1,031 matches
-
cefalice depinde de mai mulți factori: originea anatomică a tumorii, stadiul tumoral, invazia ganglionară, invazia perineurală, gradul de diferențiere tumorală, necesarul de transfuzii perioperatorii și marginile de rezecție (pozitive vs. negative) [98-101]. Stratificând carcinoamele periampulare după originea lor anatomică, cancerul duodenal și cancerul ampulei lui Vater (în această ordine) au prognosticul cel mai bun; la polul opus situânduse adenocarcinomul ductal pancreatic [98, 99, 101,02]. Supraviețuirea la 5 ani a pacienților cu cancere duodenale supuși duodenopancreatectomiei este cuprinsă între 50-60% [98
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
carcinoamele periampulare după originea lor anatomică, cancerul duodenal și cancerul ampulei lui Vater (în această ordine) au prognosticul cel mai bun; la polul opus situânduse adenocarcinomul ductal pancreatic [98, 99, 101,02]. Supraviețuirea la 5 ani a pacienților cu cancere duodenale supuși duodenopancreatectomiei este cuprinsă între 50-60% [98, 102, 103]. Pe specimenele anatomopatologice examinate, aceste tumori prezintă invazie vasculară în mai puțin de 35% din cazuri și margini de rezecție negative în 90%-95% din situații [102]. Un studiu publicat de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
specimenele anatomopatologice examinate, aceste tumori prezintă invazie vasculară în mai puțin de 35% din cazuri și margini de rezecție negative în 90%-95% din situații [102]. Un studiu publicat de Sarela și colaboratorii [103] arată că toți pacienții cu cancere duodenale fără invazie ganglionară (supuși duodenopancreatectomiei) au supraviețuit la 5 ani, în timp ce doar 47% dintre cei N+ erau în viață. Pentru pacienții diagnosticați cu cancer a ampulei lui Vater, supraviețuirea la 5 ani este cuprinsă între 35-60% [98, 102, 104]. Bilirubinemia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
a pacientului este unul dintre factorii principali de care trebuie să se țină cont în alegerea modalității optime de paliație a icterului la acești pacienți. PALIAȚIA INSUFICIENȚEI EVACUATORII GASTRICE Insuficiența evacuatorie gastrică apare în momentul în care tumora obstruează lumenul duodenal, iar pacientul nu mai tolerează alimentația. Tratamentul paliativ chirurgical impune efectuarea unei gastro-enteroanastomoze. Dacă condițiile locale permit (tumora nu invadează mezocolonul transvers sau fața posterioară a stomacului) se optează pentru varianta tehnică transmezocolică posterioară (procedeul Von Hacker) ce asigură o
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
toate grupurile etnice. (17) De altfel acestea constituie alături de mutațiile glucokinazei cele mai frecvente cauze de MODY la om. - IPF-1- a apărut inițial în literatură și sub numele de IDX-1, IUF-1, STF-1 sau GSF. Actualmente este denumită oficial PDX-1 (Pancreatic Duodenal Homeobox 1). (28) A fost inițial identificată ca un reglator transcripțional pentru genele insulinei și somatostatin-ului. Ar fi formată din două regiuni codificate E1 și E2, care ambele se leagă de o proteină denumită IEF-1. Aceasta este un heterodimer format
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92252_a_92747]
-
de stabilit în momentul diagnosticului; tabloul clinic, investigațiile paraclinice și tratamentul sunt în mare măsură similare [4]. Astfel, în funcție de locul de origine, sunt descrise patru tipuri de tumori: carcinoamele ampulare, carcinoamele căii biliare principale distale, carcinoamele pancreatice ductale și carcinoamele duodenale periampulare [1, 4]. Prognosticul carcinoamelor periampulare este în general, rezervat. Carcinomul ampular are un prognostic relativ mai bun comparativ cu celelalte tipuri de tumori periampulare, deoarece diagnosticul este precoce, fiind favorizat de localizarea tumorii care determină apariția rapidă a tabloului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
există și carcinoame pancreatice cu diferențiere histologică de tip „intestinal” [9]. AMPULOMUL VATERIAN Ampulomul Vaterian (carcinomul ampulei Vater) este o tumoră malignă cu originea în porțiunea terminală a căii biliare principale (CBP) (ultimii 1-2 cm), la nivelul trecerii prin peretele duodenal și papila majoră [3]. Primul caz de ampulom Vaterian a fost raportat în 1899 de către Halsted [4). Carcinomul ampulei Vater este o tumoră relativ rară, care reprezintă aproximativ 6% din tumorile periampulare [10] și este responsabilă de 20% din obstrucțiile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
