1,171 matches
-
De același autor: * Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene - 1870-2003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004, 312 p., cu o postfață de Constantin Hușanu. * Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811 2004) , Editura Edict, Iași, 2004, 521 pagini. * Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1893 - 2004, Editura Edict, 2005, 205 pagini. * Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Edit ura TipoMoldova, 2005,319 p. * Mălin, vestitorul revoluției
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a presei bârlădene - 1870-2003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004, 312 p., cu o postfață de Constantin Hușanu. * Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811 2004) , Editura Edict, Iași, 2004, 521 pagini. * Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1893 - 2004, Editura Edict, 2005, 205 pagini. * Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Edit ura TipoMoldova, 2005,319 p. * Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristico-scriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiec tiv informativ al securității din România într
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cu „În loc de prefață” de Cod ruț Liviu Cuțitaru. * Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii -187 5-20 05, Editura TipoMoldova Iași, 2005, 524 p., cu o postfață de Constantin Hușanu. * Dorohoi Capitala „Țării de Sus” în presa vremii 1874-2006, Edict Production, 2007, 340 p., cu o prefață de Vas ile Fetescu. * Hușul în presa vremii - de la Melchisedec până în zilele noastre - 1869-2006, Editura Edict Production, Iași, 2007,389 p., cu o postfață de Iorgu Burghelea. * Bârladul în presa vremurilor, De la revista
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
524 p., cu o postfață de Constantin Hușanu. * Dorohoi Capitala „Țării de Sus” în presa vremii 1874-2006, Edict Production, 2007, 340 p., cu o prefață de Vas ile Fetescu. * Hușul în presa vremii - de la Melchisedec până în zilele noastre - 1869-2006, Editura Edict Production, Iași, 2007,389 p., cu o postfață de Iorgu Burghelea. * Bârladul în presa vremurilor, De la revista „Păreri” - la ziarul „Steagul roșu” - 1932 - 1949, Iași, 2007, Editura PIM, 274 p., cu „M ărturisiri” de Constantin Hușanu * Personalități moldave, Iași, 2008
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
va apare la Cernăuți un nou ziar săptămânal Cuvântul Țărănimii, organ al Partidului Țărănesc din B ucov inaʺ. Făcând cronica presei din Cernăuți, subsemnat ul a veam să prezint în cartea „Bucovina în presa vremii - Cernăuți 18112004ʺ, apărută la Editura Edict, Iași, p. 41 55, gazeta citată: „Cuvântul Țărănimii, gazetă săptămânală a partidului țărănesc, iar apoi, după fuziunea din 22 iunie 1924, a celor două partide democratice - național și țărănesc într-un singur partid, a Partidului Național Țărănesc, apare la Cernăuți
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
al "societății pilot", strunită de ideal și de dorința de a i se lua de pe umeri propria povară. Administrația are sarcina de a-l elibera pe cetățean de el însuși prin suprimare. Textul este construit sub forma unui discurs despre edictul ce înzestrează lumea cu un ideal nedefinit, fără substanță, dar simțit zilnic. Edictul menționează idealul, nu și plimbarea: fără voia lor, oamenii se transformă în plimbăreți eterni. Sub pretextul că vin după ideal, administratorii, câte trei, bine antrenați, zvelți, încălțați
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
lua de pe umeri propria povară. Administrația are sarcina de a-l elibera pe cetățean de el însuși prin suprimare. Textul este construit sub forma unui discurs despre edictul ce înzestrează lumea cu un ideal nedefinit, fără substanță, dar simțit zilnic. Edictul menționează idealul, nu și plimbarea: fără voia lor, oamenii se transformă în plimbăreți eterni. Sub pretextul că vin după ideal, administratorii, câte trei, bine antrenați, zvelți, încălțați cu cizme, plimbă cetățenii. O parabolă pentru funcționarea securității. Analogia este clară și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
anticreștină, mai ales sub influența neoplatonicianului Porfiriu, care în anul 300 scrisese o lucrare pentru a justifica combaterea creștinismului. În felul acesta Dioclețian a emis decrete de persecuție, sub lozinca radicală: nomen christianorum delato (numele creștinilor să fie nimicit). Primul edict a fost dat la 24 februarie 303, dată la care sfinții martiri Epictect și Astion erau deja trecuți la Domnul. În Halmyris, Vigilantius, recent convertit, nu a avut de suferit, nici preotul Bonosus, iar Evanghelia (în manuscris, rămasă de la Astion
