735 matches
-
din țîțîni, fiindcă a venit ca o mustrare peste gîndurile lui răvășite de imputări." (s. n.) O dată răul exhibat (pe calea încă șovăitoare a adevăratei convingeri), Bologa începe să se simtă eliberat: "Era întîia oară cînd se plîngea de război". Prima efuziune confraternă față de românul Petre tot din Parva, în plus -trimite, în expresivitatea ei, spre natura compensatorie a actului prin care personajul recunoaște semnele erorii în care a trăit. Ordonanța nu-l înțelege de la primele momente: "Petre, Petre, fratele meu...nădejdea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
citadine și naturale bine conturate și prin comunicarea acestor tulburări în autenticitatea lor. Anxietăți de sorginte erotică, primele înfiorări în prezența celuilalt sex, întâile îndrăgostiri, primele suspiciuni, așteptări frustrate, orgolii rănite, gelozii, certuri, împăcări, despărțiri se desfășoară nespectaculos, nepatetic, fără efuziuni lirice, cum se întâmpla în La Medeleni de Ionel Teodoreanu, și tocmai prin aceasta liric la modul sobru, interior, pătruns de o poezie a vârstei critice, a schimbării, a așteptării, având afinități cu cea generată la Proust de apariția „fetelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
delicate e traversat - adesea ca de un fir subțire, diafan - de reflecție. Ulterior va scrie și poeme de alt gen, mai consistente: contemplative, meditative, „de sentiment”, multe în notă elegiacă. Autorul operează adesea cu mijloace ale prozodiei clasice, comunicând însă efuziuni romantice, bine temperate prin intelectualizare. Rețin atenția în special gingașe cadențe de timbru blagian postbelic: „Prăpăstii moi cu umbre calde / ivesc măceluri printre raze; Zvon aprig, necurmat, în tâmple, / dăruitor de vechi extaze, / aduce lunecarea frântă”. Asemenea lui Lucian Blaga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
lor bogat / să cânt delicatețea picioarelor ce-au stat / întinse goale-n umbră sub brațe de smochini”. Începând cu poezia din Marathon (1936), poate sub influența grupării Iconar, al cărei program îl împărtășește, intimismul muzical e copleșit de vizualul iconografic, efuziunea sentimentală se condensează în contemplație. Iubitei frenetice i se substituie „o fată ca Iisus de doisprezece ani”, sunt contemplați „patriarhi biblici cu barba ca iernile / și mantii albe ca helgile”, care ies din cer făcându-și loc „prin miriștea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
lucrul la proiecte mai vechi, între care monumentalul dicționar Etymologicum Magnum Rumaniae, din care mai editează două volume în 1893 și 1898. Aura mistică de care se înconjoară și receptarea contradictorie a lucrării sale Sic Cogito, apărută în 1892, o efuziune a filosofiei spiritiste care pare să anticipeze antroposofia de mai târziu a lui Rudolf Steiner, concură la conturarea treptată a unui con de umbră asupra ultimei părți a vieții sale, retras din 1896 la Câmpina, unde trăiește după 1902 într-
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Petronela Crucianu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1723]
-
răspunde etnologul. Canibalismul își are titlurile sale de noblețe culturală, dar nici unul nu valorează cît misterul transsubstanțialității. Spiritualizarea carnalului atinge în creștinism un soi de perfecțiune de neegalat, deschizînd pe o panoplie liturgică calea spre o serie de trăiri și efuziuni senzoriale (vitraliu, muzică, teatru sau mister, tămîie, procesiuni, statui, picturi etc.). Iată fără îndoială cea mai carnală, cea mai orgiacă dintre misticile mîntuirii (a se vedea ochii închiși ai Sfintei Tereza din Ávila). Pentru că, la origine, în trupul lui Hristos
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cum se spune despre grupurile de rugăciune în plină afirmare la marginile Bisericii, acolo unde, pe drept cuvînt, ne putem proclama "conectați direct la sensibilitatea contemporană". Sau conformismului controlat al credințelor și al practicilor, practicat de Instituție. "Religiosul șovăielnic" preferă efuziunea mistică, Biserica permanentă are nevoie de o dogmatică. Filiația Cărnii se laudă cu autenticitatea, filiația Cuvîntului invocă adevărul. Prima beneficiază de o aderare spontană la valorile electronice ale modernității, cea de-a doua suportă rigorile unei aculturații de ucenicie și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
teatru fac trupul actorului să înghită corpul textului. Bucla buclată. "Comunicarea" care s-a născut din fisurarea comunicărilor medievale (după Oresme) culminează, în punctul de plecare, cu gradul zero al schimbului, cu bucuria mută, inspirată, a fervorilor comunitare. La apogeul efuziunii, afazia. Curioasă răsturnare de situație. Epopeea rațiunii se citea deunăzi drept progresul emancipator de la sensibil la abstract, de la imediat la construit, drept lenta recuperare a aparențelor de către legi, căci rațiunea lucrurilor nu trenează printre lucruri, în mijlocul zgomotelor și al culorilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