CT) Evidențiază dilatarea căilor biliare extrahepatice și intrahepatice și/sau a ductului pancreatic și permite o bună vizualizare a tumorilor periampulare cu dimensiuni de peste 2 cm [23, 26, 27]. Totuși, metoda nu permite vizualizarea tumorilor ampulare mici, din interiorul lumenului duodenal [12, 28], acuratețea generală a metodei fiind descrisă la doar 20% [25]. Utilitatea CT constă în evaluarea prezenței metastazelor (limfoganglioni, ficat, peritoneu, plămân și măduvă). Endoscopia digestivă superioară și colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) Reprezintă metode diagnostice de elecție pentru tumorile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
prin periaj este de 60%, iar specificitatea de 100% [32]. De asemenea, este posibilă ecografia intraductală. Acuratețea generală a ERCP în diagnosticul carcinomului ampular este de 88% [33]. Totuși, ERCP nu poate aprecia extensia locală a tumorii (invazia în peretele duodenal sau în parenchimul pancreatic), informații obligatorii în stadializarea preoperatorie. Pe lângă aportul diagnostic, ERCP permite manopere terapeutice: sfincterotomie endoscopică cu sau fără protezare, ampulectomie, drenaj nazobiliar etc [3, 31]. Colangiopancreatografia prin rezonanță magnetică (MRCP) Oferă imagini similare cu cele de ERCP
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
în cazul pacienților cu contraindicații relative al ERCP (după gastrojejunoanastomoză pe ansă în Y à la Roux care face tehnic dificil sau chiar imposibil accesul la papilă). Carcinomul ampular apare ca o masă (defect de umplere) care protruzionează în lumenul duodenal. Acuratețea diagnostică prin MRCP este de 76% [33]. ERCP are însă avantaje majore, deoarece vizualizează direct papila și permite prelevarea de biopsii. Ultrasonografia endoscopică Constă în examinarea ecografică a papilei din lumenul intestinal; tumora ampulară apare ca o formațiune hipoecogenă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
a cancerului ampular, putând evalua extensia tumorală locală, metastazele ganglionare regionale și invazia vasculară [34, 35]. Ecoendoscopia permite obținerea de imagini ale CPB distale și a ductului pancreatic, putând evalua astfel, extensia intraductală a tumorii. De asemenea, vizualizează penetrarea peretelui duodenal. Acuratețea stadializării tumorii primare (T) prin ecoendoscopie variază între 70-90% [36-38]. În ceea ce privește valoarea metastazelor ganglionare (stadializarea N),metoda este mai puțin performantă, sensibilitatea și specificitatea variind între 67-69%, respectiv 38-96% [38-40]. Pentru determinarea invaziei vasculare (nerezecabilității) acuratețea ecoendoscopiei este similară
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
50% din adenoamele viloase la diagnostic [55]. De aceea, biopsia sau citologia prin periaj nu pot exclude malignitatea, fiind necesare ampulectomia endoscopică (de preferat) sau chirurgicală. Sindromul Gardner și polipoza adenomatoasă familială (FAP) reprezintă factor de risc pentru dezvoltarea adenoamelor duodenale și peripapilare, incidența cumulativă în cursul vieții fiind de 97% pentru FAP. De aceea, se justifică îndepărtarea endoscopică a adenoamelor duodenale după colectomia profilactică la pacienții cu FAP. Tumorile maligne primitive pot fi tumori neuroendocrine, tumori carcinoide, limfoame și mai
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
endoscopică (de preferat) sau chirurgicală. Sindromul Gardner și polipoza adenomatoasă familială (FAP) reprezintă factor de risc pentru dezvoltarea adenoamelor duodenale și peripapilare, incidența cumulativă în cursul vieții fiind de 97% pentru FAP. De aceea, se justifică îndepărtarea endoscopică a adenoamelor duodenale după colectomia profilactică la pacienții cu FAP. Tumorile maligne primitive pot fi tumori neuroendocrine, tumori carcinoide, limfoame și mai rar, sarcoame [53]. Tumorile metastatice provin din: melanoame, neoplasm mamar, ovarian, pulmonar, colonic sau col cervical. Diferențierea carcinomului ampular de celelalte
