644 matches
-
1959, Ieud, j. Maramureș), prozator, dramaturg și publicist. Este fiul Ioanei (n. Bizau) și al lui Grigore Ilea, țărani. A absolvit Academia de Științe Economice din București și a lucrat ca economist, după 1989 devenind om de afaceri, patron și editorialist la cotidianul „Glasul Maramureșului” din Baia Mare. Debutează în 1986 la „Familia” și editorial, în 1990, cu volumul de proză Desiștea. Colaborează la revistele „Luceafărul”, „România literară”, „Familia”, „Tribuna”, „Steaua”, „Viața românească”, „Archaeus” ș.a. A obținut Premiul pentru debut al Salonului
ILEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]
-
ambele serii ale revistei de Tania Radu, fie săptămânal, fie bilunar („Chenzina literară”). Au deținut sporadic rubrici Victor Scoradeț (teatru), Mioara Apolzan și Mioara Caragea (cronica TV), Vivia Săndulescu (coregrafie) ș.a., o mențiune specială impunându-se în cazul celor patru editorialiști din 2003, Horia Roman Patapievici, Mircea Cărtărescu, Tania Radu și Dan C. Mihăilescu. În redacție au mai lucrat Anca Vaidesegan și Elena Popescu (în anii ’90), Claudia Tița și Matei Martin în a doua serie, concepția grafică de la primul la
LITERE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287833_a_289162]
-
față de țările subjugate sovieticilor pentru care „o pace strâmbă pare preferabilă unui război drept”, un obiectiv major fiind scoaterea din starea de indiferență, dacă nu chiar de abandonare în mâinile URSS a țărilor din Răsăritul Europei: „Ne-am gândit - scrie editorialistul - la atitudinea ce va trebui s-o luăm noi, românii, în cazul când într-adevăr ne-ar amenința «pacea universală», care pentru noi nu ar fi decât pacea definitivă a mormântului” (Conspirația tăcerii, 2/1952). Apărarea cauzei românești este profesiunea
ROMANIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289345_a_290674]
-
14,9% nu au avut copii. Pentru femeile născute În 1965, acest procentaj a crescut la 31,2%24. Comisia Europeană atenționează că „după secole de expansiune continuă, sfârșitul perioadei de creștere a populației Europei este aproape”25. Martin Wolf, editorialist la Financial Times, s-a exprimat În termeni și mai duri, spunând că „Europa este pe cale să devină o uriașă casă de bătrâni”26. Singura speranță În aceste statistici deprimante este faptul că atunci când Uniunea Europeană se va lărgi de la douăzeci și cinci
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cazuri se întâlnește. Mai mult, în lipsa unor date concrete (sondaje) nu putem fi siguri dacă există chiar un curent de opinie predominant. O altă eroare frecventă - cultivată uneori deliberat în scopuri propagandistice și comerciale - este aceea a reprezentanților opiniei publice. Editorialiști, jurnaliști, oameni politici sau de altă natură nu de puține ori se erijează în purtători de cuvânt ai maselor, ai poporului, ai unor largi pături sociale, vorbesc în numele opiniei publice fără să aibă o radiografiere nici măcar sumară a ei, ci
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
În prezent influența directă a mass-media asupra publicului este mult mai pronunțată ca pondere decât cea prin intermediul liderilor de opinie, aspect discutat în capitolul precedent. Pe de altă parte, au apărut lideri de opinie ai mass-media (comentatori TV și radio, editorialiști), care se substituie tot mai mult persoanelor influente dintr-o anume comunitate. Miza pe efectul carismatic al unor personalități cu asemenea roluri e atât de mare încât, spre exemplu, un important post de televiziune american, CBS, i-a oferit lui
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
stil în publicistica românească. Cu o violență care taie respirația cititorului, el critică tot ce întreprinde clasa politică. Energia investită în acest act pedepsitor este atât de mare, încât justițiarul suferă mai mult decât cei sancționați. Mi-l închipui pe editorialistul de la Adevărul ca pe un călău patetic care aplică lovituri de bici unor nesimțiți, până când se prăbușește el însuși, extenuat, sub privirile lor batjocoritoare. În mod curios, Cristian Tudor Popescu nu-i critică niciodată pe oamenii simpli, ca și cum nu ar
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
fi avut și cuvinte de laudă, pe care le-a uitat. Tot PDSR îi amintește d-lui Meleșcanu că în calitate de ministru de stat a fost direct legat de actul guvernării PDSR. * Dincolo de observațiile despre acest început de campanie, mai mulți editorialiști au remarcat că ultimele inundații au însemnat nu numai jale și așteptări lipsite de răspuns, ci și reanimarea spiritului comunitar în România. Pentru prima oară în asemenea proporții, comentează mai mulți editorialiști, românii și-au reamintit că sînt solidari după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
