499 matches
-
caracter temporar, aplicându-se pe parcursul anului 2011, tocmai pentru a nu se afecta substanța dreptului constituțional protejat. Astfel, este evident că restrângerea exercițiului unui drept trebuie să dureze numai atât timp cât se menține amenințarea în considerarea căreia această măsură a fost edictată. Nu în ultimul rând, Curtea a observat că, prin Opinia nr. 598 din 20 decembrie 2010 a Comisiei de la Veneția, dată la cererea președintelui Curții Constituționale a Macedoniei, opinie care a fost adoptată la cea de-a 85-a sesiune
DECIZIE nr. 633 din 14 iunie 2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244030_a_245359]
-
serie de critici de neconstituționalitate extrinsecă și, pe de altă parte, critici de neconstituționalitate intrinsecă. I. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, instanța de contencios constituțional constată că nu sunt întemeiate. Autorul excepției susține că actul normativ criticat a fost edictat cu nesocotirea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât în cuprinsul acestuia nu este justificată situația extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată și care a determinat emiterea ordonanței de urgență. Curtea observă că, din preambulul Ordonanței de
DECIZIE nr. 559 din 29 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244392_a_245721]
-
neconstituționalitate, fiind încălcate astfel prevederile art. 15 din Legea nr. 47/1992 și ale art. 146 din Constituție. Faptul necomunicării proiectului celor două instituții reprezintă un viciu de procedură care nu poate fi înlăturat sub nicio formă, în România fiind edictate principiile potrivit cărora "respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie" și "nimeni nu este mai presus de lege". Totodată, în raport cu considerentele Deciziei nr. 975/2010 , instanța de judecată consideră că Legea nr. 118/2010 nu putea să
DECIZIE nr. 930 din 13 noiembrie 2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248178_a_249507]
-
1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995. Mai mult, în urma aprobării prin lege a ordonanței aceasta se va transforma dintr-un act de natură legislativă al puterii executive într-un act legislativ edictat de puterea legislativă. Totodată, Curtea reține că prevederile de lege supuse analizei de constituționalitate stabilesc condițiile pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale și de medicamente pentru a fi în relații contractuale cu casele
DECIZIE nr. 896 din 25 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247948_a_249277]
-
Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție." Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii sunt acte administrative cu caracter jurisdicțional, în sensul art. 2 lit. d) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , însă sunt edictate cu exces de putere, deoarece Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost învestit prin lege organică cu atribuții de jurisdicție administrativă specială. Atribuirea, printr-un act normativ de nivelul unei hotărâri a unei autorități administrative centrale, de competențe și căi
DECIZIE nr. 13 din 22 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi ale art. 29 alin. (7), art. 40 lit. f) şi art. 46 alin. (1), (12) şi (13) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate prin art. II pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249348_a_250677]
-
ce are competența de a angaja România la nivel de stat. Altfel, s-ar ajunge la o golire de conținut a dispozițiilor art. 148 alin. (4) din Constituție în privința Președintelui României; or, este de principiu admis că orice normă este edictată în sensul de a produce efecte juridice. Cu acest prilej, Curtea observă că, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, "Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere
DECIZIE nr. 784 din 26 septembrie 2012 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 3, art. 18 şi art. 19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245560_a_246889]
-
constituționale și legale privind aplicarea legii. Astfel, completul arbitral reține că, potrivit dispozițiilor generale ale Legii nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă, normele vamale, fiscale ori procesual-fiscale își limitează efectele la raporturile juridice pentru reglementarea cărora au fost edictate. Normele ce reglementează anumite raporturi juridice nu își pot întinde efectele asupra unor raporturi juridice reglementate prin alte acte normative decât în măsura în care legiuitorul a înțeles să insereze dispoziții speciale și derogatorii în acest sens. Așa cum se stipulează prin art. 14
