620 matches
-
presiunile pentru acumulare și creștere inerente în sistemele piețelor capitaliste. Se presupune deci că bunurile comune generează practici sustenabile, din mai multe motive. Mai întâi, egalitatea în venituri și putere înseamnă că nimeni nu poate uzurpa sau domina sistemul (The Ecologist 1993: 5). În al doilea rând, scara locală la care acționează aceste comunități duce la interdependență între membri, ceea ce facilitează cooperarea. În al treilea rând, aceasta mai înseamnă și că este mai ușor înrădăcinată această cultură a recunoașterii dependenței fiecărui
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
foarte probabil ca anumite comunități democratice la scară mică să producă practici sustenabile în limitele impuse de o planetă finită. Obiecții la argumentele ecologiste în favoarea descentralizării În literatura academică din anii '90 s-a pus deseori sub semnul întrebării atașamentul ecologiștilor față de descentralizare (ex. Goodin 1992; de Geus 1995). În plus, Doherty și de Geus (1995: 4) afirmă că în anii '90 partidele ecologiste au renunțat la unele dintre angajamentele lor ca răspuns la succesul electoral și la nevoia corespunzătoare de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu ar fi interesați de ceea ce se întâmplă dincolo de hotarele lor. Acest argument are în general un caracter empiric; în societățile umane (istorice și actuale) organizate la scară mică, un asemenea caracter parohial este inevitabil, pe când etica universalistă adoptată de ecologiști a apărut datorită modernității, odată cu statele-națiune, orașele, ș.a.m.d. Nu înseamnă neapărat că acest tip de etică se va menține atunci când societățile moderne cu sensibilități moderne, universaliste, vor încerca să se reorganizeze pe coordonate ecoanarhiste. Indiferent dacă ecologiștii au
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de ecologiști a apărut datorită modernității, odată cu statele-națiune, orașele, ș.a.m.d. Nu înseamnă neapărat că acest tip de etică se va menține atunci când societățile moderne cu sensibilități moderne, universaliste, vor încerca să se reorganizeze pe coordonate ecoanarhiste. Indiferent dacă ecologiștii au sau nu un răspuns pertinent, această obiecție împotriva poziției anti-statiste este foarte ciudată. Obiecția conform căreia comunitățile mici ar fi prea parohiale poate fi la fel de bine îndreptată și împortiva statelor suverane. Practica suveranității este cea care face ca statele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și împortiva statelor suverane. Practica suveranității este cea care face ca statele să fie preocupate mai întâi de ele însele, și să evite sentimentul că ar avea obligații fundamentale față de restul lumii. Iar tipul de comunitate pe care îl concep ecologiștii este comunitatea post-suverană. Confederații de comunități mici ar putea fi organizate în așa fel încât să se poată lua în calcul efectele unor decizii asupra altor comunități. Chiar dacă această idee este respinsă ca fiind prea naivă, ceea ce se pierde din
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu poate garanta că aceste comunități se vor preocupa de efectele pe care le au asupra altor comunități. Rezolvarea acestei probleme este o chestiune de cultură politică, și nu de structură politică. O a doua obiecție este că, întrucât pledoaria ecologiștilor în favoarea descentralizării implică în mod clar o respingere explicită a sistemului contemporan de state suverane, este subminată pretenția acestora de a avea o relevanță globală. Criticii argumentează că micile comunități descentralizate vor avea prea puține șanse să dezvolte mecanisme eficiente
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ecologiste în privința localizării și a naturii autorității politice (Goodin 1992:167). Dacă statul este subiectul principal al discuției, atunci numai acolo unde vor exista puteri depline de sancționare vom putea vorbi cu adevărat despre ceva asemănător unui stat. În timp ce majoritatea ecologiștilor resping ideea unor autorități politice globale, nu există niciun motiv pentru care ei să fie împotriva unor instituții care să se ocupe cu coordonarea informației între comunități, iar aceste argumente sunt întărite de accentul pus în dezbaterile din anii '90
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
consideră necesară "chiar" și în cazul Altruistului (ex. Chayes și Chayes 1993). Aceasta subminează argumentul său potrivit căruia sunt necesare instituții cu autoritate efectivă dincolo de nivelul local. Mai departe, această problemă a coordonării nu este una în raport cu care doar poziția ecologiștilor să fie vulnerabilă. Toate tipurile de organizare politică, inclusiv cea actuală, necesită o anumită formă de coodonare a acțiunilor între unitățile politice, pentru a putea răspunde la problemele de mediu transfrontaliere. Bineînțeles că ecologiștii pledează pentru un sistem în care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este una în raport cu care doar poziția ecologiștilor să fie vulnerabilă. Toate tipurile de organizare politică, inclusiv cea actuală, necesită o anumită formă de coodonare a acțiunilor între unitățile politice, pentru a putea răspunde la problemele de mediu transfrontaliere. Bineînțeles că ecologiștii pledează pentru un sistem în care puterea să fie cât mai descentralizată, așa că pot fi considerați deosebit de vulnerabili la acest aspect. Însă, dacă Goodin nu a reușit să demonstreze că ecologiștii trebuie să imagineze ceva mai mult decât instituții de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
