1,491 matches
-
SENTINELA DUNĂREI, gazetă apărută la Galați, de trei ori pe săptămână între 7 august și 28 august 1892, zilnic între 2 septembrie și 27 septembrie 1892. Continuă numerotarea „Trompetei Covurluiului”. Director este G. Georgiade Heleujanu, care scrie și articole cu caracter politic
SENTINELA DUNAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289620_a_290949]
-
pentru ea masculinitatea ideală, virilitatea absolută. Rareori în literatura română erosul apare, ca aici, în plinătatea manifestărilor lui carnale, dar cu o atât de inocentă impudoare. După 1948 T. a reușit să se sustragă, în cele mai multe romane - o singură excepție: Dunărea revărsată - rigorilor realismului socialist, prin ocolirea „temelor majore”, a căror abordare implica, prin definiție, asumarea unei ideologii. Cea mai cunoscută scriere a sa, Toate pânzele sus!, e o aventură nautică, plasată la intersecția ultimelor două decenii ale secolului al XIX
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
coloniilor grecești din Pontul stâng (vestic), adică din secolul VII î.e.n. În secolul V î.e.n., Herodot, marele geograf, istoric și etnograf, care vizitează vestul și nord-vestul Pontului Euxin, descrie populațiile și geografia acestei zone cu hidrografia sa, incluzând litoralul și Dunărea Inferioară cu afluenții săi. El îi prezintă pe geto-dacii de pe acest fluviu și pe sciții de pe Bug. Cu spiritul său analitic, căutând explicații pentru constatările sale, în secolul IV î.e.n. Aristotel 14, în lucrarea "Probleme" (XXIII.6), se întreabă: "De ce
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
schimbări hidrografice. În anchetele etnofolclorice ale lui Nicolae Densușianu 56 de la începutul secolului trecut descoperim o tradiție populară culeasă în Gura Văii de lângă Porțile de Fier, după care munții din miazănoapte și miazăzi de Porțile de Fier erau uniți, obligând Dunărea acelui timp să ia alt curs. Dar cea mai interesantă este informația culeasă din comuna bănățeană Maidan, care spune: Am auzit din bătrâni că pământul, care-l locuim noi, ar fi fost o mare de apă, și numai la munți
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
unui vechi hidronim autohton cu sensul de "Apă Neagră", pentru ceea ce numim astăzi Valea Carasu, cu un cuvânt moștenit de la turci, dar pornit de la traco-dacicul Axiupa, incluzând radicalul indoeuropean riksei = întunecat, negru, trecut și prin slavul Cernavodă. La gura de la Dunăre a acestei văi, se aflau în antichitate, pe înălțimea de pe malul său sudic, cetatea și portul Axiopolis; astăzi, în fața sa, pe malul opus de nord, se află orașul Cernavodă, cu uzina atomoelectrică; navigabil până dincolo de Medgidia de astăzi, spre Tomisul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Poghirc nu acceptă soluția prezentată mai înainte de I. Conea (cap. Toponimie, din Monografia geografică a RPR, vol. I, 1960), după care rădăcina hidronimului Dunăre ar fi den = apă, datorată unor triburi caucaziene, preindoeuropene, ce ar fi sălășluit cândva pe malurile Dunării noastre. 52 Russu I. I., op. cit., 1945; Wald Lucia, Slușanschi D., op. cit., 1987. 53 Cf. Lahovari G. I., Tocilescu Gr., Brătianu C. I., Marele dicționar geografic al României, București, 1898-1903 (cuvîntul Dunăre). 54 Papadopol-Calimach A., Dunărea în literatură și tradiție
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
să consimtă ca eu să dispun În libertate de armata mea”; <ref> Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, t. II, p. 41-42.</ref> </footnote>. Totuși, la insistențele Țarului Alexandru al II-lea, Domnitorul României consimte la trecerea peste Dunăre a Diviziei a IV-a, cu scopul de a ocupa cetatea Nicopolelui. În timpul unei Întrevederi cu reprezentantul francez la București, Carol I reliefa că interesul nostru și al Europei era de a se asigura deplina libertate de navigație pe Dunăre
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
lui Weiss. Din noiembrie 1880 titlul devine „Resboiul român”, din 1881 „Resboiul, organul Partidului Național”, iar din martie 1882 din nou „Resboiul român”. Între 2 mai și octombrie 1882, pentru a pune capăt procesului, Grandea schimbă titlul ziarului în „Steaua Dunărei”; în această perioadă va fi subvenționat de Mihail Kogălniceanu, care este prezent și cu articole politice. Din noiembrie se revine la „Resboiul român”, denumire sub care gazeta se va edita, cu alte numeroase întreruperi, până în iulie 1892, când Weiss renunță
RESBOIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289176_a_290505]
-
REVISTA DUNĂRII, periodic științific, literar și politic apărut la București, săptămânal, la 19 decembrie 1865 și la 1 ianuarie 1866, sub conducerea unui comitet de direcție format din C. Grădișteanu, Emanuel Kretzulescu, D. Berindei, Radu Ionescu și N. Blaramberg. Redactorii revistei erau
REVISTA DUNARII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289207_a_290536]