DECIZIE nr. 24 din 6 martie 2013 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 105A din 3 iulie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 9 februarie 2012 , având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind lista aparatelor pentru care se datorează remuneraţia compensatorie pentru copia privată şi cuantumul acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 27 februarie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 14/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249752_a_251081]
-
de fond a apreciat că: «dispozițiile invocate de pârâtă, art. 130^1 și art. 131 din Codul fiscal reprezintă norme în materie fiscală (și, mai mult, în materie de taxă pe valoarea adăugată - titlul VI al Codului) și au fost edictate pentru stabilirea raporturilor fiscale între contribuabili și stat, și nu pentru realizarea drepturilor de proprietate intelectuală. Prin urmare, domeniul de aplicare al acestor dispoziții trebuie interpretat după regula potrivit căreia unde legea distinge și interpretul trebuie să o facă». Instanța
DECIZIE nr. 24 din 6 martie 2013 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 105A din 3 iulie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 9 februarie 2012 , având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind lista aparatelor pentru care se datorează remuneraţia compensatorie pentru copia privată şi cuantumul acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 27 februarie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 14/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249752_a_251081]
-
trebuie interpretate unitar, conform definiției acestora din Codul fiscal, și în materia drepturilor de autor. Argumentul reținut de Corpul de arbitri conform căruia normele vamale, fiscale sau procesual-fiscale și-ar limita efectele la raporturile juridice pentru reglementarea cărora au fost edictate nu este întemeiat având în vedere următoarele: a) în măsura în care legislația din materia drepturilor de autor nu definește noțiunea de import și pe cea de achiziție intracomunitară, atunci aceasta trebuie avută în vedere în înțelesul dat de legiuitor într-un alt
DECIZIE nr. 24 din 6 martie 2013 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 105A din 3 iulie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 9 februarie 2012 , având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind lista aparatelor pentru care se datorează remuneraţia compensatorie pentru copia privată şi cuantumul acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 27 februarie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 14/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249752_a_251081]
-
normelor, iar nu în raport cu terminologia folosită în reglementări din alte domenii. Din acest punct de vedere, în mod corect completul arbitral a reținut că normele vamale, fiscale sau procesual-fiscale își limitează efectele la raporturile juridice pentru reglementarea cărora au fost edictate. Nu poate fi primit nici argumentul cuprins la pct. B.3 lit. c) din motivele de apel, întrucât previzibilitatea și accesibilitatea legii se raportează la momentul edictării normei în discuție și la domeniul în care este edictată, iar din aceste
DECIZIE nr. 24 din 6 martie 2013 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 105A din 3 iulie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 9 februarie 2012 , având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind lista aparatelor pentru care se datorează remuneraţia compensatorie pentru copia privată şi cuantumul acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 27 februarie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 14/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249752_a_251081]
-
cărora au fost edictate. Nu poate fi primit nici argumentul cuprins la pct. B.3 lit. c) din motivele de apel, întrucât previzibilitatea și accesibilitatea legii se raportează la momentul edictării normei în discuție și la domeniul în care este edictată, iar din aceste două puncte de vedere sfera celor ținuți de obligația de plată a remunerației compensatorii pentru copia privată potrivit legii dreptului de autor este ușor determinabilă. De altfel, împrejurarea că sfera noțiunii de "import" folosită în Legea nr.
