1,310 matches
-
stabilind legături de durată cu figuri de seamă ale timpului său. „Viață și opera lui Teodor Bălășel constituie un tot unitar, contopind multiplele dimensiuni ale activității sale - luptătorul social, publicistul militant, cercetătorul etnograf, animatorul cultural - într-o personalitate polivalenta, conturând efigia unui cărturar patriot, exemplar prin fervoarea cu care a crezut într-un ideal și prin tenacitatea cu care a luptat pentru împlinirea acestuia „ ( din Postfața: Perenitatea modelului haretian de prof. dr. Gh. Deaconu) Prefață semnată de pr. Conf. Dr. Ioan
LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354819_a_356148]
-
Erau bogați și duceau o viață fastuoasă, mai aproape de cultura greco-romană păgână decât de obiceiurile evreiești. Evreii evlavioși îi urau: nu le vorbeau, nu-i atingeau și nu mâncau cu ei, pentru că erau „necurați” (atingeau banii idolatri, moneda romană cu efigia împăraților romani divinizați). Însă amândoi fac o faptă bună: „urcă la Templu spre a se ruga”, adică se ridică duhovnicește pentru a întâlni pe Dumnezeu. Dar, odată ajunși la Templu, pe pardoseala unde călcau numai bărbații evrei, atitudinea lor (comportamentul
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
care sălășluiește Divinitatea în Cubul dumnezeului bibilic. Acești oameni de la zei îți întind Mâna Destinului cu naturalețe și elegantă, în Mână lor se află o monedă strălucitoare și secretă numită Gral pe care fiecare om de geniu o bate cu efigia să, dar la care puțini oameni au acces, pentru că toată știință și talentul lor ține de taină și de mister ... de Mister în Unu, de Mister în Doi, de Mister în Trei... și cam atât, mai departe de aceste trei
CELE DOUA FETZE ALE MONEDEI NUMITA INCREDEREA...IN OMUL PLANETAR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356764_a_358093]
-
în a treia zi de luni din aprilie și include mai multe evenimente. Se termină la ora șase seara (de aici și numele Sechseläuten) prin incinerarea Böögg-ului, acesta fiind cel mai important moment al festivalului. Pe rug este incinerată o efigie cu pocnitori a unui om de zăpadă din vată numit Böögg. Arderea păpușilor care intruchipează imaginea iernii datează dinaintea sărbătorii Sechseläuten. Prin două reforme de organizare municipală din cantonul Zurich în 1838 și 1866, breslele au fost private de toate
FESTIVALUL PRIMĂVERII SECHSELÄUTEN de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356885_a_358214]
-
au crezut fondatorii că ar putea aduce din toată lumea “civilizată”, pe piața mare și numeroasă a “tentațiilor” pentru a răspunde cu “aspră și dulce măsură” slăbiciunilor omenești, teribilismului copilăriei sau juventuții care chiar apuse, încă mocnesc pe ici, pe colea. Efigie a unor timpuri eteroclite, cu vectori stranii în care morala, chiar îndoielnică și istoria, care se scrie oricum, coabitează și aduce profituri cum nici o altă activitate omenească. Celor care i-au criticat lipsa de originalitate, li s-au reproșat fără
DEPENDENŢE, PIERZANIE ŞI AMENZI ÎN LAS VEGAS (XVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356939_a_358268]
-
Comemorari > CU EL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 302 din 29 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Cu El Cu El pădurea, teiul, lac albastru - O lume de fantasme și de vise, Prin porți de universuri larg deschise - Efigia fantasticului astru. Cu El lumini înalte și abise, Miraj și recviemul de sihastru - Ofrandă într-un vas de alabastru - Netimpul, alternanțe imprecise. Destine se-mpletesc și se răstoarnă, Răsare, ori în zări se-ascunde luna, Apare fantomatic o licoarnă, Dar
CU EL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357007_a_358336]
-
al cuvântului. Octavian Curpaș, el însuși este un om cu biografie în oglindă. Un om trăindu-și visul între America și România. Folosindu-se de amintirile lui nea Mitică, reușește un exercițiu perfect de readucere în prim plan a unor efigii de români care au biruit în viață, prin ei înșiși. Cu șira spinării verticală, ei sunt eroii care fac legământul cu țara de naștere și cu cea de adopție, prin ceea ce au mai scump, conștiința de sine. Nu sunt sfinți
FRAGMENTARIUM AL EXILULUI ROMÂNESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356985_a_358314]
-
tăcută/ înaltă/ cu miresme de sori,/ de o noapte de cumpănă,/ ca orice noapte/ promițătoare și/ primejdioasă,/ și de glasul nostru/ planând în rotocoale line/ peste ființe năpădite de ierburi,/ scoici, melci și sare/ fierbinte". Dar în umbră stă binecunoscuta "Efigie arsă/ într-un timp sonor, de clopote." Chiar dacă peisajul existențial se prezintă bântuit de torturantul spirit al obscurității, speranța va persista, infatigabila speranță: "Voi vedea/ încă o dată soarele, luna crescând și, poate,/ mugurii unei vindecări colective." "Belșugul sclipitor de nisipuri
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
