980 matches
-
Din 1985, când își încheie studiile la Facultatea de Filologie a Universității clujene, este profesoară de limba și literatura română la Năsăud, Bistrița și Avrig, apoi, în 1991, devine redactor la revista clujeană „Steaua”. În studenție a fost redactor la „Echinox”. Debutează publicistic în 1981, cu poezii în „Tribuna”, iar în 1985 participă la volumul colectiv Alfa cu grupajul de poezii Amiaza mare. Colaborează la „Tribuna”, „Echinox”, „Steaua”, „Pro Didactica”, „Pro Europa” ș.a. În 1989, C. publică microromanul Călătorie prin oglinzi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
în 1991, devine redactor la revista clujeană „Steaua”. În studenție a fost redactor la „Echinox”. Debutează publicistic în 1981, cu poezii în „Tribuna”, iar în 1985 participă la volumul colectiv Alfa cu grupajul de poezii Amiaza mare. Colaborează la „Tribuna”, „Echinox”, „Steaua”, „Pro Didactica”, „Pro Europa” ș.a. În 1989, C. publică microromanul Călătorie prin oglinzi, în care realitatea mundană este văzută, precum la Platon, ca o umbră a lumii ideilor, o răsfrângere a esențelor și evenimentelor plănuite într-o altă lume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
iar în 1978, Facultatea de Filologie a Universității din Cluj-Napoca, cu o lucrare de licență având un titlu premonitoriu pentru viitoarea sa formulă de proză: Filmul și literatura română. A făcut parte din grupul de scriitori tineri școliți de revista „Echinox” (al cărei secretar de redacție a fost între 1974 și 1978) și s-a recomandat constant drept echinoxist, deși a mai trecut și prin Cenaclul de Luni sau prin cel al revistei bucureștene „Amfiteatru”. A fost, de asemenea, membru al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
Artiștilor Plastici. După 1989 a lucrat ca redactor-șef adjunct la revista „Contrapunct”, redactor la „Academia Cațavencu”, referent la Studioul Cinematografic al Ministerului Culturii, jurnalist în redacția ziarului „Ziua” etc. Debutează în presa literară în timpul studenției (1974, colaborând sistematic la „Echinox”), în special cu articole de critică. În 1985 tipărește volumul de povestiri Caravana cinematografică, fiind distins cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor. G. nu este un autor prolific și a doua carte, tot de proză scurtă, Trenul de noapte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
găsească nicăieri pământ. La sfârșit, după debarcare, Utnapishtim, pentru a mulțumi, jertfește animale pe un foc acru, al cărui fum "Ii atrase pe zei precum mierea pe muște" (după povestea biblică, mai nouă decât cea chaldeeană, potopul a început la echinoxul de toamnă și a ținut 40 de zile). După cei 12 mari zei enumerați mai sus, urma o armată de zeișori cu ierarhie stabilită, servanți ai superiorilor lor. In fața atâtor zei (un rege asirian pe la 800 îen, a numărat
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
peste o sută de savanți, folosind mijloace de măsurare atât de precise, alcătuiră celebrele tabele ale pozițiilor astrelor, numite ale lui Ulugh, apreciate secole după aceea (aceste tabele, întocmite pentru meridianul din Samarkand, dau pozițiile Soarelui și planetelor, evaluează precesia echinoxului după schimbarea polului și dă înclinația eclipticii pe ecuator). Pentru ce s-ar fi ostenit atât și ar fi făcut o astfel de risipă, dacă nu pentru interesul propriu? Astrele l-au răsplătit din plin. Ele l-au prevenit pe
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
generație de scriitori din Basarabia nu s-a format în spațiile dominate de un spirit colegial de emulație ale unor cenacluri literare ca „Junimea”, „Cenaclul de luni”, „Universitas” și nici nu a trecut școala organizării și redactării unor reviste ca Echinox, Opinia studențească, Dialog, Convorbiri literare, Orizont, precum colegii lor din România. Tinerii de la noi n-au avut nici șansa unor inductori de opinie de înălțimea culturală a lui Nicolae Manolescu, Ovid S. Crohmălniceanu, Mircea Martin, Mircea Zaciu, Ion Pop, Marian