genial decât Enescu. * Ion Bobu, nume de pământ, de țarină, de brazdă, de pâine, m-a găsit de îndată după detenția lui atât de cumplită, cumplită și prin durată, la spitalul unde lucram unde am lucrat o viață. Simplu, fără efuziuni, mi-a cerut cărți pentru a se înscrie la admiterea din acel an, la medicină. I-am explicat că este o imposibilitate, nu poate asimila în trei săptămâni o cantitate uriașă de date (pe care nici nu le învățase la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cartea pe care i-o recenzasem (motivul vizitei) n-am apucat să vorbim decât puțin, adică până ce Benador, iscodindu mă, a aflat că eram de loc din Brăila. Banala infor mație a declanșat din parte-i un mare val de efuziune; m-a îmbrățișat de parcă ar fi regăsit, după ani de căutare, un bun prieten pierdut, alunecând apoi, cu vizibilă plăcere, pe firul pro priilor amintiri despre orașul meu de obârșie. Fapt este că Benador, deși născut într-un sat din
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cei de acolo era și D. Țepeneag, pe care nu-l mai văzusem de cincisprezece ani și mai bine, răstimp în care el trăise în Franța ca exilat obligat. Ne-am strâns mâinile și atât, ca și cum ne despărțiserăm ieri, fără efuziuni nelalocul lor. Mi-a spus că se afla în București de o zi, după o călătorie prin Europa pe un traseu întortocheat, nu lipsit de peripeții. Venise ca însoțitor al unui transport de medicamente - de fapt, ca interpret al medicului
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
greșit! Pământean gândind, am pierdut omul, cu trupul lui - mașinărie uzată prematur - dar am învățat să prețuim și mai mult Spiritul lui ce, în cazul de față purta, absolut întâmplător, numele Ana! Pentru că acum nu ne mai putem manifesta cu efuziuni umane față de ființa vie, dar nu avem nicio restricție în a recunoaște și iubi Spiritul ei. Ne-am ridicat cu toții de la stadiul de planetari, la cel de spirite, pentru a ne iubi angelic. Consider că prietena noastră și-a manifestat
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
crezut-o în întregime, depășindu-mi, astfel, condiționările mentale. Povestea, de o frumusețe hiperbolizantă, m-a transformat la final în copilul ai cărui ochi strălucesc la vederea uriașului tort și, asemenea relației lui cu bunicul, mi-am îmbrățișat interlocutorul, întro efuziune de dragoste spontană și pură. Poate și pentru a-mi ascunde tulburarea sufletului, dar și lacrimile ce nu mai puteau fi controlate în explozia de bucurie ce mă invadase... Povestea: În timpurile din urmă, nu foarte îndepărtate, un om, un
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
primit lumina. Lumina mi-a luminat mintea. Mintea luminată mi-a permis să primesc cunoașterea pură. Voi primi suficientă lumină și cunoaștere pentru a mă elibera? De fiecare dată când întâlnesc sahaja yoghini cunoscuți din alte centre, apar manifestări de efuziune. Îmi doresc să fim atât de mulți sahaja yoghini, încât să nu ne mai recunoaștem fizic, ci doar vibratoriu și să ne aducem aportul la salvarea omenirii într-un mod absolut discret, dar eficient. De fapt, bucuria noastră pură este
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
pentru meditație. În realitate, tot ce făceam înainte, zi de zi, n-avea nici un sens, nu folosea la nimic. Constatare cumplită. Cărțile mele despre amor mi se par astăzi doar versificări ridicole: conțin versuri perfecte, dar lipsite de trăire. Toate efuziunile de-acolo sunt fade, iar atracția iubirii corporale nu mai prezintă nici o importanță pentru mine. Acum mă atrage altceva, vreau să-mi descopăr esența. Simt în eul meu noi chemări și, ca să pot să le urmez, trebuie să-mi abandonez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a târât pe sus la un hotel, unde mi-a oferit o noapte de pomină. Când m-am trezit dimineața, amețit Încă de excese, eram singur. Nu putuse Înțelege ca generozitățile mele să rămână nerăsplătite. DEȘI EROU SENTIMENTAL CAPABIL DE EFUZIUNI, DEVOtamente și generozități romantice față cu femeile, de parcă aș fi fost mâ nat spre ele ca purtat pe unde providențiale de lebăda mistică a lui Lohengrin, cavalerul În armură albă de argint din poemul wagnerian - nici una Însă din aceste frumoase
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
