199,855 matches
-
în care trebuie făcute cunoscute, transmise, expuse adevărurile de credință dobândite prin citirea, studierea și înțelegerea Bibliei. De aceea, scriitorii creștini greci și latini au încercat să exprime adevărurile de credință unui public educat nu numai după standardele și normele educației grecești, dar și corupt în mod divers prin discursurile oratorilor profani. Datorită importanței ce revenea adevărului și clarității, pe de o parte, și datorită faptului că în Biblie se întâlnesc multe pasaje în care este condamnată vorbirea elegantă, pe de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ale perioadei Antichității târzii, s-a observat că acestea sunt bazate mai ales pe idealul și pe practica retoricii. De aceea, cercetătorii preocupați de studiul retoricii din perioada în discuție au abordat problematica originilor oratoriei creștine 1, a raportului dintre educația creștină și instrucția păgână reflectat în scrierile lor<footnote L. Lugaresi, Studenti cristiani e scuola pagana. Didaskaloi, logoi e philia, dal discorso di ringraziamento a Origene all'orazione funebre per Basilio di Gregorio Nazianzeno, CrSt, 25, 2004, 779-832; J. M.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
puțin studiată a fost atitudinea scriitorilor creștini față de arta oratorică pagână. De aceea, în cele ce urmează, ne propunem să evidențiem modul în care Ioan Hrisostom a exprimat adevărurile de credință unui public educat nu numai după standardele și normele educației grecești, dar și corupt în mod divers prin discursurile oratorilor profani. Sângeroaselor persecuții suferite de creștini din partea statului roman, se adăugau atacurile pe care aceștia le primeau din partea reprezentanților culturii contemporane și îndeosebi din partea retoricii sofiste. Retori precum Aelius Aristides
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de râs” (ed. rom., 27; PG 36, col. 12); Or. 2, 46 (ed. rom., 256; PG 35, col. 456); Or. 43, 11: „Eu cred că toți oamenii cu mintea întreagă ar recunoaște că printre bunurile pământești locul întâi îl ocupă educația (pai¿deusij) - și nu numai educația noastră creștină, care disprețuiește toată podoaba și meșteșugirea, neurmărind decât singură mântuirea și binele, ci chiar și cealaltă (profană), pe care mulți creștini, nedându-și bine seama ce spun, o disprețuiesc, ca fiind ispititoare
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
36, col. 12); Or. 2, 46 (ed. rom., 256; PG 35, col. 456); Or. 43, 11: „Eu cred că toți oamenii cu mintea întreagă ar recunoaște că printre bunurile pământești locul întâi îl ocupă educația (pai¿deusij) - și nu numai educația noastră creștină, care disprețuiește toată podoaba și meșteșugirea, neurmărind decât singură mântuirea și binele, ci chiar și cealaltă (profană), pe care mulți creștini, nedându-și bine seama ce spun, o disprețuiesc, ca fiind ispititoare și primejdioasă, întrucât ar îndepărta de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
xrv¿simon) pentru viața și pentru desfătarea sufletului și să fugim numai de cele primejdi oase pentru mântuire, nepunând creatura mai presus de Creator, cum fac cei nebuni... La fel, când este vorba de știință, primim tot ceea ce contribuie la educația noastră și la contemplare, respingând doar cele ce ne împing spre demonni, spre rătăcire, spre pierzanie, și încă și pe acestea numai în cazul când nu ne-ar fi de folos indirect, adică să învățăm din cele rele ceea ce este
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
departe și în consecință nu fac nimic. Cred că cel mai bine ar fi să lucrez la Romanul unui moșier rus.” La 7 iulie 1854, acest autoportret, făcut probabil la mahmureală: “Sunt urât, neîndemânatésc, lipsit de scrupule și fără nici o educație mondenă. Sunt irascibil, plictisitor pentru ceilalți, lipsit de modestie, intolerant (intolérant) și rușinos ca un copil. Sunt aproape incult... Sunt nereținut, nehotărât, inconsecvent, prostește vanitos și violent, ca toți oamenii lipsiți de caracter. Nu sunt curajos. Sunt lipsit de acuratețe
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
dorești propășirea intelectuală a neamului tău. Deci, se impune imperios stoparea publicării unor asemenea dereglări de limbaj, trierea cu seriozitate a textelor literare, pentru că editarea unei reviste costă bani (și bani nu sunt), dar În primul rând o revistă face educație, nu-ți scrântește mintea. Să promovăm, deci, literatură adevărată, iar dacă nu suntem capabili de asta, să ne retragem În cămăruța noastră, căci numai acolo hormonii pot să zburde, iar invidia să se cocoațe pe buza de sus, ca să se
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
lui curiozitate: acumulare de semne, asimilare de cunoștințe, absorbire a lumii. Îl privesc, vorbesc cu el, râd cu el și-mi dau seama că inteligența lui nu e cu nimic mai prejos decât a unui adult. Îi lipsește doar experiența, educația, ciocnirile cu viața și cu lumea, durata omului matur. Mă uluiește această constatare, aproape că-mi face frică. ...Nu știu dacă "extractorul quintei esențe", Rabelais, a avut copii. Dar sunt convins că gura larg deschisă, capul sumețit, gâtul și brațele
Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8935_a_10260]
-
a făcut de râs. De fapt la acea dată nici nu puteai să fii În Franța, fiind plecat la un consiliul profesoral cu Șefu, cu Papadopol și cu atâția alții În grădinile Edenului. Parcă Îl aud când Începea prelegerile de educație”a la Crețu”. Mâ mârlane mâ. Stai ca un bolovan și aștepți să treci iar un an.. Bolovanii clasei... Sau când Într-o zi vine inervat la culme și Înainte de a Începe lecția, spumegând de furie ne spune: Mâ mârlanilor
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
farmecul ei, mai curând bănuit, se retrăgea sfielnic, iar eu nu mai aveam nevoie de nimic. Absolut nimic. Ca și cum, din ceața unei vieți întregi, m-aș fi trezit pentru prima dată singur în fața soarelui. Cu totul orbit. Năucit. Și, poate educația mea nu tocmai laică, poate altceva, ideea secretă a apropierii de revelația supremă - cum credeau cei vechi și cum măcar câteodată mai credem și noi -, mă făcea să simt nevoia imperioasă a prosternării. Și, numai pentru că nu se mai potrivea
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
devenit, în pofida unei bibliografii uriașe, o problemă astăzi, cînd domeniilor culturii și învățămîntului li se acordă atît de puțină atenție - în toate sensurile. Nu mai puțin dăunătoare este, în acest sens, graba care s-a instalat în mai toate sectoarele educației și științei și care se manifestă, adesea, în încrîncenarea de a deveni, de a impune, de a demonstra calități la modă și, în primul rînd, aderența la tot ce este - sau pretinde că este - nou și modern. Ferice de cel
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
va alcătui antologia Transilvania în poezia românească, 1943. În 1966 i se încredințează conducerea revistei Colocvii despre școală, familie și societate; o revistă cu profil deosebit, prima de acest fel de la noi din țară, "concepută inițial ca o revistă de educație și cultură cu adresă precisă spre masa mare a părinților și educatorilor din școli, ea și-a orientat problematica în direcția întăririi educației prin ridicarea nivelului de cultură generală a cadrelor noastre didactice, familiarizân-du-le cu valorile permanente ale culturii universale
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
cu profil deosebit, prima de acest fel de la noi din țară, "concepută inițial ca o revistă de educație și cultură cu adresă precisă spre masa mare a părinților și educatorilor din școli, ea și-a orientat problematica în direcția întăririi educației prin ridicarea nivelului de cultură generală a cadrelor noastre didactice, familiarizân-du-le cu valorile permanente ale culturii universale și cu achiziții recente din domeniile variate ale științei" (Emil Giurgiuca). Emil Giurgiuca a publicat în timpul vieții șapte volume de poezii (Anotimpuri, 1938
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
atât mai semnificativă cu cât edițiile apărute din 2004 până astăzi poartă, mai toate, amprentele acelorași vechi și criticate ignoranțe. Tot atât de semeață și de semnificativă mi se pare a fi și muțenia instituțiilor, uniunilor, asociațiilor și "organelor" (de exemplu Ministerul Educației și Cercetării, O.R.D.A. ș.a.) care s-ar fi cuvenit să ia atitudine publică împotriva alterării textelor de literatură clasică română, împotriva plagierii edițiilor de referință etc. Muțenia instituțiilor menționate și a celor subînțelese, s-ar părea să indice că
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
de limbă engleză” „Eu sunt COSTACHE, profesoara de limbă franceză” „Eu sunt MOESS, profesoara de geografie” „Eu sunt BOLBORICI, profesorul de aparate electrice” „Eu sunt TUȘALIU, profesoara de fizică” „Eu sunt VASILESCU, profesorul de chimie” „Eu sunt SIMNICEANU, profesorul de educație fizică” „Eu sunt IONESCU, maistrul de practică tehnologică” Lista cuprinde o parte din profesorii din toți cei patru ani de liceu. Au fost mult mai mulți dar nu Îmi amintesc numele lor. Fie mi-au fost pentru o perioadă mai
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
desfășurate în timp întro anume tipologie de lectură transgresată din obiect în principii de ordine, în acțiune (formativă): adică de „rostire” într-o Logică alta decât cea din Lumea noastră de producători și „consumatori” de artă a sunetului. În consecință, educația muzicală va trebui să se aplice (și vom vedea cum) asupra mentalului, capacității generative de limbaj (definit în logica respectivă) a actanților, iar cele dinainte dezvoltate privind jocul (muzical), match-ul și altele nu au făcut decât să schițeze în principiu
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
drept scop determinarea unor parametri electromecanici ( deformare, coeficient electrostrictiv și timp de raspuns) în vederea studierii posibilității folosirii acestora la construcția unor actuatori cu performanțe similare cu cele ale mușchiului natural. Studiile prezentate fac parte dintr-un Grand încheiat cu Ministerul Educației și Cercetării.
