410 matches
-
c) profilul personalității la adult este marcat de următoarele aspecte: persistența instabilității, dificultăți de integrare socio-profesională (schimbarea frecventă și nejustificată a locului de muncă, a profesiei, activități temporare de factură marginală); traiul din expediente; acțiuni delictuale și infracționale; existență parazitară; egocentrism și instabilitate emoțional-afectivă (separare, divorț, abandon familial, relații efemere, etc.); fuga de responsabilitate și tendință către aventuri. Dezechilibrul psihic al personalităților psihopatice, prin natura instabilității sale, se asociază în mod frecvent cu „accidente psihiatrice” de următoarele tipuri: - Crize da agitație
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
boala respectivă. În sensul acesta trebuie acceptată existența unei „personalități premorbide” specifică bolnavilor deliranți și care reprezintă terenul obligatoriu al dezvoltării psihozei respective. În sensul acesta, tulburările caracteristice ale personalității delirante sunt următoarele: psihorigiditate emoțional-afectivă, tendință la introspecție, mizantropism și egocentrism cu supraevaluarea propriului Eu, relații interpersonale restrânse și dominate de ideea de superioritate a propriei sale persoane în raport cu ceilalți și cu lumea, suspiciozitate cu tendință la formarea de idei prevalente, sentimentul propriei sale insecurități în raport cu lumea și cu celelalte persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoane, a propriilor trăiri cu culpabilizarea celorlalți și recul ulterior asupra sa, tendință la supradominare, incapacitate de suplețe în relațiile cu ceilalți, incapacitatea de a admite opiniile sau deciziile altora, intransigență, dominație și comandă, toate aceste aspecte fiind legate de egocentrism și hipertrofia Eului bolnavului respectiv, idei expansive de dominare, reformă socială, istorică, morală, religioasă sau științifică, o mare forță psihică manifestată printr-o hiperactivitate și mobilitate crescută. Din cele de mai sus se desprinde marea bogăție a structurii personalității premorbide
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe un teren psihologic cu o constituție specifică, ale cărei caracteristici favorizează apariția și dezvoltarea acestei afecțiuni psihiatrice. Tendințele caracteristice „personalității paranoice” sunt reprezentate prin următoarele aspecte psihopatologice cu caracter constant și specific (Genil-Perrin): Orgoliul constă în supraestimarea propriei persoane (egocentrism, autofilie, hipertrofia Eului). Este, de fapt vorba despre un tip de vanitate puerilă, de infatuare ridicolă. Neîncrederea, manifestată ca o teamă, o rezervă inutilă, stare de neliniște și susceptibilitate, îndoială, sentimentul penibil de a nu fi înțeles de ceilalți, de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
depinde de natura personalității bolnavului. Studiul personalității bolnavilor cu suferințe iatrogene, a „bolnavilor dificili”, ne pune în evidență câteva trăsături specifice care explică „receptivitatea” sau „înclinația” acestora către tipul de patologie menționată. Aceste aspecte ale personalității lor sunt următoarele: Un egocentrism foarte pronunțat cu tendință la analiză autoscopică, privind propriul corp și starea de sănătate a acestuia. Un temperament senzitiv-emoțional, impresionabil și labil, ușor influențabil, cu dificultăți de adaptare. O mare sugestibilitate, tendința de a crede și de a accepta cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele tipuri de manifestări: apatia, nostalgia și depresia morală. Acestea sunt forme de inhibiție, de inactivitate, de renunțare ale Eului personal. Tulburări psiho-morale caracterizate prin tendința de afirmare patologică a Eului și care sunt reprezentate prin următoarele tipuri de manifestări: egocentrismul, narcisismul, orgoliul exagerat, expunerea exhibiționistă a persoanei, histrionismul, nevoia de a fi permanent în centrul atenției celorlalți, de a fi văzut, admirat și valorizat. Tulburări psiho-morale caracterizate prin tendința de retragere a Eului și care sunt reprezentate prin următoarele tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestui tip de comportament, mai sus menționat, chiar atunci când circumstanțele sunt asigurate, eficace și posibile. 3) Personalitatea paranoiacă Trăsătura fundamentală a acestui tip de personalitate este reprezentată prin hipertrofia propriului Eu. Constituția paranoiacă este caracterizată prin prezența următoarele elemente psihopatologice: egocentrism cu hipertrofia Eului care determină dezvoltarea orgoliului și a unor sentimente de personale superioritate în raport cu celelalte persoane, dispoziție incertă, cu neîncredere, tendință la suspiciune ostilă față de anturaj și interpretări răuvoitoare față de ceilalți, falsitatea judecății, cu paralogisme ireductibile, responsabile de interpretări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ar deveni un simplu automat, cu singura deosebire că, aderând tacit la principiul CARPE DIEM, își creează iluzia de a fi liber tocmai atunci când este redus la un simplu obiect întrun angrenaj a cărui funcționare îi scapă cu desăvârșire, iar egocentrismul și narcismul ar masca pierderea totală a conștiinței de sine, a capacității de alegere și decizie, a intenției de a înțelege necesitatea. Putem spune că această concepție, a unei libertăți - spontaneitate , caută libertatea exact la polul opus ei. Adeziunea pasivă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