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ajuns în mâinile părinților săi. Ca și în cazul altor sfinți martiri ai timpului, s-a creat un cult local al Sfinților Epictect și Astion, în cadrul căruia se citea Actul martiric, al cărui autor putea fi chiar fostul judecător Vigilantius. Edictul imperial din februarie 303 urmărea distrugerea locașurilor de cult creștine, interzicerea comuniunii creștine, arderea cărților sfinte, iar creștinii erau forțați să apostazieze. Urmărindu-se arderea cărților sfinte creștine, s-au distrus și arhive bisericești de mare valoare. În cursul lunii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
creștine, interzicerea comuniunii creștine, arderea cărților sfinte, iar creștinii erau forțați să apostazieze. Urmărindu-se arderea cărților sfinte creștine, s-au distrus și arhive bisericești de mare valoare. În cursul lunii aprilie din anul 303 s-a dat al doilea edict de persecuție, care lovea mai ales clerul, iar după 27 septembrie, același an, s-a publicat al treilea edict, care prevedea pedepsirea cu moartea a tuturor celor ce jertfesc zeilor. In primăvara anului 304, Galeriu a obținut de la Dioclețian al
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
s-au distrus și arhive bisericești de mare valoare. În cursul lunii aprilie din anul 303 s-a dat al doilea edict de persecuție, care lovea mai ales clerul, iar după 27 septembrie, același an, s-a publicat al treilea edict, care prevedea pedepsirea cu moartea a tuturor celor ce jertfesc zeilor. In primăvara anului 304, Galeriu a obținut de la Dioclețian al patrulea edict, prin care se declara un adevărat război creștinilor. Cu acest prilej s-a înregistrat un mare număr
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
persecuție, care lovea mai ales clerul, iar după 27 septembrie, același an, s-a publicat al treilea edict, care prevedea pedepsirea cu moartea a tuturor celor ce jertfesc zeilor. In primăvara anului 304, Galeriu a obținut de la Dioclețian al patrulea edict, prin care se declara un adevărat război creștinilor. Cu acest prilej s-a înregistrat un mare număr de martiri. Pe lângă numeroșii martiri de la Halmyris, sunt menționați alții la Axiopolis (Cernavodă), între care sunt pomeniți cu numele: Chiril, Chindeas și Dasios
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de către împăratul Liciniu (308 - 324 d. Hr.) prin anii 319 - 322 d. Hr.. Martirologiile și sinaxarele creștine pomenesc pentru această perioadă numele a numeroși mucenici pentru Hristos din Tomis, Durostorum, Axiopolis, Dinogetio, Noviodunum, Halmyris, neuitându-i pe Martirii de la Niculițel. Edictul de toleranță religioasă de la Mediolan din 313 a adus o perioadă de pace în Biserică, fapt ce a dus la creșterea numărului creștinilor din întreaga provincie și mai ales în centrele urbane din Scythia Minor. Descoperirile arheologice au adus la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
larg și impus de marele întemeietor al celui mai bine organizat ordin călugăresc, evident cu schimbări și amplificări în decursul veacurilor. Apogeul Evului Mediu apusean, dogmatic sau mistic, a rămas, în continuare sub influența generală a Sfântului Cassian. În Apus, edictul lui Gelasiu a adus o oarecare umbră asupra Sfântului Cassian, iar ea s-a manifestat în calendarul apusean. Marsilia însă, n-a ținut seama de ea: Papa Sfântul Grigorie cel Mare a creat o mănăstire în cinstea lui și a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sine această limbă". Din "cetatea Mâhnire" elegiacul transmite mesaje parodic-solemne de genul: "Noi, Padișahul / întregii Melancolii / Împărat al Singurătății de sus și de mijloc (...) / dăm de știre la toți..." Altă dată, în ipostaza de "Mikado al pădurii", instituie printr-un Edict "ordinul sacru al crizantemei de aur..." Cu Missa solemnis (1971), cu Diotima (1975), cu alte cicluri, viziunile se înscriu într-un stil "stabilizat", puternic personalizat, ironia fiind notă comună. Îndărătul liniei înșelător-bufone acționează o conștiință întrebătoare, necontenit în alertă; tristețe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în Constituție. Într-un stat se legiferează, se administrează și se judecă potrivit Constituției. 2) Noțiunea de Constituție Din punct de vedere etimologic, cuvântul constituție derivă din substantivul latin constitutio = dispoziție, ordin.<footnote În sistemul de drept roman, Constituție însemna edictul semnat de împărat și a cărui forță juridică era superioară celorlalte acte juridice adoptate de autoritățile publice ale imperiului. footnote> Încă de la începutul mileniului II apare ideea de act cu valoare juridică superioară cutumelor existente în diferite state<footnote Cuvântul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
în Constituție. Într-un stat se legiferează, se administrează și se judecă potrivit Constituției. 2) Noțiunea de Constituție Din punct de vedere etimologic, cuvântul constituție derivă din substantivul latin constitutio = dispoziție, ordin.<footnote În sistemul de drept roman, Constituție însemna edictul semnat de împărat și a cărui forță juridică era superioară celorlalte acte juridice adoptate de autoritățile publice ale imperiului. footnote> Încă de la începutul mileniului II apare ideea de act cu valoare juridică superioară cutumelor existente în diferite state<footnote Cuvântul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