în salba țigăncii. O simți zvâcnind ca un jet de sânge țâșnit din pieptul puiului de rândunică. Apoi, o furnicătură sublimă se porni singură, urcă înspre cot, spre umărul stâng, se lăsă către inimă. Dacia simți cum acvila regală din efigie, își împlântă clonțul, scormonește în carnea sa tânără, cum îi cuibărește cu indiferență la durere, celulă după celulă, cum îi atinge și măduva din șira spinării, dar ... osul vertebrei este încă puternic, tare și nu se rupe, nu se frânge
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
decepții și dacă nu s-ar fi întâlnit cu Schopenhauer și cu budismul, Eminescu ar fi putut fi pentru români ceea ce este Dante pentru italieni” . De remarcat că Elie Miron Cristea este cel care a lansat sintagma cu valoare de efigie Luceafarul poeziei romanesti (,,Talentul poetului s-a format încet, dar sigur, până ce a devenit luceafărul poeziei românești”), preluată ulterior de toată critica literară românească și devenită celebră. Este primul exeget care l-a încadrat în curentul european al romantismului, în
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
Săgetător alungă. Povestea-i mai multă Ascultă cum crește Acord de lăută Și bardul vestește: Frumos Ganimede, copil din Frigia Răpit și adus în Olimp de Aqvilă Avea tinerețea lui dată ca milă Băiat la schimb pe doi cai și efigia Acelui ce varsă nectarul în cupă, Lor, zeilor. Chipul palid seduce, Stârnind-o pe Hera, geloasă să-l urce Etern Vărsător, și în cer îl surupă. Povestea-i mai multă, Ea nu se sfârșește, Înstrunând lăută, Blând, bardul rostește: Atâtea
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
cantar al spiritului, prea puțini se dovedesc oameni adevărați. Expresii ale umanismului autentic de ieri și de azi. Cu acest sentiment am deshis paginile noului volum, dintre cele multe ale autoarei, și m-am bucurat că se deschide cu o efigie bine conturată de colegul și prietenul nostru Radu Cârneci, generos, că totdeauna de-a lungul vieții, în stimularea și orientarea artistică a oamenilor talentați. Avea și de data asta motive s-o facă, fără șovăire: „Poeta și prozatoare de succes
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
Erau bogați și duceau o viață fastuoasă, mai aproape de cultura greco-romană păgână decât de obiceiurile evreiești. Evreii evlavioși îi urau: nu le vorbeau, nu-i atingeau și nu mâncau cu ei, pentru că erau „necurați” (atingeau banii idolatri, moneda romană cu efigia împăraților romani divinizați). Însă amândoi fac o faptă bună: „urcă la Templu spre a se ruga”, adică se ridică duhovnicește pentru a întâlni pe Dumnezeu. Dar, odată ajunși la Templu, pe pardoseala unde călcau numai bărbații evrei, atitudinea lor (comportamentul
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
asistent pe actorul Octavian Cotescu, cel care-i va fi soț mai târziu. Din rândurile colegilor de promoție, Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Florina Cercel, Mariana Mihuț, Rodica Mandache, Virgil Ogășanu, Dora Cherteș, Cătălina Pintilie, Mircea Andreescu sunt nume de efigie a teatrului și filmului românesc. A debutat, în 1964, pe scena Teatrului Național din București, cu rolul Veronica Micle, din piesa „Eminescu”, de Mircea Ștefănescu, alături de Ion Caramitru și sub îndrumarea regizorului Sică Alexandrescu. Tot în acest an a debutat
VALERIA SECIU. O MITOLOGIE INTIMĂ, DEPARTE DE SINGURĂTATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362721_a_364050]
-
neroditor în lipsa celorlalte însușiri, după cum luciul diamantului rezultă din munca șlefuitorului, nu din substanța lui brută. Este vorba despre actrița Valeria Seciu și este vorba despre o viață pur familiară decursă în fenomenalitatea îngemănării cu destinul singurătății; este vorba despre efigia teatrului și cinema-ului românesc pe care o poartă în lumină fruntea pleiadei de actori români de ieri și de azi, prin actul artistic sau urmele lor clădite în istoria culturii românești! Pe 25 martie 2015, actrița Valeria Seciu a
VALERIA SECIU. O MITOLOGIE INTIMĂ, DEPARTE DE SINGURĂTATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362721_a_364050]
-
Și cioburi de sticlă gunoaelor fur. Vârsta trecută, mamă ești uitată, Acum am crescut, urmărul e mare: Furtuni de neguri, apă tulburată, Cruce pe gânduri peste amplă zare, Duc prin viață trecutul, colbul aprins, Pasăre cu lat de picior, aplecat, Efigie de stele pe cerul întins Sau lac din care nuferii albi au secat. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, anul III, nr. 46, Crăciun 1939 GOLĂNEASCĂ Să bem, prieteni, mult și anonim, hârdaie cu vin roșu ne adastă, la urma urmei tot ne
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