numărul cititorilor de ziare și reviste duminicale care au un pronunțat caracter de divertisment, în detrimentul publicațiilor cu nivel intelectual mai ridicat. * Stânjenește dezvoltarea intelectuală și creativitatea. * Produce "gânditori" de duzină care sunt rezultatul omogenității sociale a consumului de televiziune. * Promovează egocentrismul adolescentin. * Provoacă o supraîncărcare informațională. Efecte afective * Afectează timpul liber al femeilor casnice. * Servește ca un mecanism de evadare; ușurează depășirea stresului social. * Reprezintă o sursă atractivă a educației, distracției și dezvoltării culturale a copiilor. * Anormalitățile vieții de zi cu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
adăuga organizarea internă deficitară a conținutului mesajului, interferențele ideatice, dar mai ales lipsa de atașament la înțelesul celor auzite. Atitudinea adecvată a celui care ascultă reprezintă factorul de cea mai mare importanță care intervine în ascultarea activă. Plictiseala, îngustimea minții, egocentrismul, prejudecățile și impacientarea pot contribui la o atitudine improprie. Un ascultător trebuie să vrea să asculte efectiv dacă vrea să dobândească cunoștințe noi și să înțeleagă ce spune altă persoană. Alți factori care concură la o ascultare de slabă calitate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
din moment ce Drieu mărturisește cu nonșalanță că nu-l interesează decât „pictura, casele și grădinile Parisului, politica mondială, corpul femeilor, religia primitivă”. Adică mondenitatea, fie ea și una politică, superficialitatea blândă a lucrurilor plăcute. Dar toate acestea sunt supuse presiunii unui egocentrism pe care nu face nici un efort să-l ascundă. El e centrat asupra sa Însuși cu o spontaneitate plină de inocență și cu un firesc dat de siguranța totală că - până și atunci când greșește - el are dreptate. Pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Avem atâtea de văzut; atâtea imagini să exprim și să imit, recreând, Încât și astăzi mă Întreb dacă vanitatea pe care mi-o suspectez În orice gest din trecut și din prezent nu e cumva de fapt adusă În cercul egocentrismului meu de vizionar estetic al existenței. Mi s-a tot spus: tu scrii despre tine, tu nu riști nimic sau ce-ai creat tu, ca lumea să vorbească atât de mult despre tine? (O Întrebare ca aceasta doar mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Înlănțuirea În compromis, Între recuperarea prin cuvânt și risipa prin aluzii ori imagini nebuloase. Cei mai mulți autori de jurnale se rezumă la a spune că jurnalul este o Întreprindere strict particulară: pentru mine Însumi. În loc să vadă implicațiile genului, ei conservă doar egocentrismul interdicției. Alunecând din zona cărții, a muncii la suprafață, În aceea a ascunsului, a muncii pentru sine, scriitorul devine victima prejudecăților sale. Actul de fundamentare a jurnalului intim este un pact cu viciul: cel care știe că vorbește fals este
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
genetic al unui ignorat "nucleu dur" (arhetipal); s-ar acredita astfel una din principalele teze ale inneismului chomskyan, pe care și constructivismul piagetian îl ia în seamă: tendința de a minți a copiilor este naturală, fiind o componentă esențială a egocentrismului lor; • canalul educației culturale (moral-axiologice), care a făcut din minciună obiectul uneia din poruncile interdictive ale Decalogului, transmise din generație în generație: "Să nu mărturisești strîmb împotriva aproapelui tău" [Exod, 2:16; Deuteronom, 5:20]. O sinteză a celor două
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cană de ceai. Avînd la dispoziție atît abilitatea imaginativă cît și cea de a ghici gîndurile altora, minciuna devine realizabilă. Piaget (1932: 135; cf. Vasek 1986:285) susține că "tendința de a minți este naturală... este o componentă esențială a egocentrismului copiilor". Victor Tausk (1933:46 n.5), susținea, în 1919, că minciunile spuse de copii în primul lor an de viață nu sînt un fapt neobișnuit. James Sully (1895:258), un pionier în psihologie, relata cazul unui copil care mințea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