ELASTOMERI POLIURETANICI CU PROPRIETATI DE ?MUSCHI ARTIFICIALI? by MAGDA IRIMIA () [Corola-journal/Science/84133_a_85458]
-
1930). Textul dactilografiat al Referatului poartă semnătura autografă a lui Dimitrie Cuclin. Un alt grupaj de documente (Certificat de funcții didactice la Conservator între 1918 - 1922; Memoriu de gradații didactice în învățământul superior între 1907 - 1930; Cerere dactilografită către Ministerul Educației Naționale din 1945/46 pentru obținerea gradațiilor la pensie; Notă de lucrări pe anii 1904 - 1946, cuprinzând creația muzicală, literară, traducerile poetice și filosofice etc., manuscris autograf datat „25 Octombrie 1946. București”) atestă - prin date revelatoare - activitatea uriașă a acestui
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
poporului nostru. Urmează, tovarășe Președinte, copie depe petiția - întîmpinare către Ministerul Învățămîntului și Culturii, de care am și vorbit mai sus. C O P I E DOMNULE MINISTRU, Cu privire la gradațiile speciale ce mi-au fost recunoscute de Onor. Minister al Educației Naționale, am onoare a veni cu următoarele precizări și completări: După terminarea studiilor la Conservatorul din București, și scrisesem, între altele: prima sonată în mi minor, pentru vioară și pian (1906), uvertura Nitokris, pentru orchestră (1907), am plecat la Paris
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Generală de Pensiuni; Dela 1 Octombrie 1921 - la 31 Decembrie 1922, cu salariul de lei 1600, reținîndu-i-se 10% pentru Cassa Generală de Pensiuni; S’a eliberat în urma cererii nr. 3282 din 11 Aprilie 1945, spre a-i servi la Ministerul Educației Naționale. DIRECTOR PRIM SECRETAR
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
al celor două nume prin Înșiruirea celor patru litere: F-r-a-n. Relatarea relației tatăfiu În romanul lui François Weyergans surprinde evoluția protagonistului de la copil la adult afltată sub semnul dual al supunerii și al Împotrivirii. Principiile și valorile insuflate printr-o educație apăsătoare sunt percepute ca un stigmat și dictează parcursul ulterior al fiului. Acesta se află Într-o luptă perpetuă atât cu sine, cât și cu imaginea tatălui percepută automat ca intrument al constrângerii. Acțiunile și amintirea tatălui dictează in absentia
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
unei orientări constante către Treimea Sfântă, dragă misticilor din toate timpurile”<footnote Jean Boesse, Mistica creștinismului primitiv, Traducere de Beatrice Stanciu, în Marie-Madeleine Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 286-287. footnote>. Sfântul Irineu insistă asupra educației progresive a omenirii pregătită să-l primească pe Hristos, asupra evoluției omului în căutarea perfecțiunii. Fiul lui Dumnezeu, întrupându-Se, S-a făcut asemănător omului creat după chipul Său; deci, Hristos este imaginea, adică modelul creației, și omul Îl va
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Traducere, introducere și note de Prof. Dr. Remus Rus, Editura INMBOR, București, 2001, p. 76. footnote>. Și totuși, căderea a avut efect asupra întregii posterități, nu atât prin condamnarea sa, cât prin furnizarea unui nou context pentru maturizarea sa, prin educație și pregătire. De fapt, căderea se întoarce în avantajul umanității. În afara introducerii morții ca limitare a efectelor păcatului, ea ne permite să obținem o mai profundă înțelegere a binelui prin experiența contrariului, învățându-ne astfel și care sunt limitele naturii
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
de a-i lăsa pe compozitorii consacrați să compună spontan este valabil și în zilele noastre. 2. Pe continentul African Muzica în societatea africană a asigurat o punte de legătură între cultura occidentală și cea africană cu implicații adânci în educație. În 1956 a fost publicată Africa Praise, carte de rugăciuni și cântece, pentru a putea fi folosită în școlile de limbă engleză din Africa. Cartea a apărut din dorința de a se micșora decalajul dintre culturile Europene și Africane, fiind
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]