DECIZIE nr. 24 din 6 martie 2013 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 105A din 3 iulie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 9 februarie 2012 , având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind lista aparatelor pentru care se datorează remuneraţia compensatorie pentru copia privată şi cuantumul acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 27 februarie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 14/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249752_a_251081]
-
constituționale și legale privind aplicarea legii. Astfel, completul arbitral reține că, potrivit dispozițiilor generale ale Legii nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă, normele vamale, fiscale ori procesual-fiscale își limitează efectele la raporturile juridice pentru reglementarea cărora au fost edictate. Normele ce reglementează anumite raporturi juridice nu își pot întinde efectele asupra unor raporturi juridice reglementate prin alte acte normative decât în măsura în care legiuitorul a înțeles să insereze dispoziții speciale și derogatorii în acest sens. Așa cum se stipulează prin art. 14
DECIZIE nr. 105A din 3 iulie 2012 privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 9 februarie 2012 , având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind lista aparatelor pentru care se datorează remuneraţia compensatorie pentru copia privată şi cuantumul acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 27 februarie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 14/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249766_a_251095]
-
de fond a apreciat că: «dispozițiile invocate de pârâtă, art. 130^1 și art. 131 din Codul fiscal reprezintă norme în materie fiscală (și, mai mult, în materie de taxă pe valoarea adăugată - titlul VI al Codului) și au fost edictate pentru stabilirea raporturilor fiscale între contribuabili și stat, și nu pentru realizarea drepturilor de proprietate intelectuală. Prin urmare, domeniul de aplicare al acestor dispoziții trebuie interpretat după regula potrivit căreia unde legea distinge și interpretul trebuie să o facă». Instanța
DECIZIE nr. 105A din 3 iulie 2012 privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 9 februarie 2012 , având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind lista aparatelor pentru care se datorează remuneraţia compensatorie pentru copia privată şi cuantumul acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 27 februarie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 14/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249766_a_251095]
-
trebuie interpretate unitar, conform definiției acestora din Codul fiscal, și în materia drepturilor de autor. Argumentul reținut de Corpul de arbitri conform căruia normele vamale, fiscale sau procesual-fiscale și-ar limita efectele la raporturile juridice pentru reglementarea cărora au fost edictate nu este întemeiat având în vedere următoarele: a) în măsura în care legislația din materia drepturilor de autor nu definește noțiunea de import și pe cea de achiziție intracomunitară, atunci aceasta trebuie avută în vedere în înțelesul dat de legiuitor într-un alt
DECIZIE nr. 105A din 3 iulie 2012 privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 9 februarie 2012 , având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind lista aparatelor pentru care se datorează remuneraţia compensatorie pentru copia privată şi cuantumul acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 27 februarie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 14/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249766_a_251095]
-
normelor, iar nu în raport cu terminologia folosită în reglementări din alte domenii. Din acest punct de vedere, în mod corect completul arbitral a reținut că normele vamale, fiscale sau procesual-fiscale își limitează efectele la raporturile juridice pentru reglementarea cărora au fost edictate. Nu poate fi primit nici argumentul cuprins la pct. B.3 lit. c) din motivele de apel, întrucât previzibilitatea și accesibilitatea legii se raportează la momentul edictării normei în discuție și la domeniul în care este edictată, iar din aceste
DECIZIE nr. 105A din 3 iulie 2012 privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 9 februarie 2012 , având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind lista aparatelor pentru care se datorează remuneraţia compensatorie pentru copia privată şi cuantumul acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 27 februarie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 14/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249766_a_251095]
-
cărora au fost edictate. Nu poate fi primit nici argumentul cuprins la pct. B.3 lit. c) din motivele de apel, întrucât previzibilitatea și accesibilitatea legii se raportează la momentul edictării normei în discuție și la domeniul în care este edictată, iar din aceste două puncte de vedere sfera celor ținuți de obligația de plată a remunerației compensatorii pentru copia privată potrivit legii dreptului de autor este ușor determinabilă. De altfel, împrejurarea că sfera noțiunii de "import" folosită în Legea nr.
