10,325 matches
-
lămurească singură simțămintele, se gândea că dacă te iei după spusele poeților sau scriitorilor precum George și Aurel, care în cărțile lor văd dragostea atât ca pe o foame ce te roade pe interior, cât și ca pe o nevoie dureroasă, așa cum poate fi și ca un fluviu care inundă totul în cale când își iese din matcă. Ea poate fi și arșița care pârjolește lanul de grâu, omorând sămânța ce ar fi dat o nouă viață, cum dragostea poate fi
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Cand_dragostea_bate_la_fereastra.html [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
inclusiv cei din spațiul carpato-danubiano-pontic,descoperim dimensiunea rațională al sublimului,cum spunea Kant,dar și jocul de fugă către teritorii sublime. La Eugenio Montale,poetul italian,ale cărui poeme sunt invadate de simbolul concentrat de heraldică și de o frisonare dureroasă îmbinată cu nostalgia pentru categoriile ideale,luate ca eden,copleșit fiind de anodin sau răvășit de spiritele ce peste convulsivul pământ/zboară în roiuri.( Tramontana).Edenul la Montale este virtualitatea ontologică,dar și marea ca suveran principiu al existenței și
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408249391.html [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
galben schelet.Poetul,totuși, cunoaște frecvente interludii de scăpărări de lumină,pe care le putem lua ca edenice,atunci scrie Balada celor 26 și Drumul meu.Poezia eseniană refuză happy-end-ul.Puterea ei magică rezistă în sinceritate,fiind poezie de confesiune dureroasă,tocmai de aceea edenul nu prea își găsește locul și datorită lipsei visului frumos.Există un conflict fundamental între structura visătorului cu naivități de himeră paradisiacă(aici edenul este tot mai îndepărtat) și viața dură a timpului său de răscruce
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408249391.html [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
Canopus. Ne rotim pe aceleași cercuri, cercul scoate limba, unii râd. Pacientul se numește Jason. Iona habar nu are de ce. Tryptizol, ce-i aia, maică? Nimeni nu cunoaște cauzele crizei. Crimă perfectă. Mâna mea e un trup de flori. Nisip dureros mă îngroapă. Pădurile bogate au ars mocnit În fiecare. Axa lumii șuieră. Așteptați un nou continent? Pentru ce? Păsări pe dune, caii pe țărm, totul a secat Până la diamant. UN PRIETEN Un prieten mă întreabă, despre Ce vrei să discutăm
POEME (2) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1424164314.html [Corola-blog/BlogPost/379893_a_381222]
-
familie pentru niște fapte nu tocmai ortodoxe. Pe lângă viața grea de până atunci, cea de acum era un iad. Miulescu era dracul în persoană. Oricât te-ai fi străduit, nu puteai satisface toanele acestuia. Inventa cele mai trăsnite și mai dureroase pedepse. Sătul de bătăi, de stat cu capul în jos deasupra unui fum de ardei iute, de tras la cabrioleta boierului, Băilă, într-o dimineată de vară, luă poteca codrului. După câteva nopți dormite prin câte-o scorbură, se trezi
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
altă efemeră prăpastie)/ Atunci/ Propriul tău vertij poate deveni/ O șansă pentru cuvânt.” „Poezia dospește undeva, în sufletul meu. În viziunea Corinei Petrescu, poezia este”latentă sinucidere/ în timp;/ cap plecat pe/ propriul umăr,/ bolovan atârnând/ de funia sinucigașului.../ descătușare.../ dureroasă povară;/ duminică uneori;/ fântână a singurătății,/ gând spre ceea ce ar fi putut fi,/ rar de tot,/ o zi de mâine;/ cer albastru de adânc,/ poartă/ spre neuitare,/ spre libertatea/ de a împiedica timpul să curgă/ cu nonșalanța/ unui fulg de
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_creion_de_corina_petrescu_un_univers_poetic_sub_semnul_armoniei.html [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