-
l-a constituit volumul de poezii Roata, apărut în 1968. Au urmat Întoarcerile (1970), În așternerea văilor (1974), Poeme (1985), Păsări apocrife (1988) și selecția de autor Roata (1997); participă cu ciclul Ploaia, fluviul și mandolinele la antologia colectivă Poemele Dunării (1998). I s-a decernat, în 1997, Premiul „Steaua Dunării” pentru întreaga activitate culturală. Elogiat la debut de Nichita Stănescu (într-o Planetă pe coperta volumului Roata) pentru „versurile nemachiate” lansate în „ploaia de măști grave sau grotești” din lirica
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
Principalul deziderat exprimat în Programul nostru ar fi acesta: „să ne scoborâm în masele căutătoare de cultură”, chiar dacă aria acoperită va fi limitată: „vom fi fericiți dacă - fără vreun gând de regionalism [...] - vom putea produce roade în această parte a Dunărei de Jos, în Dobrogea nordică și în înstrăinata Bucovină”. Ca publicație de propagandă, cuprinde rezumate ale cursurilor și conferințelor ținute în cadrul Universității Populare, abordând diferite discipline. În afară de aceste texte, se publică poezie de Cornelia Buzdugan, Gr. Vêja, C. Z. Buzdugan
MOLDOVA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288213_a_289542]
-
de trecut, editate în 1982, inserează într-un climat ce pare de basm situații din realitatea prozaică, inclusiv - cum criptografic o atestă și titlul cărții - reminiscențe traumatizante ale trecutului autobiografic. Intitulată de-a dreptul Reportaj, o bucată aduce imagini ale Dunării revărsate peste locurile în care tatăl naratoarei pătimise, ca deținut politic, în anii terorii dejiste, refăcând în context seara de răvășitoare amintire a „ridicării” lui. Narațiunea titulară descrie traiul, în aceeași perioadă cumplită, al unor deportați pe Bărăgan. Inspirată de
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
Ziaristul Matei Popa este supus amenințărilor din partea celor ale căror interese comerciale sunt lezate de dezvăluirile sale. Fost disident pe cont propriu și cu mari riscuri, precum toate celelalte personaje ale autorului, tânărul încercase să evadeze din lagărul totalitarismului trecând Dunărea înot, alături de femeia care îl iubea, evreica Estera, dar nu reușise decât să se reîntoarcă acasă, după ce femeia fusese împușcată. Scris în condițiile libertății depline de expresie, romanul numește clar termenii antagonici: în socialism, pe de o parte sacerdotul adevărului
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
sud a provinciei 226. După ocuparea orașelor Tulcea și Hârșova de către armata rusă, au fost luate măsuri pentru prevenirea unor atacuri navale turcești. În acest sens au fost instalate tunuri pe înălțimile ce domină Tulcea și au fost scufundate în Dunăre corăbii încărcate cu piatră, în dreptul satului Prislav, în aval de Tulcea 227. În amonte de Sulina au fost scufundate câteva șalupe încărcate cu nisip pentru a izola forțele navale turcești din zonă și au fost instalate câteva tunuri la Hârșova
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
starea și posițiunea fiecăria din populațiunile regnicole, forma administrațiunii, modul perceperii veniturilor și a rămășițelor, instituirea de biurouri vamale pe fruntaria despre Bulgaria, lucrările publice de mai nemerită trebuință, școle publice de înființat, punturile de trecere între ambele țermuri ale Dunărei, în fine, tote deslușirile necesare pentru desăvârșita cunoascere a Dobrogei. Avem nevoe de tote aceste sciri spre a le supune Camerelor la întâia lor convocare. Domnul Stoianovici, delegat român la Tulcea, este însărcinat de a vă da tot concursul ce
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sume de 1,1 milioane ruble din despăgubirea de război de 1,4 milioane de ruble datorată Rusiei, Imperiul Otoman ceda sangeacul Tulcei, adică "districtele (cazas): Kilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârșova, Kustendge și Medgidia, precum și insulele Deltei Dunărei și insula Șerpilor"336. Preocupată în cel mai înalt grad de înlăturarea tuturor consecințelor tratatului de pace de la Paris din martie 1856, diplomația țaristă a inclus, în cadrul aceluiași articol al tratatului de la San Stefano, prevederea că "Rusia neavând dorința de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
relevat și de către două telegrame expediate la 4 ianuarie 1879 la Londra de către W. A. White, reprezentant diplomatic al guvernului britanic la București. Acestea se refereau la dificultățile intervenite între cele două guverne în privința delimitării frontierei comune în zona gurilor Dunării 386. La 14 ianuarie 1879, guvernul român a decis ca un detașament al armatei române din Dobrogea să ocupe poziția strategică de la Arab-Tabia. Urmare a acestui fapt, comisarul rus din Tulcea a făcut cunoscut comandantului interimar al trupelor române din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