care a avut o perioadă de apariție de șase ani. Pentru Eminescu a inițiat și realizat însă cel mai mult: pe lângă paginile dedicate poetului în revista Columna, la Recanati, în provincia Macerata, nu departe de marea Adriatică, a fost aplasată efigia lui Mihai Eminescu alături de cea a poetului romantic italian Giacomo Leopardi (29 iunie 1798 - 14 iunie 1837), pe Zidul poeților nemuritori, zid al castelului Leopardi, aflat pe vestita Colină a Infinitului. Palatul acestei ilustre familii de marchizi și conți, cu
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
ampalsată la intrarea în castel, în stânga poetului Giacomo Leopardi, urmând ca în dreapta să fie cea a poetului Pablo Neruda. Placa omagială este alcătuită din două piese. Prima piesă este făcută din marmură, de dimensiunea 60x60 cm, pe care este aplicată efigia în bronz a poetului nostru național. Cea de-a doua, tot din marmură, de dimensiunea 60x100 cm, este așezată sub basorelief, pe care au fost încrustate simplu numele și datele astrale: Mihai Eminescu, 1850-1889. Urmează un text testamentar a lui
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
născut - prin faptul că ei exprimă sentimente universal umane- devin iubiți de oamenii din toate națiile, așa cum sunt poeții din Orient sau Occident, europenii din opera cărora a tradus Eminescu, așa cum sunt: Giacomo Leopardi și Pablo Neruda, lângă care stă efigia lui Eminescu la Recanati, așa cum este Mihai Eminescu printr-o parte substanțială a operei sale! Uimirea este sentimentul ce ne cuprinde mereu în fața creației divine și doar din când în când față de ceea ce crează (în orice domeniu) doar un geniu
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
Acum, numele artistei se va preschimba din Zehan, în Zeani și va rămâne astfel pentru totdeauna, înmarmorat în columna muzicii universale! Odată cu debutul în „La Traviata” de Verdi, pe scena Teatrului Duse din Bologna, în rolul ce îi va fi efigie carierei sale muzicale, Violetta Valery, va irumpe ca din cer o lance a luminii ce va arbora pentru eternitate, un nume solar al muzicii: Virginia Zeani! Biografia Virginiei Zeani nu poate fi gândită decât analoagă unui sistem unitar al muzicii
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
dar bogat înfrunziți de nu vedeai rază de soare se întrezărea de pe acum lacul scăldat în soarele care se apropia de linia orizontului. A ajuns la piatra cu pricina, jilțul sau dacă vreți soclul pe care-și așeză cu demnitate efigia. Cu picioarele goale răcorite de apa care o înconjura din toate părțile își admira, ca de fiecare dată, icoana vie oglindită de luciul lacului. Și era, pe drept, o adevărată icoană, cu toate că era lipsită de sfânta aureolă. Două cornițe negre
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
Eveniment > Comemorari > PURITATE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 293 din 20 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Puritate Cu Sumnezeu pentru o zi sau două Ar vrea să-nfrunte vechile religii, Se vor sau chiar se văd ajunși efigii, Iluminați de-nvățătură nouă. Dar Dumnezei de-ai lor, ajunși vestigii N-au puritatea stropilor de rouă; Sunt apă cu impurități când plouă De spală ceruri, frunzele ferigii. Credința-n puritate și lumină, Nu detronarea celui dinainte, Și temător de
PURITATE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354348_a_355677]
-
minciuni, feluriți istorici literari, unii dintre ei mari literați, biografi sau publiciști, în cursa după un spectaculos ieftin, dând crezare clevetirilor contemporane despre Veronica colportate cu atâta ușurință, crezând că slujesc purității amintirii lui Eminescu, au creat din Veronica Micle efigia unei femei galante, facilitând o tradiție de detractori, odioasă ca orice neadevăr. Chiar dacă, prin incidente inerente iubirii, în existența celor doi poeți au fost hiaturi și imputări urmate de clarificări, de amnistieri și de frenezii reluate, penibilii procurori postumi, în ciuda
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
dar bogat înfrunziți de nu vedeai rază de soare se întrezărea de pe acum lacul scăldat în soarele care se apropia de linia orizontului. A ajuns la piatra cu pricina, jilțul sau dacă vreți soclul pe care-și așeză cu demnitate efigia. Cu picioarele goale răcorite de apa care o înconjura din toate părțile își admira, ca de fiecare dată, icoana vie oglindită de luciul lacului. Și era, pe drept, o adevărată icoană, cu toate că era lipsită de sfânta aureolă. Două cornițe negre
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
un repertoriu ce oglindește muzica Renașterii europene, creația buizantină, muzica românească și universală, „Madrigalul”maestrului Marin Constantin a fost culegător, șlefuitor și purtător mai departe în timp și pe continentele lumii, a splendorilor muzicii aproape unui mileniu, așezând muzica la efigia celei de-a doua jumătăți a secolului trecut și începutul veacului și mileniului acestora, în care genul muzical coral nu ar mai avea ființă dacă iubirea, harul și munca ar înceta o singură zi, o singură clipă, sub îndemnul gândului
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]