982 matches
-
este producția abundentă de texte programatice ale lui I. Spre sfârșitul decadei a noua, el depunea la Editura Univers o carte, Acțiunea textuală, care vizează o sinteză a teoriei textului, pe linia fragmentelor publicate în reviste ca „Vatra”, „Viața românească” „Echinox”, „România literară” ș.a. Este una dintre cele mai radicale situări pe pozițiile textualiste, la noi ca și aiurea, I. aspirând pe drept cuvânt la titlul de teoretician al grupului, alături de Gheorghe Crăciun și Mircea Nedelciu. Volumul Texteiova este un fel
IOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
întâmplare în munți, București, 1963; Era ceață pe Tisa, București, 1965; Pământul era viu, I-II, București, 1966; Alge, București, 1967; Sfârșitul singurătății, București, 1967; Iubire, București, 1968; Manechine, București, 1970; Cvartetul alb, București, 1973; Timpul rămâne tânăr, București, 1973; Echinox, București, 1977; Mai erau câteva ceasuri, București, 1983. Traduceri: I.V. Karnauhova, Cartea prieteniei, București, 1952 (în colaborare cu Diana Heim); Len Doherty, Fiii minerului, București, 1961 (în colaborare cu Antoaneta Ralian); Harry Bloom, Revoltă în Transvaal, București, 1963 (în colaborare
JIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
profil. A debutat, elev fiind, cu un sonet în „Scânteia tineretului”; devine, la numai șaptesprezece ani, redactor al „Paginii elevului” în săptămânalul bucureștean de limbă neogreacă „Nea Zoé” (1964-1966). A colaborat cu traduceri și recenzii la „Amfiteatru”, „România literară”, „Luceafărul” „Echinox”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Romanian Review” ș.a. După 1985 este prezent cu eseuri, studii și traduceri în publicații științifice și literare grecești, franceze, române, spaniole și sud-americane. Cartea de debut, scrisă în limba greacă
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
de filosofie și antropologie a imaginarului, dar și a viziunilor și sistemelor simbolice de tip șamanic, magic, mitologic, misteric, hermetic, gnostic și esoteric. Până În prezent, În colecție au apărut șaisprezece volume. O altă formă de expresie este asigurată de Caietele Echinox, publicație academică desprinsă din aripa mișcării echinoxiste și dedicată publicării de studii În română, franceză, engleză și alte limbi, menite să ne așeze În circuitul schimbului internațional de informații. Într-un ritm de două titluri pe an, Caietele Echinox au
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Caietele Echinox, publicație academică desprinsă din aripa mișcării echinoxiste și dedicată publicării de studii În română, franceză, engleză și alte limbi, menite să ne așeze În circuitul schimbului internațional de informații. Într-un ritm de două titluri pe an, Caietele Echinox au publicat, din 2001 până În prezent, douăsprezece volume. În ce privește difuzarea electronică, toate informațiile legate de activitatea Centrului se oglindesc În website-ul acestuia, www.phantasma.ro, care găzduiește inclusiv o galerie electronică, pe ale cărei „simeze” virtuale au expus câțiva artiști
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ceea ce aș numi o subhermeneutică. Scopul unei asemenea subhermeneutici ar fi nu acela de a interpreta, ci de a amplifica și de a elabora până la capăt latențele imaginilor și ale scenelor. În textul introductiv la volumul al doilea al Caietelor Echinox am luat deja În discuție această idee. Ce putem face când avem În față un ansamblu de imagini și de simboluri care constituie o operă de artă? Putem să le interpretăm, să le analizăm cu o metodologie bine pusă la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
identitatea noastră? Or, aici, toată hermeneutica ce Începe cu Heidegger și trece prin Gadamer mai are ceva de spus. Ea susține acest lucru: atunci când te implici În conturarea unei structuri și structura te conturează pe tine. Într-un număr din Echinox publicam un articol al cărui nume aș vrea să-l redau aici: „Meninas la un spectacol ce ne definește”. Vorbeam acolo despre opera de artă. Suntem, ca În tabloul lui Velázquez, Într-un spectacol care ne definește. Dacă acceptăm că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trebui să facem mai degrabă o descriere sau o analiză după cele Întâmplate? Sanda Cordoș: Mie mi se pare, Corin, că În ceea ce ai construit În intervenția de acum și cel puțin În unul din textele deja publicate În Caietele Echinox se găsesc - cu o expresie care s-ar putea să nu fie plăcută, dar cred că este În mod real potrivită aici - două contribuții teoretice. Una constă În termenul anarhetip, care este Într-adevăr de reținut și care cred că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe mentalitatea patriarhală În satul românesc - aplicat pe niște sate specifice, pe o nișă Îngustă de studiu. Se pot face studii pe boema clujeană, dar nu s-au făcut. În noiembrie anul trecut, la aniversarea a 35 de ani de Echinox, ar fi fost un prilej deosebit de a se face un studiu de imagine, de imaginar asupra spiritului echinoxist, dacă ar fi existat o echipă de cercetători, cu studenți „antrenați” care să se implice În culegerea datelor. N-a fost nimeni