doar verde crud până se face seară Urmând lumina nouă ce vine de la muguri, Dar umbra fără nume, suflare-mi înconjoară Și clipa-temnicer mă sparge-n triste cioburi. Iată cum timpul hoț mă biciuie cu frig, Secunda-i nesfârșită, un dureros exil Zadarnic înverzesc și numele tău strig, Căci ce-ți ofer din ram îți pare vis steril. În lumea din cocon mă-ntorc fără putere Aici n-ajunge dorul nici veșnica osândă, Un înger mă așteaptă în colțu-i de tăcere
LUMEA DIN COCON de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/rodica_constantinescu_1495476920.html [Corola-blog/BlogPost/378737_a_380066]
-
ceară și-a lăsat sigiliul. Lumânarea se topea succesiv aruncând picături adânci în viața Edwinei. Încetul cu încetul Edwina s-a adaptat cu durerea arsurii. Măsura timpul mort dintre picăturile de ceară. A ajuns să depindă de ele. Arsura lor dureroasă o ținea în viață. Fiecare picătură de ceară îi provoca o durere profundă dar fără ele nu mai putea trăi. La un moment dat s-a adunat prea multă ceară. Edwina simțea că se sufocă sub presiunea acesteia. Omul nu
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1422864904.html [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]
-
cum e cea a gazelor de șist, problemă ce-l preocupa, în calitate de geolog, și pe Iustin Dobrescu. Și pe cât de confuză e realitatea în care de curând s-a ancorat fără voie, pe atât mai limpede se arată trecutul acut, dureros, acel fatidic ceas al primului accident, din pricina căruia a rămas fără vedere. Deși țintuit între aparate, inconștientul lui hălăduiește liber, retrăind totul până în cel mai mic amănunt. Și prozatorul știe perfect cum să schimbe planurile real-imaginar și să redea cu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426265661.html [Corola-blog/BlogPost/348661_a_349990]
-
stăpânire tot ce creaseră esențial înaintașii lui din țară și din străinătate, a realizat prima adevărată revoluție a viziunii asupra modului cum se exprimă iubirea în versuri și totodată asupra metaforei. El va ajunge la complexa formulă metaforică de „farmec dureros”, o nuanțare nemaiîntâlnită până la el în poezia românească, exprimată printr-un atât de concis oximoron. “Ea privi atunci în jos,/ Trece mâna pe la tâmple,/ Iară inima-i se umple/ De un farmec dureros.”( Povestea teiului). Poetul concentrează la extrem formularea
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
ajunge la complexa formulă metaforică de „farmec dureros”, o nuanțare nemaiîntâlnită până la el în poezia românească, exprimată printr-un atât de concis oximoron. “Ea privi atunci în jos,/ Trece mâna pe la tâmple,/ Iară inima-i se umple/ De un farmec dureros.”( Povestea teiului). Poetul concentrează la extrem formularea definitorie a iubirii, redusă la doar două cuvinte, fie “suferință dulce” sau “dulci otrăvuri”, dar aceste cuvinte spun totul.” Conferențiara a răspuns întrebării Cum portretizează poetul Eminescu femeia iubită?, o întrebare-cheie, pentru care
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
alături / Pe-un cal negru stă călare.// Cu ochi mari la ea se uită,/ Plini de vis, duioși plutind,/ Flori de tei în păru-i negru/ Și la șold un corn de-argint.// Și-ncepu încet să sune,/ Fermecat și dureros -/ Inima-i creștea de dorul/ Al străinului frumos.” Un interesant prototip erotic masculin este acel „Zburător cu negre plete”, așteptat cu ardoare de prințesa îndrăgostită, rostind ritualic chemarea: “vin la noapte de mă fură”.(Călin-file din poveste) Peisajul eminescian al
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
Shaddai ne-a sădit în suflet gândul veșniciei, al infinitului. Așa se explică neliniștea omenească. Nimic din ce-i aici nu-l mulțumește pe muritor, ceea ce probează că, de fapt, el aparține unei alte lumi. Unii resimt mai acut, mai dureros această nonapartenență. Eu sunt unul dintre aceia. Riscând să par artificial și prețios (deși îmi încep ziua, fiecare zi, cu Scriptura și cu condeiul în mână), îți voi reproduce o notă la Ecclésiaste din La Bible de Jérusalem: „Ce qui