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
lui I.L. Caragiale. Caragialiana, Editura Eminescu, București, 1977. Cioculescu, Șerban, Itinerar critic, vol. III, Editura Eminescu, București, 1992. Ciocârlie, Livius, Negru și alb. De la simbolul romantic la textul modern, Editura Cartea Românească, București, 1979. Ciocârlie, Corina, Femei în fața oglinzii, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1998. Ciopraga Constantin, Mihail Sadoveanu, Editura tineretului, București, 1966. Ciopraga, Constantin, Literatura română între 1900 și 1918, Editura Junimea, Iași, 1970.. Ciopraga, Constantin, Personalitatea literaturii române. O încercare de sinteză, Editura Junimea, Iași, 1970. Ciopraga, Constantin, Hortensia Papadat-Bengescu, Editura
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Z., Confluențe, Editura Eminescu, București, 1976. Ornea Z., Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980. Papahagi, M., Eros și utopie, Editura Cartea Românească, București, 1980. Papahagi, M., Accidentele imaginației în vol. Gib. I. Mihăescu, Rusoaica, Editura Echinox, Cluj, 1990. Papahagi, M., Cumpănă și semn, Editura Cartea Românească, București, 1990. Papu, E., Poezia lui Eminescu, Editura Minerva, București, 1971. Papu, E., Din clasicii noștri, Editura Eminescu, București, 1977. Papu, E., Existența romantică, Editura Minerva, București, 1980. Paleologu, Al.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Didactică și Pedagogică, București, 1995. Popescu Magdalena, Slavici, Editura Cartea Românească, București, 1977. Popovici Vasile, Eu, personajul, Editura Editura Cartea Românească, București, 1988. Popovici Vasile, "Lumea lui Slavici și transparența interioară", în Lumea personajului (O sistematică a personajului literar), Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997. Sadoveanu Izabela, "Ioan Slavici: Nuvele", vol. I, Minerva, București, în Cărți și idei. Pagini de critică literară, vol. I, Fundația națională pentru știință și artă, București, 2001. Simion Eugen, "Prefață", la Ioan Slavici. Opere vol. 1 (Nuvele), Editura
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Conștiință națională și acțiune politică la românii din Transilvania (1700-1868), ediție de Pompiliu Tudor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987. Ianoși Ion, Sublimul în estetică, Editura Meridiane, București, 1983. Jankélévitch Vladimir, Paradoxul moralei, traducere de Janina Ianoși, postfață de Ion Ianoși, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997. Johnston William M., Spiritul Vienei. O istorie intelectuală și socială 1848 1938, traducere de Magda Teodorescu, Editura Polirom, 2000. Liiceanu Gabriel, Tragicul: O fenomenologie a limitei și depășirii, Editura Humanitas, București, 2005. Mann J.J., Stanley M., Psychopathology of
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Manolescu, "Săraca văduvă cu doi copii", în Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. 1, Editura Minerva, București, 1980, p. 147. 46 Vasile Popovici, "Lumea lui Slavici și transparența interioară" în Lumea personajului (O sistematică a personajului literar), Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997, p. 78. 47 Idem., p. 90. 48 Idem., p. 77. 49 Acesta e titlul unei incitante monografii a specificului bănățean, o carte-document pe care Cornel Ungureanu, din postura criticului-reporter, a publicat-o în 1980. 50 Cornel Ungureanu, Slavici-monografie
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Idem., p. 214. 199 Ileana Mălăncioiu, Vina tragică (Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka), Editura Polirom, București, 2001, p. 56. 200 Zygmunt Bauman, Etica postmodernă, traducere de Doina Lică, Editura Amarcord, Timișoara, 2000, p. 85. 201 Vladimir Jankélévitch, Paradoxul moralei, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997, p. 66. 202 Ileana Mălăncioiu, op. cit., p. 243. 203 René Girard, Violența și sacrul, traducere de Mona Antohi, Editura Nemira, București, 1995, p. 57. 204 Idem., p. 89. 205 Idem., p. 48. 206 Ion Breazu, "Prefață" la Ioan