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a fost că nu puteau deveni scriitori profesioniști. Sanda Cordoș: O frustrare culturală. Marius Lazăr: Aceasta era marea frustrare la vremea respectivă. Mai mult decât culturală. Gândește-te foarte bine de ce un tânăr care intră la Filologie și trece pe la Echinox, face cursuri cu domnul Ion Pop, vrea să ajungă Într-o redacție culturală și nu să ajungă profesor. El vrea neapărat să ajungă scriitor. Deci nu este vorba de vanitate sau de vocație, pentru că mulți dintre cei care voiau să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Psychohistory (1997, 1999, 2000) și la University of North Carolina, Chapel Hill (2001). Corin Braga este șeful Catedrei de Literatură Comparată și director al Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Facultatea de Litere din Cluj. A fost director al revistei Echinox (1993-2000), iar actualmente este director al Caietelor Echinox. Coordonează colecția de carte Mundus Imaginalis la Editura Dacia. Doctor În litere În 1997 la Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu o teză despre Lucian Blaga, este În prezent Înscris la un al doilea doctorat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
North Carolina, Chapel Hill (2001). Corin Braga este șeful Catedrei de Literatură Comparată și director al Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Facultatea de Litere din Cluj. A fost director al revistei Echinox (1993-2000), iar actualmente este director al Caietelor Echinox. Coordonează colecția de carte Mundus Imaginalis la Editura Dacia. Doctor În litere În 1997 la Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu o teză despre Lucian Blaga, este În prezent Înscris la un al doilea doctorat, În filosofie, la Universitatea Jean Moulin din Lyon
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Durand, Introducere În mitodologie, Editura Dacia, Cluj, 2004. Ruxandra Cesereanu a absolvit Facultatea de Litere În 1985. Și-a susținut doctoratul, În 1997, cu o teză despre Infernul concentraționar reflectat În conștiința românească. În timpul facultății a fost redactor la revista Echinox. Actualmente este conferențiar la Catedra de Literatură Comparată a Facultății de Litere din Cluj și redactor la revista de cultură Steaua. A publicat următoarele eseuri de mentalitate: Călătorie spre centrul infernului. Gulagul În conștiința românească (1998), Panopticum. Tortura politică În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Poenar, absolvent al Facultății de Litere, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj În 1996. Doctor În filologie cu o teză de estetică fenomenologică. Lector universitar la Catedra de literatură română și teorie literară de la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”. Director al revistei Echinox din 2001 și coordonator al Dicționarului Echinox A-Z. Perspectivă analitică (Editura Tritonic, București, 2004). Autor al monografiei critice Cristian Popescu - filmat de Îngeri (Editura Aula, Brașov, 2001) și al volumului de teorie literară O plimbare de dimineață pe strada
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Babeș-Bolyai”, Cluj În 1996. Doctor În filologie cu o teză de estetică fenomenologică. Lector universitar la Catedra de literatură română și teorie literară de la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”. Director al revistei Echinox din 2001 și coordonator al Dicționarului Echinox A-Z. Perspectivă analitică (Editura Tritonic, București, 2004). Autor al monografiei critice Cristian Popescu - filmat de Îngeri (Editura Aula, Brașov, 2001) și al volumului de teorie literară O plimbare de dimineață pe strada Servandoni. O teorie a atitudinii critice (Editura
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
editorial, cu volumul Un război de o sută de ani (1981). Un an mai târziu publică, în volumul colectiv Cinci (alături de Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter și Alexandru Mușina), ciclul La întretăierea drumurilor comerciale. A colaborat la revistele „Echinox”, „Dialog”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Vatra”, „Transilvania”, „Viața românească”, „Contrapunct”, „Adevărul literar și artistic”, „Euphorion” ș.a. M. este o optzecistă atipică, care își asumă, programatic vorbind, o poziție marginală în cadrul generației. E drept că meditația asupra scriiturii și intertextualitatea nu lipsesc
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
Cartea” a Editurii Nemira (1995-1996), este comentator de televiziune la „Epoca”, „22” și „Dilema”, în care publică regulat cronici pe această temă, reunite ulterior în volumul Ochiul de sticlă (1997). Debutează la „Cronica” în 1974, colaborând ulterior la „Amfiteatru”, „Dialog”, „Echinox”, „Opinia studențească”, „România literară”, „Viața românească” ș.a. A tradus scrieri de Jacques Derrida, Michel Foucault, Georges Bataille, Gilles Deleuze. Alături de Romulus Bucur, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin și Alexandru Mușina, G. debutează în volumul colectiv Cinci (1982), cu ciclul Fragmente
GHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
din Cluj, unde funcționează apoi în calitate de cadru didactic. Își ia doctoratul în filologie (1981) cu o teză pe care o va publica în 1989, cu titlul Lexicul și structura stilului în poezia lui Octavian Goga. Debutează în 1969 la revista „Echinox”, iar în volum în 1977, cu placheta Alb pelerin. Colaborează la „Echinox”, „Steaua”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Tribuna” ș.a. Paralel cu activitatea didactică și științifică (autor de studii și articole de lingvistică publicate în reviste din țară și străinătate, de manuale
GOGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287304_a_288633]
-
filologie (1981) cu o teză pe care o va publica în 1989, cu titlul Lexicul și structura stilului în poezia lui Octavian Goga. Debutează în 1969 la revista „Echinox”, iar în volum în 1977, cu placheta Alb pelerin. Colaborează la „Echinox”, „Steaua”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Tribuna” ș.a. Paralel cu activitatea didactică și științifică (autor de studii și articole de lingvistică publicate în reviste din țară și străinătate, de manuale de limba română pentru studenții străini, de dicționare și gramatici ale limbii
GOGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287304_a_288633]
-
numărul 27/1967 apar câteva pagini din Luntrea lui Caron, romanul postum al lui Lucian Blaga, tipărit abia în 1990. Sunt recenzate 11 elegii de Nichita Stănescu (Lucian Raicu, 21/1967), Vestibul, romanul lui Al. Ivasiuc (Valeriu Cristea, 32/1967), Echinoxul nebunilor de A.E. Baconsky (Eugen Simion, 36/1967) ș.a. Se dau fragmente din romanele în curs de apariție ale lui Nicolae Breban, Eugen Barbu, Al. Ivasiuc. În 1968 printre colaboratori se numără și D. Țepeneag (al cărui volum, Frig
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
doi ani este elev al Liceului Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, apoi al Liceului „Radu Negru” din Făgăraș, pe care îl va absolvi în 1972. Student al Facultății de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1974-1979), participă la cenaclurile literare „Echinox” și „Napoca universitară”. Înainte și după licență practică diverse meserii, iar după ce se stabilește în Brașov, este dispecer de producție la Nivea, referent literar la Teatrul Dramatic, redactor la revista „Astra”, instructor cultural-sportiv. Frecventează Cercul literar 19 din Brașov (alături de
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
Fundației pentru Întrajutorare Intelectuală Europeană și participă la conferințe internaționale în Elveția, Ungaria, Cehia, Ucraina, Republica Moldova, SUA. Din 1997 trăiește la Cluj-Napoca, lucrând ca redactor-șef la Editura Ginta. În presă începe să scrie în 1976, aproape simultan, la „Vatra”, „Echinox” și „Napoca universitară”. Colaborează la „Astra”, „Tribuna”, „Vatra”, „Amfiteatru”, „Opinia studențească”, „Contrapunct”, „22”, „Convorbiri literare”, „Poesis”, „Euphorion”, „Calende” ș.a. În 1988 este prezent în antologia Doisprezece prozatori, cuprinzând debuturi în proza scurtă, iar primul volum individual este Scene din viața
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
specială a revistei și în câteva cărți apărute la editurile Dacia din Cluj-Napoca și Kriterion din București. El însuși a tradus, publicând mai întâi fragmente în reviste, din Sütő András, Jurek Becker, Günter Grass, Willi Meinck. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Echinox”, „Teatrul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „România literară”, „Familia”, „Steaua roșie” (Târgu Mureș), „Flacăra” ș.a. După ce îi este editat primul roman, Nebunul și floarea (1970; Premiul Uniunii Scriitorilor), debutează ca dramaturg cu piesa Speranța nu moare în zori, a cărei premieră a avut
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
Hârlav, țărani. După Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1965-1969), va absolvi Facultatea de Filologie, secția română-italiană, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1973). Este redactor la „Muguri”, revista elevilor din Liceul „Andrei Șaguna”, redactor și secretar general de redacție la revista „Echinox” (1971-1973), redactor-șef (1975-1977) și secretar general de redacție la „Napoca universitară”. Devine, succesiv, metodist la Casa de Cultură a Studenților din același oraș (până în 1980), redactor la „Flamura Prahovei” (1980- 1982), metodist la Centrul de Îndrumare a Creației Populare
HARLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287414_a_288743]
-
trei decenii, Mircea Zaciu conturează, „fără ierarhii și prejudecăți”, tabloul noii școli clujene de critică și istorie literară, alcătuit din „autori mai tineri ori mai vârstnici, afirmați prin lucrări serioase”, între care figura și H., care scria cronică literară la „Echinox”, în alternanță cu Ion Marcoș și Nicolae Oprea, primind, în 1974, premiul pentru critică literară al revistei „Tribuna”. Și-a asumat dificultățile acestei forme de critică, afirmațiile riscante intrând și ele în regula jocului, și a înțeles că acesta e
HARLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287414_a_288743]