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
moarte la fel cu spiritul nemuritor. “Mă privești cum mă culc, cum nu dorm, cum rătăcesc prin orașul pustiu. Mă privești și te uimești că sunt viu.” (17) Ce este absența ființei iubite? Este o lipsă temporară a unei întrupări, dureroase dar nu definitive, pentru că iubirea își are propria prezență impregnată într- un prezent sufletesc continuu. “Absența e-o prezență mult mai cruntă, Mai greu de îndurat decât prezența.” ( Absența) Spunea poetul Edgar Lee Masters din Antologia de la Spoon River, traducere
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
succed cu regularitate și cu indiferență, dar „viața” își urmează drumul prestabilit, calendaristic și se învârte dramatic ca „ruleta rusească”, oricând putând nimeri „ținta” cu visele-i nebunești...vise ce pot fi spulberate într-o fulgerare de secundă. Nmic mai dureros decât această incertitudine, acest joc perpetuu între „a fi și a nu fi”. „viața e un joc al dracului de straniu, / o anecdotă despre tine însuți / care începe cu dorința de a pregăti un final / deosebit sau aproape decent, / un
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_volumul_undeva_la_poarta_ra_valentina_becart_1342944454.html [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
ilustră necunoscută, exact în propria sa patrie de suflet. Să fi fost acesta „prețul” ingrat prin care HARICLEEA DARCLÉE și-a plătit cu vârf și îndesat pe pământul țării celebritatea construită cu atâta ardere lăuntrică în afara ei?!... Ar fi extrem de dureros ca răspunsul afirmativ la interogația retorică anterioară să constituie, de fapt, esența adevărului unic. Credem, totuși, că numai vanitatea oarbă a mediocrității cultural-politice din acea vreme, precum și indiferența semănată de aceasta în jur au reprezentat, de fapt, cele două dimensiuni
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
arestate sub regimul concentraționar amintim câteva ramuri din marele trunchi al Neamului: familiile Mavrocordat, Ghica, Manu, Sturdza, Cantacuzino, Nistor, Halippa, Flondor, Ianculeț, Iordache, Mărculescu, Mironescu, Cancicov, Brătianu, Steriopol, Moța, Codreanu, Bălașa, Mureșanu, Antonescu, etc. În celebrele închisori, ura stăpânea vidul dureros al autorităților și al brutelor-executante, tortura făcea parte din meniul zilei, teroarea era un concert al spaimei mult prea prelungit, reeducarea se instalase cu mult fast și caschetă roșie, suferința era peste tot și peste toți, moartea ușura sufletele deținuților
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1419432375.html [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
Din întuneric auzeam,ușor un suspin că un vânt rece de toamna.Privind din nou la cer,am văzut că ochii mari și sclipitori se închiseseră și-și întorseseră față de la mine.Mii de lacrimi cădeau de sus,reci și dureroase.Printre lacrimile sărate ce se amestecau cu cele deasupra-mi am văzut un chip care se apropia de mine și mă lua în brațe,unde era atât de cald și bine.Imi aduc aminte de albastrul ochilor ei,un albastru
KARON ,CAP 13 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1493893921.html [Corola-blog/BlogPost/360153_a_361482]
-
dimensiuni magice, cu bogății de sensuri și înțelesuri, purtate pe aripele metaforelor-simbol, care strălucesc în toți psalmii volumului. Așa curg psalmii săi pe „fir de rai”, unde „prohodul poeziei n-are capăt” și unde „orice învins e-nvingător”. Poezia „răbufnește” dureros în poet, ca un vulcan mereu clocotind „sublimă rană” în „taină și cântec”, iar cuvintele-i din versuri, poetul le vrea „spice în rugăciune-ngenunchiate/La porți de rai...” În credința sa, poetul hiperbolizează rugăciunea într-o superbă imagine plastică: „Îngenunchează