6.000 de florini. În 1636, tranzacții cu lalele s-au derulat în numeroase orașe olandeze. Numeroase persoane s-au angrenat în astfel de tranzacții speculative, în fapt contracte futures pe lalele. Trebuie menționat că încă din 1610 exista un edict care punea în afara legii astfel de contracte, dar aceasta nu a constituit o piedică pentru dezvoltarea mecanismului de tranzacționare respectiv. Și în zilele noastre se constată că o legislație performantă nu este suficientă atît timp cât nu este însoțită și
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
mergând/ Fără dorință, fără gând/ Picioarele se-ndeamnă blând". Trist ca un zeu, cu zilele și nopțile prea mici pentru trupul în amurg, uimit în fața viilor și-a morților, el rămâne însă însingurat să caute marea Câmpie pierdută. În "Tristul edict" nu-și clamează ca altădată nemurirea prin operă: "Scriind mă înfrățesc cu morții/ deși nici unul nu e vrednic să-l ador." Moartea are o față clară ca o icoană de foc. Persistă și în acest volum iconografia, elemente de univers
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
viii sunt legați de cei morți, astfel că moartea este privită cu seninătate. Îi lipsește poetului credința în superioritatea acestei lumi în care se refugiază, de aici sentimentul de groază generat de ferocitatea secolului, apocalipsa nopților ne trimit la Trakl: "Edict cu animale care dorm tihnite/ în câmpuri cu ovăz și mentă ninsă/ La gât ființele au clopote care ascut cuțite/ și mâini în care viața se-ncumetă prelinsă" și sfârșitul este inevitabil: Cine va rămâne părinte,/ Peste nimic, peste toate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și ispite. Alteori lenea leșioasă, bizantinismul aduce trupul și spiritul într-o stare de inerție: "Durerea leneșei femei ce trece printr-un nămol cu mult însingurat." Simțim în volum crisparea și revolta împotriva tarelor umane (decapitării, secolele barbare consumate în edicte, dorințe de parvenire) alături de o invenție onomastică (Aragol, Gorwana, Acadel), cuvinte și univers în care respiră Orientul în iconografii filigranate: "Moscheea are ochi de pește crud". În "Orologii" și în "Culoare și aromă ", D. M. Ion rămâne un imagist. Sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Macina noaptea, intrând și ieșind din sine/ Omul, pendul Absalom/ totul nimicul, totul nimicul" ("Astarteea"). În "Lanțul magic", nunta e o permanență a existenței; poetul face legătura între explozia senzațiilor, raportate la natura și explozia creatoare ("Dimineața simțurilor") pentru ca în "Edict" să-și definească arta poetică: "Eu, voievodul adolescenței și/ prin însăși voia simțurilor flaut/ al unei neaflate maladii/ pe care cu viața mea o caut". Ca și natura, poetul se află într-o permanentă metamorfoză: "Sunați-mi fulgerele de vară
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
își are asigurate voturile pentru Academie. E deci anticamera Academiei de științe. Trei din patru conferințe sînt foarte interesante, două din patru, minunate. Nu prezintă mereu francezi, dar se țin întotdeauna în franceză. Istoria lojelor masonice e interesantă: după revocarea Edictului de la Nantes, Jean Désaguliers, fizician și calvinist din La Rochelle, pleacă la Londra, unde devine un personaj important în Royal Society. Face demonstrații splendide și lucrează cu prisma; lojile masonice, care sînt loje operative de masoni din corpul londonez, îi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
are idei clare, bine conturate și chiar memorabile momente de luciditate critică: "Nimic mai penibil literar vorbind decât asfixierea temelor generoase în moralități pedestre, nimic mai ratat decât plantarea ideilor vii în terenul arid, neemoțional al manufacturii". Bine forvmulat acest edict în contra grafomanilor acestei specii și a tipăriturilor aferente suferind de "cloroză congenitală". Autorul Istoriei... nu pregetă să dea totodată și rețeta cărților reușite pe adresa copiilor și adolescenților: sentiment, melodramă, aventură ("Singur pe lume", "Pinocchio", "Dumbrava minunată"), umor, bufonade, fantezie
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
-lea i-a exclus pe protestanți din funcțiile administrative, a oprit întrunirile sinodului, a închis bisericile protestante și a interzis mutarea domiciliului acestor persoane. A mai interzis căsătoriile între protestanți și catolici, iar din 1681 presiunile asupra protestanților au crescut. Edictul de la Nantes, oferea libertatea de a alege religia țării în care trăiau, sau, daca nu doreau acest lucru, aveau posibilitatea să plece. Fraza,,cuius regio, eius religio“ (religia regelui este și religia țării, n.n.), introdusă în tratat, oferea dreptul liberului
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]