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
neuroendocrine, tumori carcinoide, limfoame și mai rar, sarcoame [53]. Tumorile metastatice provin din: melanoame, neoplasm mamar, ovarian, pulmonar, colonic sau col cervical. Diferențierea carcinomului ampular de celelalte tumori maligne periampulare (cancer cap de pancreas, colangiocarcinom cu localizare distală, cancer primitiv duodenal) este de multe ori extrem de dificilă. Neoplasmul de cap de pancreas poate invada duodenul, dar invazia este rar limitată la papilă fiind afectată de obicei și mucoasa înconjurătoare. Diagnosticul diferențial cu carcinomul ampular formă ulcerativă este dificil. Carcinomul primitiv duodenal
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
duodenal) este de multe ori extrem de dificilă. Neoplasmul de cap de pancreas poate invada duodenul, dar invazia este rar limitată la papilă fiind afectată de obicei și mucoasa înconjurătoare. Diagnosticul diferențial cu carcinomul ampular formă ulcerativă este dificil. Carcinomul primitiv duodenal determină o îngustare importantă a porțiunii a doua a duodenului, cu mucoasa ulcerată și sângerândă. De multe ori endoscopia nu poate diferenția originea tumorilor periampulare (ampulă, pancreas, duoden) fiind necesare examinări imagistice complementare (ecoendoscopie, ERCP). Colangiocarcinomul cu localizare distală interesează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
a duodenului, cu mucoasa ulcerată și sângerândă. De multe ori endoscopia nu poate diferenția originea tumorilor periampulare (ampulă, pancreas, duoden) fiind necesare examinări imagistice complementare (ecoendoscopie, ERCP). Colangiocarcinomul cu localizare distală interesează mai mult arborele biliar și mai puțin mucoasa duodenală și papila. STADIALIZAREA Stadializarea TNM a carcinomului ampular conform AJCC/UICC (American Joint Committee on Cancer/Union International Centre Cancer) se face în funcție de gradul tumorii primare (T), a adenopatiilor regionale (N) și a metastazelor la distanță (M) (tabelul 156). Stadializarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
M) (tabelul 156). Stadializarea carcinomului ampular în funcție de sistemul TNM este prezentată în capitolul „Morfopatologie”. EVOLUȚIE. PROGNOSTIC În evoluția naturală, boala se extinde prin invazie loco-regională, pe cale limfatică (adenopatii locoregionale) și pe cale sanguină (metastaze la distanță). Carcinomul ampular invadează inițial mucoasa duodenală și pancreasul, ulterior interesând țesuturile peripancreatice, adeventicea vaselor mari (venă portă, venă mezenterică superioară, venă splenică, respectiv trunchiul celiac, artera hepatică și mezenterica superioară). Metastazele ganglionare interesează ganglionii pancreatico-duodenali (stația I), ganglionii mezenterici superiori (stația II) și ganglionii paraaortici (stația
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
colangiocarcinomului. Colangiografia prin rezonanță magnetică (MRCP) permite vizualizarea căilor biliare dilatate și a stenozei de la nivelul coledocului inferior, în mod similar cu ERCP, dar spre deosebire de aceasta nu necesită substanță de contrast și poate fi efectuată în situații anatomice particulare: stenoze duodenale, hepaticojejunoanastomoza. Colangiografia endoscopică retrogradă (ERC) rămâne standardul de aur în diagnosticul leziunilor maligne de coledoc inferior cu sensibilitate și specificitate de peste 90%. Stenoza malignă tipică este neregulată și se asociază cu dilatarea proximală importantă a căilor biliare; stenoza benignă este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
substanță de contrast în arborele pancreatic, și ca urmare riscurile examinării sunt mult mai mici. Deși, MRCP nu poate înlocui încă ERCP în diagnosticul tumorilor pancreatice, examinarea se indică în următoarele situații:ERCP nu se poate efectua datorită unei stenoze duodenale sau unei intervenții chirurgicale cu anastomoză Bilroth II;apariției obstrucției biliare la pacienții cu pancreatită cronică;ERCP oferă informații incomplete datorită obstrucției ductului pancreatic [108]. Ultrasonografia endoscopică Este o metodă performantă pentru diagnosticul cancerului pancreatic, chiar și a cancerului pancreatic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
