviat. Crucea face să irumpă în inima creatului, în inima existenței noastre o forță dumnezeiască, o viață mai puternică decât moartea. Dumnezeu
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
Hristos nimic nu poate despărți omenescul și dumnezeiescul. De aceea, la Paști cântăm: "Cu moartea pre moarte călcând". Dumnezeu - Omul răstignit este Același cu Dumnezeu - Omul înviat. Crucea face să irumpă în inima creatului, în inima existenței noastre o forță dumnezeiască, o viață mai puternică decât moartea. Dumnezeu se răstignește pe tot răul lumii pentru a ne deschide căile Învierii. El sfărâmă porțile morții și ale iadului, sfărâmă veșmântul răutății acestei lumi, dăruindu-ne prin Jertfă și Înviere lumina și bucuria
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
Dumnezeu suferă în toți umiliții, ofensații, alungații și chinuiții istoriei. El este împreună cu ei umilit, ofensat, alungat și torturat. Dar Dumnezeu nu se înmormântează în suferința omenească, ci El rămâne Dumnezeu, întrucât în Hristos nimic nu poate despărți omenescul și dumnezeiescul. De aceea, la Paști cântăm: "Cu moartea pre moarte călcând". Dumnezeu - Omul răstignit este Același cu Dumnezeu - Omul înviat..." Cu alte cuvinte așadar, una din cântările Triodului, din Duminica a treia a postului, spune că Sfânta Cruce "revarsă razele cele
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]