398 matches
-
de pH 5,2 și 8,2 viteza de reacție este redusă, punctul acromic atingându-se în aproximativ 20 de minute. In concluzie, activitatea optimă a amilazei salivare este la pH = 6,8. 6.8.2.3. Influența efectorilor enzimatici Efectorii enzimatici sunt substanțe de natură chimică diferită care modifică activitatea enzimatică, respectiv viteza reacțiilor enzimatice. In funcție de acțiunea pe care o exercită asupra enzimelor, efectorii pot fi activatori și inhibitori. Activatorii sunt efectori care influențează pozitiv activitatea enzimatică pe care
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
a amilazei salivare este la pH = 6,8. 6.8.2.3. Influența efectorilor enzimatici Efectorii enzimatici sunt substanțe de natură chimică diferită care modifică activitatea enzimatică, respectiv viteza reacțiilor enzimatice. In funcție de acțiunea pe care o exercită asupra enzimelor, efectorii pot fi activatori și inhibitori. Activatorii sunt efectori care influențează pozitiv activitatea enzimatică pe care o favorizează sau stimulează. Inhibitoriii sunt efectori care diminuează sau anulează activitatea enzimatică. In general, activitatea catalitică a enzimelor este influențată de prezența anumitor ioni
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
6.8.2.3. Influența efectorilor enzimatici Efectorii enzimatici sunt substanțe de natură chimică diferită care modifică activitatea enzimatică, respectiv viteza reacțiilor enzimatice. In funcție de acțiunea pe care o exercită asupra enzimelor, efectorii pot fi activatori și inhibitori. Activatorii sunt efectori care influențează pozitiv activitatea enzimatică pe care o favorizează sau stimulează. Inhibitoriii sunt efectori care diminuează sau anulează activitatea enzimatică. In general, activitatea catalitică a enzimelor este influențată de prezența anumitor ioni în mediul de reacție. Astfel, α-amilaza este activată
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
diferită care modifică activitatea enzimatică, respectiv viteza reacțiilor enzimatice. In funcție de acțiunea pe care o exercită asupra enzimelor, efectorii pot fi activatori și inhibitori. Activatorii sunt efectori care influențează pozitiv activitatea enzimatică pe care o favorizează sau stimulează. Inhibitoriii sunt efectori care diminuează sau anulează activitatea enzimatică. In general, activitatea catalitică a enzimelor este influențată de prezența anumitor ioni în mediul de reacție. Astfel, α-amilaza este activată de anionul Clși este inhibată de prezența unor cationi ca Ag+, Pb2+, Cu2+. 6
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
care nu le pot sintetiza, trebuind să le ia din alimentație. În acestă categorie se încadrează acizii grași esențiali; acidul linoleic, acidul linolenic și acidul arahidonic, (-a căror structură este dată la capitolul "Lipide"). A.G.E. îndeplinesc pe lângă funcția de efectori biologici și un rol structural și energetic,ei fiind necesari organismului animal în cantități mici. A.G.E. intervin mai ales în metabolismul lipidic, influențând metabolismul grăsimelor neutre și a steridelor. Astfel s-a constatat că formarea lipidelor de depozit, activitatea
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
printr-o reacție chimică. 3. Să se precizeze care din vitaminele de mai jos manifestă acțiune antioxidantă: Tiamina, Piridoxina, Acidul ascorbic, Retinolii, Riboflavina, Tocoferolii. 4. Să se indice și să se argumenteze varianta (variantele) corecte ce pentru afirmația Coenzimele sunt: efectori enzimatici? inhibitori competitivi? activatori enzimatici? efectori allosterici? 5. Să se menționeze vitaminele și denumirea coenzimelor respective care participă la transferul enzimatic de hidrogen, cu precizarea grupărilor chimice implicate în reacția de transfer. 6. Vitaminele riboflavina și nicotinamida intră în structura
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
se precizeze care din vitaminele de mai jos manifestă acțiune antioxidantă: Tiamina, Piridoxina, Acidul ascorbic, Retinolii, Riboflavina, Tocoferolii. 4. Să se indice și să se argumenteze varianta (variantele) corecte ce pentru afirmația Coenzimele sunt: efectori enzimatici? inhibitori competitivi? activatori enzimatici? efectori allosterici? 5. Să se menționeze vitaminele și denumirea coenzimelor respective care participă la transferul enzimatic de hidrogen, cu precizarea grupărilor chimice implicate în reacția de transfer. 6. Vitaminele riboflavina și nicotinamida intră în structura unor coenzime ale dehidrogenazelor. Să se
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