la biopsia eco sau CT ghidată nu exclude malignitatea; uneori singurele posibilități de diagnostic diferențial sunt examenul histologic al piesei de rezecție și proba timpului. Este necesară diferențierea cancerului de cap de pancreas de celelalte tumori periampulare:ampulom Vaterian, cancer duodenal periampular, cancer coledocian inferior, deoarece acestea au o rată de rezecabilitate mai mare și un prognostic mai bun. Sunt utile ecoendoscopia, CT spirală cu contrast, endoscopia, ERCP și ecoendoscopia. Se impune, de asemenea, diferențierea adenocarcinomului pancreatic de alte tumori maligne
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
Factorii de prognostic rezervat sunt mărimea tumorii și gradul de invazivitate: invazia capsulară, interesarea ganglionară, extensia retroperitoneală, invazia vasculară. Prognosticul nefavorabil este determinat de gradul avansat de extensie locoregională în momentul diagnosticului, chiar și pentru cancerul pancreatic mic [89]. CANCERUL DUODENAL PERIAMPULAR Aparține grupului comun al „tumorilor periampulare”. Tumorile maligne ale intestinului subțire sunt rare, constituind doar 1-2% din neoplaziile gastrointestinale și 0,1-0,4% din toate tumorile maligne [114, 115]. Doar o parte din neoplasmele intestinului subțire se localizează la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
Aparține grupului comun al „tumorilor periampulare”. Tumorile maligne ale intestinului subțire sunt rare, constituind doar 1-2% din neoplaziile gastrointestinale și 0,1-0,4% din toate tumorile maligne [114, 115]. Doar o parte din neoplasmele intestinului subțire se localizează la nivel duodenal periampular. Deși sunt rare, tumorile intestinale prezintă o mare diversitate histologică, putând fi adenocarcinoame, tumori carcinoide, fibrosarcoame,hemangiosarcoame, leiomiosarcoame, liposarcoame, limfangiosarcoame, limfoame primitive, neurofibroame sau metastaze. Deși, teoretic, oricare dintre aceste tumori poate avea și localizare duodenală cele mai multe neoplasme duodenale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
localizează la nivel duodenal periampular. Deși sunt rare, tumorile intestinale prezintă o mare diversitate histologică, putând fi adenocarcinoame, tumori carcinoide, fibrosarcoame,hemangiosarcoame, leiomiosarcoame, liposarcoame, limfangiosarcoame, limfoame primitive, neurofibroame sau metastaze. Deși, teoretic, oricare dintre aceste tumori poate avea și localizare duodenală cele mai multe neoplasme duodenale periampulare sunt adenocarcinoame. Prima descriere a unui adenocarcinom duodenal a fost făcută în 1746 [116]. Incidența adenocarcinoamelor crește cu vârsta fiind maximă între 50-70 de ani și sunt mai frecvente la bărbați. Există o serie de afecțiuni
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
duodenal periampular. Deși sunt rare, tumorile intestinale prezintă o mare diversitate histologică, putând fi adenocarcinoame, tumori carcinoide, fibrosarcoame,hemangiosarcoame, leiomiosarcoame, liposarcoame, limfangiosarcoame, limfoame primitive, neurofibroame sau metastaze. Deși, teoretic, oricare dintre aceste tumori poate avea și localizare duodenală cele mai multe neoplasme duodenale periampulare sunt adenocarcinoame. Prima descriere a unui adenocarcinom duodenal a fost făcută în 1746 [116]. Incidența adenocarcinoamelor crește cu vârsta fiind maximă între 50-70 de ani și sunt mai frecvente la bărbați. Există o serie de afecțiuni benigne intestinale care
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
mare diversitate histologică, putând fi adenocarcinoame, tumori carcinoide, fibrosarcoame,hemangiosarcoame, leiomiosarcoame, liposarcoame, limfangiosarcoame, limfoame primitive, neurofibroame sau metastaze. Deși, teoretic, oricare dintre aceste tumori poate avea și localizare duodenală cele mai multe neoplasme duodenale periampulare sunt adenocarcinoame. Prima descriere a unui adenocarcinom duodenal a fost făcută în 1746 [116]. Incidența adenocarcinoamelor crește cu vârsta fiind maximă între 50-70 de ani și sunt mai frecvente la bărbați. Există o serie de afecțiuni benigne intestinale care predispun la dezvoltarea adenocarcinoamelor: polipoza adenomatoasă familială (FAP) și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]