observațiile despre acest început de campanie, mai mulți editorialiști au remarcat că ultimele inundații au însemnat nu numai jale și așteptări lipsite de răspuns, ci și reanimarea spiritului comunitar în România. Pentru prima oară în asemenea proporții, comentează mai mulți editorialiști, românii și-au reamintit că sînt solidari după 1989, și asta fără intervenția statului, ci acordînd credit reprezentanților societății civile. S-au trimis ajutoare și s-a creat un curent de opinie al ajutorării celor aflați în suferință în urma apelurilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
într-o singură apariție a unui ziar descoperim că titlurile principale nu sînt conform cu realitatea, ceea ce nu-l împiedică pe dl Ion Cristoiu să-l atace pe ministrul de Justiție, Valeriu Stoica, acuzîndu-l de un "nou vicleșug". Ca să fie convingător editorialistul scrie că "Domnul Valeriu Stoica nu e Hegel". Dar a pretins dl Stoica că ar fi Hegel? Și, în general, e nevoie de Hegel pentru a descifra ce se întîmplă în politica din România? Dl Cristoiu ne liniștește treptat și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
fost pompate vreme de 40 de ani în capul românilor? Absolut nici una. Dacă-i exceptăm pe Petre Mihai Băcanu, Anton Uncu și Mihai Creangă, timp de patru decenii nici un român n-a ridicat un pix împotriva dictaturii" (aici probabil că editorialistul se referea la ceilalți ziariști care s-au perindat prin Casa Scînteii, fiindcă altfel români care au scris și vorbit pe față împotriva dictaturii au existat, n. Cronicar). Se mai întreabă Nistorescu: "Ce legătură au Răzvan Theodorescu și guvernul Năstase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
Ne costă 560.000 de euro. 400.000 construcția, plus 160.000 drepturile de autor. E scandalos de mult. Ne costă ca la balamuc pentru a scoate ochii populației că respectăm jertfe ale poporului roman, jertfe cam puține" (din nou editorialistul se înșeală. Sute de mii de români au sfîrșit în pușcării din cauza convingerilor lor anticomuniste, aceștia nu pot fi ignorați). Unde sîntem însă cu totul de acord cu dl Nistorescu: locul unui asemenea monument nu putea fi mai prost ales
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14988_a_16313]
-
a Universității Politehnice din Timișoara (1995). Între 1993 și 1995 este redactor la revista „Forum studențesc”, apoi la ziarul „Renașterea bănățeană” și la „Agenda zilei”, apoi redactor-șef adjunct (din 1999) și redactor-șef (din 2001) al săptămânalului „Focus Vest”, editorialist al cotidianului „Ziua de Vest” (din 2002). Din 1998 este și cadru didactic la Facultatea de Jurnalistică a Universității Banatul. Debutează în 1983, cu poezie, la ziarul „Viitorul” din Turnu Severin, iar editorial în 1994, cu placheta Firește că exagerez
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
Caragiale”, absolvită în 1977. În anul următor obține o bursă de studii la Salzburg Seminar in American Studies, de pe lângă Harvard University, pentru specializare în jurnalism. Începe apoi o activitate susținută în presa scrisă și audiovizuală, în calitate de cronicar, eseist, comentator și editorialist, autor de scenarii pentru radio și televiziune. Debutul s-a produs în 1974, cu un reportaj cultural, în „Luceafărul”, iar editorial în 1996, cu volumul de eseuri Lucruri. A contribuit la lucrări colective de artă teatrală și cinematografică, iar în
SILVESTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289671_a_291000]
-
cu trei degete de aur și povestirea Logodna lui Zenobie), alți autori de schițe și scurte povestiri fiind Alice Sturdza și Constantin Ștefănescu (sub pseudonimul Costin Fulga). Lui Mihai Tican-Rumano îi apar, în foileton, însemnările intitulate Pe drumuri africane. Printre editorialiști se numără și Tudor Arghezi, alături de el figurând, în aceeași pagină întâi, Constantin Bacalbașa sau Romulus Dianu. Articolul-program al celei de-a doua serii, Reapărem, semnat cu numele revistei, subliniază unitatea de preocupări a inițiatorilor publicației, care iese din nou
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
Un poet), Ion Maxim semnează un dialog cu Mihai Codreanu, interviuri cu Ionel Teodoreanu, Radu D. Rosetti, iar Al. A. Philippide recenzează volumul Dincolo de pădure de Emil Giurgiuca ori semnează medalioane despre Vasile Alecsandri și Panait Cerna. Ca și alți editorialiști (Emanoil Bucuța, Ioachim Botez), Tudor Arghezi atacă, în intervențiile sale, nu numai chestiuni politice, ci și literare (O poezie nouă), între comentatorii fenomenului poetic autohton mai numărându-se Al. A. Philippide, Ionel Teodoreanu, Pompiliu Constantinescu, Gala Galaction. Cât privește proza
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
Laurian Arghir, „Idealuri”, „Pentru patrie”, 1983, 3; Dan Zamfirescu, „Idealuri”, SPM, 1983, 13; Artur Silvestri, „Saturnalii”, LCF, 1984, 1; Rotaru, O ist., III, 488-489; Ulici, Prima verba, III, 147-148; Cristea, A scrie, 274-278; Lovinescu, Unde scurte, IV, 168-173; I. Funeriu, Editorialiști români, Timișoara, 1996, 129-148; Micu, Ist. lit., 356; Popa, Ist. lit., II, 296-299; Dicț. scriit. rom., IV, 593-595. D. Mc.