DECIZIE nr. 105A din 3 iulie 2012 privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 1 din 9 februarie 2012 , având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind lista aparatelor pentru care se datorează remuneraţia compensatorie pentru copia privată şi cuantumul acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 27 februarie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 14/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249766_a_251095]
-
caracter temporar, aplicându-se pe parcursul anului 2011, tocmai pentru a nu se afecta substanța dreptului constituțional protejat. Astfel, este evident că restrângerea exercițiului unui drept trebuie să dureze numai atât timp cât se menține amenințarea în considerarea căreia această măsură a fost edictată. Nu în ultimul rând, Curtea a observat că, prin Opinia nr. 598 din 20 decembrie 2010 a Comisiei de la Veneția, dată la cererea președintelui Curții Constituționale a Macedoniei, opinie care a fost adoptată la a cea de-a 85-a
DECIZIE nr. 545 din 24 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242860_a_244189]
-
caracter temporar, aplicându-se pe parcursul anului 2011, tocmai pentru a nu se afecta substanța dreptului constituțional protejat. Astfel, este evident că restrângerea exercițiului unui drept trebuie să dureze numai atât timp cât se menține amenințarea în considerarea căreia această măsură a fost edictată. Nu în ultimul rând, Curtea a observat că, prin Opinia nr. 598 din 20 decembrie 2010 a Comisiei de la Veneția, dată la cererea președintelui Curții Constituționale a Macedoniei, opinie care a fost adoptată la a cea de-a 85-a
DECIZIE nr. 547 din 24 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi, în special, ale art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 , precum şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242961_a_244290]
-
fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile mai sus arătate. Referitor la aceste cerințe, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, astfel încât să permită oricărei
DECIZIE nr. 267 din 22 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 coroborate cu art. 50 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242636_a_243965]
-
este prezumată până la dovada contrară care se stabilește de Ministerul Justiției, prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe. ... Articolul 2.562 Conținutul legii străine (1) Conținutul legii străine se stabilește de instanța judecătorească prin atestări obținute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat. ... (2) Partea care invocă o lege străină poate fi obligată să facă dovada conținutului ei. ... (3) În cazul imposibilității de a stabili, într-un termen rezonabil, conținutul legii străine
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( LEGE nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240961_a_242290]
-
este prezumată până la dovada contrară care se stabilește de Ministerul Justiției, prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe. ... Articolul 2.562 Conținutul legii străine (1) Conținutul legii străine se stabilește de instanța judecătorească prin atestări obținute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat. ... (2) Partea care invocă o lege străină poate fi obligată să facă dovada conținutului ei. ... (3) În cazul imposibilității de a stabili, într-un termen rezonabil, conținutul legii străine
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( LEGE nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240863_a_242192]
-
neconstituționalitate, fiind încălcate astfel prevederile art. 15 din Legea nr. 47/1992 și ale art. 146 din Constituție. Faptul necomunicării proiectului celor două instituții reprezintă un viciu de procedură care nu poate fi înlăturat sub nicio formă, în România fiind edictate principiile potrivit cărora "respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie" și "nimeni nu este mai presus de lege". Totodată, în raport cu considerentele Deciziei nr. 975/2010 , instanța de judecată consideră că Legea nr. 118/2010 nu putea să
DECIZIE nr. 631 din 14 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, în ansamblul său, şi ale art. 1 alin. (1) din aceeaşi lege, în special. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243895_a_245224]
-
caracter temporar, aplicându-se pe parcursul anului 2011, tocmai pentru a nu se afecta substanța dreptului constituțional protejat. Astfel, este evident că restrângerea exercițiului unui drept trebuie să dureze numai atât timp cât se menține amenințarea în considerarea căreia această măsură a fost edictată. Nu în ultimul rând, Curtea a observat că, prin Opinia nr. 598 din 20 decembrie 2010 a Comisiei de la Veneția, dată la cererea președintelui Curții Constituționale a Macedoniei, opinie care a fost adoptată la a cea de-a 85-a
DECIZIE nr. 632 din 14 iunie 2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243965_a_245294]
-
Mai mult, prin Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile mai sus arătate. De altfel, Legea pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 nu respectă nici cerințele impuse de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative
DECIZIE nr. 681 din 27 iunie 2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243199_a_244528]
-
ce are competența de a angaja România la nivel de stat. Altfel, s-ar ajunge la o golire de conținut a dispozițiilor art. 148 alin. (4) din Constituție în privința Președintelui României; or, este de principiu admis că orice normă este edictată în sensul de a produce efecte juridice. Obiter dictum, este de observat că numai reprezentantul statului este cel care poate angaja în sfera relațiilor externe statul ca subiect de drept internațional public. De aceea, spre exemplu, tratatele internaționale la nivel
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]