rutină, așa cum s-a arătat mai sus), fie cu un parametru care, în mod analog cu hemoglobina glicată pentru reglarea diabetului zaharat sau cu TSH pentru funcția tiroidiană, să reflecte funcționalitatea axei somatotrope pe o durată lungă de timp. Principalul efector al GH la nivelul cartilagiului de creștere, IGF-I, ar fi putut fi un astfel de parametru de urmărire a axei somatotrope, pentru că e secretat în cantități mari în circulația generală, nivelul său persistând mult timp în sânge și secreția
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
Ulterior, când nivelul intracelular de AG atinge un anumit nivel, se produce derepresarea CPT 1 (reglare feedback negativă a nivelului malonil-CoA) cu stimularea βoxidării acizilor grași și secundar a gluconeogenezei hepatice (piruvat carboxiliaza, o enzimă cheie a gluconeogenezei, are ca efector alosteric pozitiv acetil-CoA). Efectul final este accentuarea insulinorezistenței hepatice. Ca și în mușchiul scheletic, la nivel hepatocitar AG modulează expresia unor gene ce codifică enzime cheie ale gluconeogenezei și catabolismului lipidic prin activarea receptorilor PPARα (39). În acest mod, reglarea
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
6.2. Chemoreceptorii periferici 156 18.6.3. Receptorii pulmonari 157 18.6.4. Receptorii de iritație din căile aeriene 158 18.6.5. Alți receptori implicați în controlul ventilației 159 18.6.6. Centrii nervoși 159 18.6.7. Efectorii 162 18.6.8. Controlul integrativ al mișcarilor respiratorii 162 19. Hematoza pulmonară și alte funcții ale plămânului 167 19.1. Schimbul de gaze respiratorii la nivel alveolar 167 19.2. Circulația pulmonară 168 19.2.1. Regimul presional și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de efectul secționării aferențelor respective la câine : trecerea de la variațiile normale între 85 și 115 mm Hg
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
printr-un control strict al ventilației. Sistemul de control al ventilației (fig. 75) are arhitectura clasică a arcului reflex, în care receptorii primesc informația și o transmit la centrul de control din creier, care procesează informația și trimite impulsuri către efectori (mușchii respiratori). O creștere a activității efectorilor va determina o scădere a informației către creier, de exemplu prin scăderea pCO2 în sângele arterial; acesta este un exemplu de feedback negativ. 18.6.1. Chemoreceptorii centrali In general chemoreceptorii sesizează modificări
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de control al ventilației (fig. 75) are arhitectura clasică a arcului reflex, în care receptorii primesc informația și o transmit la centrul de control din creier, care procesează informația și trimite impulsuri către efectori (mușchii respiratori). O creștere a activității efectorilor va determina o scădere a informației către creier, de exemplu prin scăderea pCO2 în sângele arterial; acesta este un exemplu de feedback negativ. 18.6.1. Chemoreceptorii centrali In general chemoreceptorii sesizează modificări de compoziție chimică în lichidul cu care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone ale creierului cum ar fi sistemul limbic și hipotalamusul pot afecta ritmicitatea respirației, de exemplu, în stări afective de frică sau furie. 18.6.7. Efectorii Mușchii respiratori includ diafragmul, mușchii intercostali, mușchii abdominali și mușchii respiratori accesori reprezentați mai ales de mușchiul sternocleidomastoidian. Acțiunile acestor mușchi au fost descrise mai sus. In ceea ce privește controlul ventilației este foarte important ca aceste grupe musculare să lucreze
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în cazul celulelor efectoare (plasmocitelor). Diferențierea limfocitelor în cursul evoluției, de la progenitor până la plasmocit este controlată de factori independenți de stimulul antigenic, care conduce precursorul până la stadiul de celulă imunocompetentă, după care intervine antigenul, care va orienta celula spre plasmocitul efector (OLINESCU, A. 1995). De asemenea s-a evidențiat faptul că celulele care evoluează spre plasmocit suferă o serie de transformări, care îi conferă caracterul de secreție al anticorpilor: pierderea receptorilor de membrană, dezvoltarea reticulului endoplasmic și aparatului Golgi, care este
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
pentru cele din lactație timpurie și puerperium, care au cerințe metabolice mai mari și sunt mai sensibile la acțiunea diverșilor factori imunosupresori. 3.8.4. Factorii care influențează răspunsul imun la vaci în puerperium Diverse studii indică diferite variații ale efectorilor imunitari de tip celular sau umoral determinate de diferiți factori endogeni și exogeni, (OLINESCU A. 1995, TRIF R., VIOR C. 1996). Factorii endogeni deficințe la nivelul diferitelor arii ale cortexului cerebral (SNC) și ale formațiunilor efectoare ale răspunsului imun, între
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