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Cluj), poetă, eseistă și editoare. Este fiica Mariei (n. Olosutean) și a lui Augustin Crișan, agricultori. Urmează la Cluj Liceul „Emil Racoviță” (1970-1974) și cursurile Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” (1976-1980), în timpul cărora este și redactor la „Echinox” (1977-1981). În 1992 obține titlul de doctor în filosofie, cu teza Valențele estetice ale anamorfozei logice. Lucrează ca profesoară la Liceul „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca (1980-1990), redactor la „Steaua” (1990) și redactor-șef la „Apostrof”, revistă pe care o fondează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
o fondează în mai 1990. Va fi conferențiar, apoi profesor, din 2000, la Facultatea de Istorie și Filosofie din Cluj-Napoca. Debutează cu poezie în „Tribuna” (1977), iar editorial cu volumul de versuri Aduceți verbele (1981; Premiul Uniunii Scriitorilor). Publică în „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Contrapunct”, „Euphorion”, „Adevărul literar și artistic”, „22” ș.a. Este căsătorită cu criticul Ion Vartic. Alături de Ion Mureșan, Aurel Pantea, Ioan Moldovan și George Vulturescu, P. ilustrează ramura ardeleană a generației ’80, promovând o poezie de filiație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
țărănism, istorism) decât a „Gândirii” (peisaj transfigurat) face specificul textelor din Poema Patriei (1977), îndeosebi al ciclurilor Negru Vodă (apărut și separat, în 1974), Să nu superi iarba și Capul de pe scările Gemonei, pe când în Vârsta sărutului (1963), Noapte de echinox (1964), Poezii (1966) ritmurile argheziene, în special de „creion” și „copilărești”, utilizate și în unele dintre numeroasele versuri pentru copii ale lui T., sunt concurate de ritmuri ca la Lucian Blaga („Prin reci luminișuri/ azi pasul mi-ndemn/ precum prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
Costache Conachi (Amor de beizadea) la confrați de aceeași vârstă. Își face un limbaj propriu din limbaje dintre cele mai diferite, predominant tradiționale în primele patru volume, apoi tot mai mult, cu timpul aproape exclusiv, moderne. Încă în Noapte de echinox enunțuri de felul butadei („m-am privit într-o frunză/ și m-am văzut mai matur”), imagini insolite, soresciene avant la lettre („am învățat pe dinafară un șirag de cocori,/ m-am iscălit pe un surâs/ și-am colorat tăcerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
primul rând, a subiectului liric, o eliminare a epicului și o reducere a elementului demonstrativ. EUGEN SIMION SCRIERI: Pasărea albastră, București, 1957; Steaua Polară, București, 1960; „Lacul codrilor albastru...”, București, 1961; Vârsta sărutului, București, 1963; Fântâna culorilor, București, 1964; Noapte de echinox, București, 1964; Poezii, București, 1966; Cântece de toamnă mică, București, 1967; Dacă treci râul Selenei... (Copilăria lui Eminescu), București, 1967; Patruzeci și șase de poezii de dragoste, București, 1967; Altaïr, București, 1967; Filigran, București, 1968; Dincolo de crizanteme, București, 1969; Suav
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
În funcție de problematica scrisului, asumat ca dimensiune existențială majoră, angajînd un destin uman dramatic, prins Între conștiința amară a solitudinii și voința generoasă a afirmării a ceea ce poetul va numi mai tîrziu „frumusețea acestei lumi”. „În frunte un stigmat, la dreapta echinoxul” - sună, emblematic, primul vers al cărții, numind cele două mari deschideri ale viziunii: spre o subiectivitate puternic marcată de sentimentul vulnerabilității sale, dar, nu mai puțin, către orizontul eliberator al unei lumi promițător Înnoitoare, gata să-și dezvăluie „miracolele” prin