nu atrage multe dintre conștiințele literare și culturale românești. Trec peste o serie de cauze pur subiective, specifice psihologiei scriitorilor de totdeauna: un simț acut de independență și al libertății de acțiune, dar și prudență, comoditate și uneori chiar lene, egocentrism și narcisism frecvent. O astfel de stare de spirit nu se împacă în mod evident cu disciplina încadrării într-un partid politic. Să nu uităm, pe de altă parte, că după decenii de comunism, ideea însăși de partid politic a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cultură politică despre partide noi am fi consultat (și tradus) alte izvoare. Mult mai serioase și mai utile: cartea clasică, mai veche, dar solidă, a lui Robert Michels, de pildă. Dar acesta este doar un aspect al problemei. în plin egocentrism (uneori chiar megalomanie), unii scriitori se cred efectiv investiți cu dreptul de a decide. în toate problemele. Chiar și în cele în care ei n-au nici o competență reală. Inclusiv în cea politică. Există în același timp și conștiințe literare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cerc vicios este pe punctul să se rupă. Dar în primii doi ani după 1989, el a făcut adevărate ravagii. Cunoaștem foarte bine și toate dificultățile produse de foarte mulți intelectuali ajunși, într un fel sau altul, în viața politică: egocentrismul (când, spre meritul lor, au făcut efectiv rezistență, ei declară sonor la portavoce: sunt unicul rezistent, unicul caracter din România); incapacitatea de organizare și acțiune concentrată; tendința spre improvizare continuă cu punerea personală permanentă în valoare; lipsa deprinderii de a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
muncă intelectuală. Adesea precursorii notabili nici nu sunt măcar cunoscuți. Nu sunt luați în evidență. Nu sunt citați, în orice caz. Cu aerul, de fapt convingerea intimă, că punerea unei probleme și rezolvarea sa începe în realitate doar cu mine. Egocentrismul și narcisismul acesta fac ravagii. Din care cauză, lucrările care presupun muncă în echipă, cooperare, coordonare, planificare n-au încă, la noi, mari șanse. Nu numai vedetismul personal, tendința de a te pune singur și izolat în valoare sunt de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
A reacționa, în mod negativ, nu înseamnă însă radicalism sau fundamentalism, ci afirmarea energică a unei opțiuni civice și ideologice de tip liberal-democratic și respingerea decisă a principiilor contrare. Dar, dincolo de orice ideologie, poate fi acceptat chiar în toate împrejurările egocentrismul genialoid creator absolut? Care, pentru a realiza, să spunem, și o operă jurnalistică (așa cum ne declara, prin 1945-1946, G. Călinescu), el are dreptul de a trece peste orice principii și exigențe civice? Pentru a nu mai aminti și de confesiuni
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
iar gândirea este văzută sub formele materiei fizice. Pentru copil, Întregul univers este considerat a fi În comuniune cu propria persoană și a asculta de propria persoană. Punctul de vedere propriu este considerat ca fiind unicul posibil, de aici și egocentrismul integral al copilului, din lipsa conștiinței eului. Jean Piaget vorbește despre două consecințe ale realismului la copil: În primul rând limita dintre eu și lumea exterioară este mult mai vagă la copil decât la noi și, În al doilea rând
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
realitate care îl face pe om să înțeleagă că nu este autosuficient, ci are nevoie de alții și de inima incoruptibilă a lui Dumnezeu, mereu gata să ierte. Aici este vorba de transcendență, ca ceva ce se opune autosuficienței și egocentrismului, idolatriei de sine însuși sau a ceea ce azi numim narcisism. Deci pentru acest prim motiv, corupția nu poate fi iertată, „în mod simplu pentru faptul că la rădăcina oricărei atitudini corupte există o indiferență față de transcendență: în fața lui Dumnezeu care
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
temei tratate. (Ă). Cum se explică această deficiență a poeziei lui Baconsky? (Ă). La rădăcina răului stă, după părerea noastră, Însăși concepția de viață, mentalitatea poetului care păstrează Încă serioase rămășițe ale trecutului ce se manifestă sub forma subiectivismului, a egocentrismului. În acest sens, se poate spune că opera lui Baconsky nu este Încă suficient pătrunsă de spirit de partid. Ajutat din plin de partid, tânărul poet a făcut pași serioși Înainte, dobândind frumoase succese. Pe acest drum trebuie să meargă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a propriului eu”. O asemenea perseverență În scormonirea și etalarea măruntelor și nesemnificativelor impresii personale, demnă de o cauză mai bună, este vizibilă mai ales În poezia din ultimele numere ale revistei Almanahul literar. Formele de manifestare a acestui mărginit egocentrism artistic, diferă; rezultatul este Însă același: nesocotirea adevărului vieții, sacrificarea realității mărețe a, vremii noastre În favoarea micului „univers” individual. În numărul 5 al revistei Almanahul literar au fost publicate trei așa-zise „poeme” ale lui Alexandru Căprariu, cuprinse sub titlul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se integreze unui mediu profund concurențial, să participe la o competiție acerbă pentru înavuțire, lipsiți de mentalitatea, știința sau „instrumentele” necesare. În general, orașul a estompat importanța relațiilor de rudenie și a vecinătăților, a accelerat individualizarea muncii, dar și a egocentrismului, a stimulat tendințele de „atomizare” la nivelul familiilor. Funcțiile formativ educative pentru tinerii necăsătoriți au continuat să fie transmise prin intermediul parteneriatului dintre familie, școală și biserică. Totuși, putem vorbi de o diminuare a controlului comunitar asupra conduitelor demografice ale adolescenților
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]