eforturi intense și prelungite. Acești factori acționează în mod izolat, sau cel mai adesea au acțiuni cumulate (TRIF R., VIOR C. 1996). Mecanismul de acțiune al factorilor de stres este de intensificare a factorilor metabolici, cu pierderi energetice, reducerea activității efectorilor celulari și umorali ai imunității . substanțele poluante reprezentate de săruri ale metalelor grele, pesticide, îngrășăminte, substanțe radioactive. diferite stări patologice cu etiologie bacteriană, parazitară, micoze, micotoxicoze produc modificări semnificative ale efectorilor imuni celulari și umorali. 3.8.5. Mecanismele de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
intensificare a factorilor metabolici, cu pierderi energetice, reducerea activității efectorilor celulari și umorali ai imunității . substanțele poluante reprezentate de săruri ale metalelor grele, pesticide, îngrășăminte, substanțe radioactive. diferite stări patologice cu etiologie bacteriană, parazitară, micoze, micotoxicoze produc modificări semnificative ale efectorilor imuni celulari și umorali. 3.8.5. Mecanismele de acțiune a factorilor de variație ai răspunsul imun postpartum În general factorii externi acționează prin mecanisme de supresie asupra structurilor și funcțiilor sistemului imun, cu efecte de amplificare a receptivității organismului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
general factorii externi acționează prin mecanisme de supresie asupra structurilor și funcțiilor sistemului imun, cu efecte de amplificare a receptivității organismului la diverși agenți bacterieni, virali, micotici, crescând incidența bolilor specifice și nespecifice. În urma acțiunii factorilor endogeni și exogeni asupra efectorilor celulari și umorali ai sistemului imunitar au loc modificări complexe caracteristice imunodeficiențelor secundare care se manifestă prin: hipoplazia sau aplazia timusului și a organelor limfoide secundare; leucopenie cu limfopenie prin reducerea numărului de limfocite T (în special a limfocitelor T
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
limfoide secundare; leucopenie cu limfopenie prin reducerea numărului de limfocite T (în special a limfocitelor T ajutătoare) și scăderea numărului de limfocite B; hipogamaglobulinemie (Ig M); reducerea activității fagocitare și bactericide a leucocitelor; reducerea valorilor complementului seric. Aceste modificări ale efectorilor imunitari, celulari și umorali produc disfuncții temporare sau permanente prin reducerea rezistenței față de diferiți agenți patogeni, cu consecințe negative asupra sănătății animalelor. În cadrul marilor populații de animale din fermele de tip intensiv, sindromul de imunodeficiență secundară (dobândit în urma acțiunii diverșilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vaci este confirmată și de alți autori, care au constatat o incidență maximă în sezonul de iarnăprimavară (CHAFFAUX ST. și colab. 1991). Stresul termic determinat de valorile situate în afara confortului termic (în plus sau în minus) produce modificări semnificative ale efectorilor imuni celulari și umorali, afectând autoapărarea locală și generală, determinând amplificarea receptivității organismului la diverși agenți patogeni sau condiționat patogeni. În raport cu lactația incidența infecțiilor uterine înregistrează valori maxime la prima lactație de 28,4 %, scade apoi până la a-V-a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
componente imprimă caracterele macroscopice ale puroiului. Așa cum s-a menționat anterior, importanța exsudației în focarul inflamator este deosebită. Elementele celulare din exsudat participa la apărarea locală, neutrofilele fiind considerate ca elemente de „avangardă”, eozinofilele că antitoxice, macrofagele și limfocitele că efectori ai apărării umorale și celulare. În al doilea rând, celulele prezente în exsudate participa la înlăturarea elementelor distruse sub acțiunea factorilor nocivi: efectuează detersia, curățirea focarului. Granulocitele neutrofile și mai puțin cele eozinofile și îndeosebi monocitele transformate în macrofage, intră
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
un sistem de segmente articulate între ele, lanț articulat sau lanț cinematic. Din acest punct de vedere lanțul cinematic poate fi definit ca un sistem de segmente rigide articulate succesiv între ele ce servesc la transmiterea forțelor fie de la segmentul efector la alt segment, fie de la un segment la altul. După modul de acționare (construcție) lanțurile cinematice pot fi: a) deschise acele lanțuri cinematice ale căror segmente periferice (terminale) sunt libere - ex. săriturile atletice; lanțul triplei extensii. b) închise acele lanțuri
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]