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Ruhr din Bochum, în 1995 devenind aici profesor la Seminarul de Romanistică. Debutează încă din studenție în „Contemporanul” (1964) și colaborează la mai multe reviste, deținând rubrici permanente la „România literară”, „Argeș”, „Flacăra”, „Contemporanul”. E prezent și în „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Echinox”, „Convorbiri literare”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Viața românească”, „Caiete critice”. Debutul editorial se produce în 1971, când îi apare Poezia criticilor, carte ce va fi încununată cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Studiul Literatura SF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
1970-1973) și „Contemporanul” (1973-1982). Deopotrivă înzestrat pentru plastică (realizează, ca sculptor, lucrarea Fântână la Târgu Mureș, iar ca grafician semnează ilustrație de carte) și literatură, Ș. debutează în 1967, cu versuri, la „Cronica”, fiind prezent apoi și în „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, iar editorial în 1968 cu placheta Strigi. Ca traducător, publică Efigii în abanos. Din lirica neagră francofonă (1978, în colaborare cu Mircea Traian Biju; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș) și (prin intermediar francez) din proza finlandeză, Hiltu și Ragnar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
pe Leonid Dimov, Dumitru Țepeneag, Vintilă Ivănceanu ș.a.). Din 1983, a lucrat, timp de doisprezece ani, în redacția revistei ieșene „Convorbiri literare” (corector la început, mai târziu redactor, redactor-șef adjunct). A colaborat la „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Tribuna”, „Steaua”, „Familia”, „Argeș”, „Echinox”, „Convorbiri literare”, „România literară” (revistă în care ține, din 1992, rubrica „Cerșetorul de cafea”) ș.a. Este laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” (2002). Aparent, într-o primă instanță, poezia lui B. s-ar situa în filiația liricii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
fiul Anei (n. Deac) și al lui Constantin Pantea, țărani. Urmează școala elementară în comuna natală și liceul în Luduș, absolvind apoi Facultatea de Filologie, secția română-latină a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1976). Între 1975 și 1976 este redactor la „Echinox”, unde se și formează ca poet, în grupul coagulat în jurul revistei. Funcționează ca profesor la Borșa, județul Maramureș, între 1980 și 1984 va lucra în calitate de corector la ziarul „Unirea” din Alba Iulia, ulterior fiind profesor la Alba Iulia. Din 1990
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
-șef la „Discobolul”. Concomitent, în 1994 devine cadru didactic la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Debutează cu poezie în 1969, la revista studențească „Gaudeamus” de la Oradea, autorul considerând însă adevăratul său debut publicarea unui grupaj de poezii la „Echinox”, în 1971. Prima carte, Casa cu retori, îi apare în 1980. Colaborează cu poezii, cronici literare, eseuri la „Echinox”, „Vatra”, „Tribuna”, „Amfiteatru”, „Steaua”, „Apostrof”, „Poesis” ș.a. Casa cu retori aparține optzecismului prin discursivitatea pusă sub semnul jocului insolit, prin combinația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
poezie în 1969, la revista studențească „Gaudeamus” de la Oradea, autorul considerând însă adevăratul său debut publicarea unui grupaj de poezii la „Echinox”, în 1971. Prima carte, Casa cu retori, îi apare în 1980. Colaborează cu poezii, cronici literare, eseuri la „Echinox”, „Vatra”, „Tribuna”, „Amfiteatru”, „Steaua”, „Apostrof”, „Poesis” ș.a. Casa cu retori aparține optzecismului prin discursivitatea pusă sub semnul jocului insolit, prin combinația de oralitate ironică și intelectualism livresc. Este esențialmente o poezie de limbaj, amuzată de confuzia dintre poezie și proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]