conform articolului 15, "libertatea tuturor cultelor", însă, preciza că "religiunea Ortodoxă a Răsăritului este religiunea dominatoare în Dobrogea"548. În privința organizării Bisericii Ortodoxe în Dobrogea, articolul 16 al legii preciza că "aceste județe [Constanța, Tulcea, n.n.] fac parte din eparhia Dunărei de Jos". Același articol preciza că "protoiereii județelor și clerul ortodox al catedralelor din Tulcea și Constanța sunt salariați de către stat"549. Conform articolului 17 al legii urmau a fi plătite de către statul român și cheltuielile cu "personalul și întreținerea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Articolul 68 prevedea că "locuitorii din Dobrogea de religiune musulmană vor forma companii și escadroane separate" iar "în uniformarea lor, care se va plăti de stat, se va păstra fesul și turbanul"658. Același articol preciza că "locuitorii țermurași ai Dunărei și Mărei Negre vor fi chemați de preferință la serviciul flotilei destinat a înlesni comunicațiunea trebuințelor administrative și militare din Dobrogea"659. Capitolul VIII al legii, intitulat " Disposițiuni generale" cuprinde articolele 69-72. Articolul 70 din cuprinsul acestui capitol preciza că
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
provincie 927. Totodată, Ștefan Sturdza aprecia că "mari sunt avantagiele care se pot obține prin o bună organizare, dar cu atât mai mari și mai folositoare pentru întreaga România, prin desvălirea și propășirea ce vom ști să sădim la gurele Dunărei, acestu debușeu atât de prețios țărei noastre"928. Într-un raport datat 20 iulie 1880 și adresat ministrului de Interne de la acea dată929, referindu-se la necesitatea dezvoltării comerțului la Sulina, Ștefan Sturdza preciza: "Aici la Sulina se operează transbordarea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ministru și-a făcut intrarea în incinta din facia statuei, unde afost primit de D-l M. Koiciu, primarul orașului Constanța, de D-l Remus N. Opreanu, președintele comitetului pentru ridicarea statuei, și de un public numeros. P.S.S. Parthenie, episcopul Dunărei de Jos a luat de asemenea parte la acestă serbare, la care trupele din garnisonă au adus onorurile militare cuvenite"1476. În cadrul discursului rostit cu acest prilej, domnul Remus Opreanu afirma: "(...) a fost destul ca un om, să vină din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
încheierea discursului său, Dimitrie A. Sturdza îi îndemna pe participanți: "(...) să salutăm deci cu toții statuea marelui nostru poet, rădicată pe străvechiul teritoriu, ce ne-a fost dăruit de fondatorul neamului nostru și redat de Europa spre paza marelui fluviu al Dunărei"1485. O analiză de la cel mai înalt nivel al statului român asupra aparatului administrativ existent în Dobrogea la scurt timp de la unirea acestei provincii cu România a fost realizată în cadrul unui discurs rostit în fața parlamentului de la București, în anul 1883
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
înainte statul român, a cărui independență fusese recunoscută oficial de către toate marile puteri europene, se va afirma puternic în relațiile internaționale și, în mod special, în regiunea balcanică, unde deținea o poziție strategică datorită controlului asupra gurilor de vărsare ale Dunării și accesului la Marea Neagră ca urmare a unirii Dobrogei cu România. România a fost un factor de stabilitate în Balcani, acest fapt fiind dovedit din nou la scurt timp după proclamarea regatului, atunci când urmare a declanșării războiului sârbo-bulgar din anul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Încă din primele rânduri ale acestuia se remarca faptul că "după o trecere de 10 ani aproape, de când statul a pus temelia acestui monument, ne găsim încă la început"1720. În aceste condiții, "ținând seama de lipsurile semnalate de către Episcopul Dunărei de Jos, d. Take Ionescu, actualul Ministru de Culte 1721, a visitat catedrala și a cercetat cu amănunțime, și o dreaptă pricepere, cusururile ce trebuiau înlăturate în pictură, cum și celelalte nevoi de mobilier și construcțiune"1722. Ca urmare a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
general alfabetic al tuturor codurilor și legilor (1860-1940), Arhivele Statului, București, 1940-1941. ***, Tractatul de pace de la Berlin. Traducțiunea Ministerului Afacerilor Străine, Ministerul Afacerilor Străine, Bucuresci, 1878. ***, Tractatul de Berlin urmat de protocolele congresului precum și de charta Basarabiei române, a Deltei Dunărei și a Dobrogei, Ministerul Afacerilor Străine, Bucuresci, 1878. Hamangiu, Constantin, Codul General al României. Legi uzuale, vol. II-III, Tipografia Leon Alcalay, București, 1900. Mateescu, Tudor, Documente privind istoria Dobrogei. 1830-1877, Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, București
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]