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
de texte La răscruce. Gânduri spuse la Radio Europa Liberă și în „Jurnalul literar” (1996) conservă editorialele ce au urmat evenimentelor consemnate în primul volum. Publicistica lui S.-S. se remarcă prin percutanța observației politice și prin rezonanța ei culturală, editorialistul încercând să găsească semnificații și motivații intelectuale ce surprind sensul actualității sau valențele cotidianului. Stilul este reflexiv și analitic, fără a cădea însă în parabolă moralizatoare, deși nota etică joacă un rol important. „Romanul” Vremea încercuirii (I-II, 2001-2002), transpune
STROESCU-STANISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289985_a_291314]
-
Până în 1975 este redactor la Radio România Cultural, iar până în 1998 lucrează la Televiziunea Română, unde realizează emisiuni culturale, mai ales filme pe teme etnografice și biografii ale unor personalități. Din 2001 este redactor asociat la revista „Luceafărul”, iar în 2003 editorialist cultural la „Curierul Atenei”. Debutează la „Viața românească”, în 1980, cu un fragment din Zilele cele scurte, roman publicat integral în 1988, reprezentând debutul său editorial. Mai colaborează cu proză și articole la „Amfiteatru”, „România literară”, „Steaua” ș.a. Povestea romanescă
TABARAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290032_a_291361]
-
și nici pe cele economice, de care depinde însăși existența noastră.” Sunt prezenți oameni de litere, precum și personalități ale jurnalisticii social-politice. Majoritatea numerelor publică pe prima pagină editoriale semnate de A.G. Grama și N.D. Cocea. Alături de aceștia se află, ca editorialiști, Zaharia Stancu, Gala Galaction. Aici Camil Petrescu colaborează de la primul număr, continuând cu materiale precum Marcel Proust - început de conferință ori cu note și cugetări. Solidar cu Liviu Rebreanu și Zaharia Stancu, Camil Petrescu semnează o scrisoare deschisă adresată procurorului
REPORTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289174_a_290503]
-
spontanee - și rezistent vreme de cel puțin un lustru la profesionalizarea precedată de formare riguroasă, a mobilizat mii și mii de „știriști” improvizați, consacrând „baroni de presă” cu trecut tulbure și pamfletari de o virulență suburbană, „deontologi” de ocazie și editorialiști egolatri, „analiști” semidocți și „comentatori” agramați. Din acest grup agitat, pestriț și ars de febra rostirii publice, s-au desprins, în ciuda dificultăților - controlul politico-mafiot al hârtiei și spațiului tipografic la început, încă semnificativele șicane similare ale sistemelor de distribuție, scăderea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în evidență „atitudinile victimelor față de violență”. Pentru început, vom supune analizei câteva caracteristici socioeconomice ale familiilor studiate (60 la număr, 30 din oraș și 30 din suburbiile Beijingului). Femeile abuzate din oraș au un nivel relativ ridicat de educație (jurnaliști, editorialiști, directori, ingineri, tehnicieni), pregătirea permițându-le să aibă o imagine de sine pozitivă și o independență financiară (Xingjuan, 1999). În suburbii, situația este cu totul alta. Nivelul educațional este scăzut, majoritatea femeilor fiind implicate în activități agricole. Prin comparație, acestea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
același autor: 1 I. Funeriu, Al. Macedonski. Hermeneutica editării, Editura Amarcord, Timișoara, 1995, p. 79. 2 Ibidem, p. 57. Iată cum ar trebui folosite cele trei prescurtări: 1 I. Funeriu, Al. Macedonski. Hermeneutica editării, Editura Amarcord, Timișoara, 1998. 2 Idem, Editorialiști români, Editura Augusta, Timișoara, 1996. 3 Idem, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara, 1995. 4 Ibidem, p. 66 (citatul respectiv este din lucrarea indicată la nota 3). 5 Nicolae Pârvu, Ilie Chelaru, File din istoria radiofoniei bănățene
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Chelaru, File din istoria radiofoniei bănățene, Editura Augusta, Timișoara, 1998. 6 I. Funeriu, op. cit., p. 98 (op. cit. se referă la lucrarea imediat anterioară, deci la Principii și norme de tehnoredactare computerizată. Dacă am fi citat din lucrarea de la nota 2 - Editorialiști români -, ar fi trebuit să reluăm integral numele autorului și titlul cărții, menționând apoi ed. cit.). Observații Ibidem se scrie cu italice nu numai fiindcă este un cuvânt străin, ci și pentru că aici se include și titlul cărții. Se recomandă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ce-l caracterizează, iritat-arogant, al lui Adrian Năstase. S-a spus acest lucru pe toate tonurile, dar realitatea, din păcate, n-au putut-o schimba. Vladimir Tismăneanu: Eu aș fi curios ce are de zis unul dintre campionii europenismului și editorialist al ziarului Ziua, care a migrat de la FSN, a fost În partidul lui Roman, cu diversele sale denumiri, pe urmă a fost ministru de Externe În perioada algoritmului, apoi a avut momentul faimoasei liste, despre care sunt lucruri interesante de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]