După ce a ascultat bucățile Sezon mort și Alcyon sau diavolul alb, spune Dinu Pillat (V. Voiculescu la epoca genezei povestirilor, în România literară nr. 15, 9 aprilie, 1970), G. Călinescu s-a repezit să îl îmbrățișeze pe povestitor, cu o efuziune cu totul neașteptată la el, declarând entuziast că Voiculescu l-a depășit în materia genului pe însuși Mihail Sadoveanu. Tot el spune că Voiculescu, interesat de reacția ascultătorilor la paginile citite de el, ca un copil, care a făcut o
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
în continuare. - Nu, dacă rămâi cu mine aici, zise Nicole cu un zâmbet naiv și cu buzele arcuite în timp ce privirea ei rătăcea peste tot prin cameră oprindu-se pe corpul lui. Privirea lor se întâlni într-o imensă și caldă efuziune strălucitoare. Faptul că iar își petreceau noaptea împreună era, evident, un nou început. - Am venit cu gândul să-ți fac reproșuri pentru situația precedentă și acum ... ce am făcut? Buzele lor se întâlnira din nou cu o dorință îndelung refulată
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
și farmec, fără excese descriptive fastidioase. Paginile cele mai reușite sunt probabil acelea care reconstituie micul univers al cetei de preadolescenți turbulenți, de „hoinari ai mahalalelor”, cu pozne și șotii câteodată deloc inocente, dar și cu momente de candoare și efuziuni de bunătate. Romanul se organizează în jurul unui personaj idealist - și idealizat -, tânărul profesor Sava Savel, dedicat cu o devoțiune (aparent) neverosimilă unui țel (aparent) modest: înființarea unui muzeu local de istorie. Atmosfera este plauzibilă, momentele de dramatism sunt fie „confecționate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
voioșie, de umor, de mitologie și de eroism fac literatură pură din scenele cele mai brutale. Copilul este, încă din cele mai vechi amintiri, unul voluntar, rău, „turbat“, și comunicarea cu părinții nu se face. Tatăl prea sever, mama fără efuziuni sentimentale îi creează nevoia de a căuta refugiul afectiv în altă parte, la mătuși sau prin străini. Când băiatul e mușcat de un câine, părinții nu-i fac tratamentul antirabic: „A socotit probabil că turbat din născare eram eu, deci
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
înainte în Le Figaro, spune : „Heureusement qu’il y a ma femme, ma fille”. Nu e o declarație privată, ea face parte din opera lui. Afirmarea iubirii lui conjugale și paterne e un leit-motiv al scrisului său. E substanța marilor efuziuni de dragoste din piesele prea sumar comentate mai sus. Dar declarația aceasta trebuie coroborată cu alta, neașteptată, extraordinară, teribilă. Înainte însă de a o cita, vreau să amintesc o replică din Pietonul aerului, care, deși pusă în gura unui personaj
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Svetlana a rămas, prin forța împrejurărilor, lîngă mine. Iar eu m-am lăsat de fumat. Un mic bemol Desigur, lucrurile sînt departe de a fi idilice, tot așa cum sînt departe de a fi colorate exclusiv în negru. Pentru a contrabalansa efuziunile și declarațiile amo roase din finalul textului de mai nainte, iată un altul, despre aceeași chestiune, scris într-o perioadă în care umorile mi se transformaseră din apoase în sticloase. Ideea este că, deși de fiecare dată am fost cît
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
văzând că a existat pe lume, cândva, o mamă care, desple tită, alerga pe pământ strigându-și durerea de a o fi pierdut pe Cora-Persefona Proserpina ei. Mai există și cealaltă mamă, cea care își transformă strigătele și lacrimile în efuziuni epis to lare. Vezi ce modestă sunt: nici mai mult, nici mai puțin decât Ceres sau Madame de Sévigné: mito logia, seco lul al XVII-lea și apoi eu. Și le trec sub tăcere pe altele, mai puțin importante decât
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
g/L, p.t o = -259 șC, p.f o = -225 șC puțin solubil în apă; acționează ca reducător asupra diferitelor substanțe și arde cu flacără slab albăstruie. Dintre toate gazele H2 posedă cea mai mare putere de difuziune și efuziune. Prin efuziune se înțelege trecerea unei substanțe gazoase printr-o deschidere mică, sau printr un sistem de astfel de orificii (deschideri), cum ar fi vasele poroase. Prin difuziune se înțelege fenomenul de formare a unui amestec omogen prin punerea în
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
p.t o = -259 șC, p.f o = -225 șC puțin solubil în apă; acționează ca reducător asupra diferitelor substanțe și arde cu flacără slab albăstruie. Dintre toate gazele H2 posedă cea mai mare putere de difuziune și efuziune. Prin efuziune se înțelege trecerea unei substanțe gazoase printr-o deschidere mică, sau printr un sistem de astfel de orificii (deschideri), cum ar fi vasele poroase. Prin difuziune se înțelege fenomenul de formare a unui amestec omogen prin punerea în contact a
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]