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411411161.html [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
în literatură, cenzură impusă de indivizi cu totul analfabeți; subliniind că la ora marilor răspunderi morale și artistice, nu oricine poate fi Soljenitsin și că nu oricine ar fi putut avea forța, înainte de toate morală și patetică, de a evoca dureroasa diatribă a lui Pușkin: Ei știu să-și iubească numai morții. Context în care revista nu uita să sublinieze semnificativ reîncorporarea abia post mortem în patrimoniul culturii din Republica Populară Română a unor Constantin Brâncuși sau George Enescu. 4. Concluzii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
Nu fusese cu ei acolo când ei crescuseră, nu participase la bucuriile și necazurile lor și nici pe departe la educația lor și de aceea era pentru ei ca un străin iar el era pe deplin conștient de toată acea dureroasă realitate și se simți mult mai liniștit când copii săi plecară. De fapt se simțea cel mai bine singur își reviza viața sa pas cu pas își vedea greșelile de asemenea i se părea că acum căpătase o bună experiență
REGĂSIREA FERICIRII (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1458290805.html [Corola-blog/BlogPost/368980_a_370309]
-
plecat în România, se hotărește să treacă și el în dreapta Prutului. Dar cu un mare regret: „dacă au plecat ei, dacă plec și eu, dacă plecați și voi, dacă pleacă și alții, cine va rămâne aici? Mafioții, veneticii și trădătorii?” Dureros mesaj! În celălalt volum, „ZBUCIUM și REGĂSIRE”, Ștefan Jurja.povestește sub forma unui jurnal intim, cum și-a construit o casă ACASĂ, în satul Valea Cotești, din comuna Cotești, județul Vrancea. Aparent, un raport zilnic către sine, cu detalii contabilicești
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425325080.html [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
rând, ignorat cu desăvârșire de semeni. Plaja mi se părea neospitalieră, fără nisip, un prundiș grosier se întindea până în talazuri, silind oamenii să se deplaseze cu mișcări caraghioase, aplecați de spate, făcând gesturi convulsive cu mâinile la fiecare înțepătură mai dureroasă în talpă. La soare se stătea pe niște priciuri cu picioarele scunde, așa cum mai văzusem în niște reviste ilustrate vechi, dinainte de război. Pe tăblia unora dintre priciuri se mai păstra, deloc îmbietoare, cu chenar alb, urma umedă a trupului celor
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Popas_in_ciclade.html [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
hipercheratoza. Pe pielea afectată apare hiperemie, infiltrație limfocotară, eozinofilică și histiocitară alături de infiltrația seroasa a țesutului conjunctiv și procese de histoliza. La locul de fixare a femelelor, distrucțiile tisulare și reacțiile gazdei sunt mai profunde și se manifestă prin edeme dureroase. Animalele se scarpină violent și se produc lezionări ale pielii. Pot interveni infecții supraadăugate cu Staphylococcus aureus, situație în care se instalează „piemia de căpușa''. Local se observă inflamații, necroze, extravazări sanguine, edeme și hemoliza. Paralizia de căpușe apare la
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 by http://confluente.ro/Sofia_coman_ectoparazitismul_temporar_sofia_coman_1337742444.html [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
care începeau să îmbătrânească și ar avea nevoie de mai multă atenție din partea lor. S-au ferit să discute despre cel mai fierbinte subiect: Ludmila. Asta nu este o împăcare sinceră, gândi Ștefan. Ar trebui să deschid eu subiectul acesta dureros pentru amândoi și din care motiv eu nu mă voi spăla nicicând de păcat. Bine că el nu știe că eu o vizitez pe Ludmila, și-i văd fiul de mai multe ori decât îl vede el. Dar tăcu. Ar
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1453888005.html [Corola-blog/BlogPost/378041_a_379370]