putea răspunde la problemele de mediu transfrontaliere. Bineînțeles că ecologiștii pledează pentru un sistem în care puterea să fie cât mai descentralizată, așa că pot fi considerați deosebit de vulnerabili la acest aspect. Însă, dacă Goodin nu a reușit să demonstreze că ecologiștii trebuie să imagineze ceva mai mult decât instituții de coordonare a informației, atunci propunerile acestora au totuși avantajul că descentralizarea radicală face mai practicabilă administrarea ecologică la fața locului, folosind multe dintre argumentele expuse anterior de Dryzek. O politică globală
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este într-o oarecare măsură diferită. În loc să susțină că încercările ecologismului de a abandona suveranitatea și de a descentraliza puterea ar duce la o insuficientă capacitate de coordonare, în literatura recentă pe tema ecologismului în Relațiile Internaționale apare ideea că ecologiștii rămân prea atașați față de modelul politicii suverane. Kuehls (1996), Dalby (1998) și Stewart (1997), iar dintr-un punct de vedere teoretic diferit și Wapner (1996), avansează toți același argument. Dalby susține, fiind de acord cu criticile ecologiste la adresa "gestiunii ecologice
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
administrare și anume, descentralizarea politică și controlul local, deseori enunțate ca alternativă politică în teoria ecologistă să rămână în mare parte supusă aceluiași imaginar politic limitat, al analogiei cu sistemul intern (1998:13)". Critica adusă de Dalby este aceea că ecologiștii rămân fideli unui model politic suveranist, "analogia cu sistemul intern". Într-un context teoretic diferit, și Wapner aduce același tip de critică în expunerea sa privind "politica civică mondială" (1996); la fel și critica lui Kuehls la adresa lui Bookchin (1996: în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Într-un context teoretic diferit, și Wapner aduce același tip de critică în expunerea sa privind "politica civică mondială" (1996); la fel și critica lui Kuehls la adresa lui Bookchin (1996: în special 106). Descentralizarea puterii, așa cum interpretează Wapner și Dalby poziția ecologiștilor, este pur și simplu o formă de recreare a instituțiilor politice existente, a statelor suverane, la niveluri mult mai locale, mai "umane". Dar aceasta este o interpretare greșită. Este adevărat că argumentele ecologiste se bazează mult pe chestiuni ce țin
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
opoziția explicită a multor astfel de autori împotriva instituțiilor și practicilor suveranității; după cum subliniază Helleiner (1996), acesta a fost întotdeauna subînțelesul deliberat al sloganului "gândește global, acționează local". Este, de asemenea, clar că această descentralizare este determinată și de îngrijorarea ecologiștilor în privința ierarhiei și a dominării. Deci nu mai este vorba numai de nivelul instituțiilor politice în stat, ci și de forma acestora. Autorii aparținând ambelor curente de idei Kuehls (1996), Stewart (1997) și Dalby (1998) din cadrul curentului poststructuralist, și Wapner
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ecologismului merg în direcția unei descentralizări radicale a puterii (de ex. Bryant și Bailey 1997; Luke 1997; Helleiner 2000). Dar ceea ce este important la această critică adusă poziției ecologiste este felul în care atrage atenția asupra situației contemporane strategice a ecologiștilor, și în același timp asupra modului în care problemele ecologice și răspunsurile politice la acestea implică schimbări în structurile politice globale sub forme al căror potențial scapă naturii abstracte a criticilor ecologiste împotriva sistemului de state. Ne putem întreba cum
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lecturii pe care o face implicațiilor ecocen-trismului, autoarea elaborează un argument politic etatist în orientarea sa. Deși nu adoptă poziția "eco-autoritarismului" ca Hardin (1974), Heilbroner (1974) sau Ophuls (1977), ea sugerează, în totală contradicție cu ecoanarhismul larg răspândit în gândirea ecologiștilor, că statul modern este un instrument politic necesar dintr-un punct de vedere ecologist. Ea sugerează că ecocentrismul necesită în același timp descentralizarea puterii în stat și centralizarea puterii la nivel regional și global. În concordanță cu ideea lui O
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la adresa suveranității și a sistemului de state (1994), a lui Shue despre dreptate globală și politica globală de mediu (1992, 1995, 1999), sau cea a lui Dobson despre cetățenia ecologică (2003). Toate acestea sugerează, în moduri diferite, modul cum concepțiile ecologiștilor despre necesitatea unor reforme în politica globală ar putea intra în dialog, dând rezultate fructuoase, cu o serie de idei consacrate în privința politicii globale în maniera indicată la nivel mai general de către Eckersley. În afara sferei ecologice, interpretarea de către Linklater a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ar da o întorsătură "descentralizatoare" argumentelor lui Eckersley privind democrația ecologică adică dacă ar fi abandonată insistența autoarei asupra statului național ca punct de plecare al reflecției despre spațiul activității politice atunci ele ar deveni mult mai atractive pentru majoritatea ecologiștilor, și ar constitui un element foarte sofisticat și valoros adăugat la argumentele ecologiste. Altă miză probabilă este prezentarea de către Eckersley a evoluțiilor din politica globală contemporană care inspiră astfel "limitele posibilului", din care se poate apoi dezvolta critica sa imanentă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
referă la potențialul emergent al multilateralismului ambiental, al modernizării ecologice și al democrației deliberative care reiese din anarhia interstatală, din capitalismul global și din democrația liberală. Interesantă în acest context este probabil lipsa unei discuții despre mișcările "antiglobalizare", în care ecologiștii au jucat un rol important, ca și conștientizarea faptului că bunurile comune, ca formă de economie politică pe care tot aceștia vor să o promoveze, există în multe zone ale lumii, după cum am observat deja. Dacă adăugăm această dimensiune la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
vor să o promoveze, există în multe zone ale lumii, după cum am observat deja. Dacă adăugăm această dimensiune la evoluțiile globale despre care vorbește Eckersley, atunci am putea asista la schimbarea opiniilor despre potențialul descentralizării, așa cum este ea promovată de ecologiști. Aceste mișcări pot fi bineînțeles analizate sub forma unor presiuni care susțin (în timp ce presiunea radicală este menținută) mai multe mișcări reformatoare care să dezvolte multilateralismul ambiental, modernizarea ecologică și democrația discursivă. Dar ele pot fi analizate și sub forma unor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu doar modelează, ci pun în cauză puterea capitalului global, centralizarea puterii, și altele, și funcționează ca agenți care ajută la crearea și susținerea democrației și cetățeniei ecologice. Concluzie Ideea centrală a acestui capitol este analiza modului în care majoritatea ecologiștilor resping sistemul de state și susțin în primul rând descentralizarea comunităților politice sub nivelul statului-națiune, mai degrabă decât noi forme de autoritate politică globală. Aceasta implică descentralizarea nu numai a organizării politice, dar și a organizării economice și sociale. Ei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
din această tradiție nu s-au angajat prea mult în activități constitutiv-teoretice reflecția asupra naturii teoretizării în sine deși unii dintre ei, asociați mai ales școlii "ecologiei globale", se preocupă de teme ce țin de putere/cunoaștere (Doran 1995). Pentru ecologiști, obiectul central al analizei și scopul cercetărilor este modul în care societățile umane moderne sunt nesustenabile din punct de vedere ecologic. Un astfel de mod de existență destructiv este regretabil, și din perspectiva valorii etice independente presupuse a rezida în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
destructiv este regretabil, și din perspectiva valorii etice independente presupuse a rezida în organisme și ecosisteme, și deoarece societatea umană depinde în ultimă instanță pentru propria supraviețuire de funcționarea corectă a biosferei în totalitatea sa. Cu privire la Relațiile Internaționale în particular, ecologiștii se concentrează pe modalitatea în care structurile și procesele politice dominante contribuie la această distrugere. Scopul acestei analize este deci explicit normativ înțelegerea modului în care structurile politice globale pot fi reformate pentru a preveni distrugerea și pentru a oferi
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o relație durabilă a omului cu planeta și cu restul locuitorilor ei. Asemenea idealismului (vezi Capitolul 2 al volumului), imperativul normativ este impulsul primar în cazul ecologismului explicarea distrugerii mediului vine pe locul următor. Din punct de vedere metodologic, deși ecologiștii sunt ostili pozitivismului, nu în ultimul rând din cauza legăturii sale istorice cu tratarea "naturii" (inclusiv a oamenilor) ca obiect, pur și simplu instrumental, nu există o metodologie ecologistă clar definită. Eckersley (2004 :8-10) propune ca metodă o "ecologie politică critică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
simplu instrumental, nu există o metodologie ecologistă clar definită. Eckersley (2004 :8-10) propune ca metodă o "ecologie politică critică". Dar aceasta se dovedește a fi metoda criticii imanente din teoria critică a Școlii de la Frankfurt, cu accente ecologice. În final, ecologiștii se alătură altor curente în respingerea oricărei sugestii de separare a Relațiilor Internaționale de alte discipline. După cum se sugerează și în Capitolul 1, posibilitatea apariției unei perspective ecologiste distincte în cadrul Relațiilor Internaționale a venit pe fondul depășirii granițelor disciplinare. Cu privire la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]