13,637 matches
-
prin intermediul căreia să „spună“ o doină știută numai de el. Pentru întreaga sa activitate meritorie, maestrul va primi și Trofeul Pro Cultura Timisiensis 2004, acordat de Consiliul Județean Timiș, prin Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu, pentru nouă artiști de elită. În ciuda influențelor occidentale sau orientale tot mai pregnante, cu tendințe muzicale dintre cele mai diverse, uneori mai degrabă sonore decât muzicale, pasiunea pentru folclorul autentic există încă, din fericire, la o reprezentativă parte a populației. Și, cum „omul sfințește locul
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
și meseria de dascăl. Le mulțumesc și prietenilor Daniela Băcilă și Gelu Stan, care au venit, ca în fiecare an, să mă felicite de ziua mea“, spune etnomuzicologul Ioan Odrobot. El figurează, de asemenea, pe lista celor nouă artiști de elită care vor primi, în data de 8 decembrie a.c., premiul Pro Cultura Timisiensis, ediția 2004, din partea Consiliului Județean Timiș. Portret de/pentru artist „Vanu Odrobot este un mare intelectual și fiu de artă al plaiurilor bănățene, un conferențiar care și-
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
palatele prezidențiale, pozițiile Gărzilor Republicane, clădirea Ministerului Informațiilor și două centrale telefonice l Un mesaj din partea lui Saddam Hussein a fost citit, la televiziunea irakiană, de către ministrul informațiilor l Forțele coaliției de eliberare a Irakului au zdrobit, miercuri, diviziile de elită ale Gărzilor Republicane și s-au apropiat la circa 30 km de Bagdad l Comandourile Delta Force au intervenit, la Nasiriyah, pentru eliberarea din captivitatea irakiană a unei tinere de 19 ani, soldat în infanteria S.U.A. l Saddam Hussein le-
Agenda2003-14-03-2 () [Corola-journal/Journalistic/280859_a_282188]
-
care se bucură, în orînduirea feudala, de privilegii speciale; vîrfurile clasei privilegiate din epoca burghezo-moșierească" - textul schimbîndu-se doar la a doua ediție a DEX-ului, în 1996: "marea boierime, care se bucură, în evul mediu, de privilegii speciale; (prin extensie) elită socială". Amestecul și tranzițiile istoriei românești au făcut și mai ambiguu conținutul terminologiei sociale: cu o ierarhie în permanență schimbare, cu mereu alți noi îmbogățiți, cu noi repere - uzul a oscilat permanent între seriozitate și ironie. Folosirea actuala a sintagmei
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
permanent între seriozitate și ironie. Folosirea actuala a sintagmei lumea bună - au mai remarcat-o și alții - e, cel puțin în limbajul jurnalistic, destul de laxa, devenind uneori de-a dreptul șocantă. Pe de o parte, se desemnează cu ajutorul ei orice elită a unei categorii - profesionale, sportive, artistice etc.: "nu peste multă vreme, în lumea bună a fotbalului românesc va apărea Dumitrescu ÎI, nimeni altul decît fratele celebrului atacant stelist" ("Evenimentul zilei" = EZ 534, 1994, 7); "lumea bună a arbitrajului studiază la
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
1994, 7); "lumea bună a arbitrajului studiază la Cazinoul din Sinaia" ("România liberă" = RL 2094, 1997, 19). Cînd apare fără determinări limitative ("lumea bună a..."), sau cînd determinările sînt vagi, deschise, generale - sensul sintagmei e mai greu de definit: pentru că elită apare în genere că formată din personaje populare, din vedete, aduse în atenția publicului de bogăția sau de succesul lor. Conotațiile trezite de accepțiile mai vechi ale terminologiei sociale pot intra astfel într-un contrast comic cu descrierea gesturilor și
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
a fost o bagatela. Grație intuiției, a siguranței gustului și flerului sau, Aderca a semnalat, nu o dată, cel dintîi, valorile de seamă ale literelor noastre interbelice, preparînd astfel, alături, dintre creatori, poate doar de N. Davidescu, terenul de afirmare al elitei criticii profesioniste, în frunte cu E. Lovinescu și G. Călinescu. Europenizarea spiritului nostru, pe care o speculam pînă-n prezent, îi este negreșit îndatorata. Rebelul perpetuu, cosmopolitul, "apatridul" Felix Aderca a constituit un semnificativ ferment al înnoirii literare românești, refuzînd cadrele
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
activist", a lui Rădulescu-Motru. Polemicii mărunte, izvorîte din rațiuni colectiviste, i se opunea militantismul înalt al individului genialoid, care, prin negație, își asigură procesul de asimilare și își dobîndește forță trebuitoare creației noi. De aci derivă, normal, un cult al "elitelor", un aristocratism imanent al "supraenergiilor veșnice", opus subordonării la gustul vulgului. Accentul unei asemenea rupturi de concepția tradițională e sfidător: "A zice că arta, prin firea ei, e populară, înseamnă să ștergi fără nici un scrupul diferențierile existente la personalități, care
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
la valoarea unei individualități distincte, ar însemna, nici mai mult, nici mai puțin decît o încercare fără nici un rost - sau, mai rău, menținerea unei vieți preistorice - că la țăranul nostru". În țarănime, Aderca vedea, de bună seama, nu numai opusul elitei intelectuale, ci și amenințarea potențială a gloatei, revărsarea primitivă a umorii sale, cu implicații inclusiv șovine. De aci apelul sau salubru, cu motivații instinctive, la civilizație, raportarea să la "vîrfurile" de mare altitudine, occidentale, ale acesteia. Sub unghiul ideii "suveranității
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
este faptul că, decenii de-a rîndul, prostia a dominat - într-un fel sau altul - scenă autohtonă. Vină o poartă, indiscutabil, selecția defectuoasă, dictatoriala, a cadrelor, exercitată în virtutea "luptei de clasă", a hegemoniei proletariatului, precum și decimării - deliberate și "teoretizate" - a elitelor societății românești. Un uriaș val distrugător, de sînge și nedreptate, a izbit frontal țărmurile, aducînd la suprafață domnia unei categorii de înși certați nu numai cu morală, ci și cu minimă agerime a minții. Sita prin care s-au cernut
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
din sfera eredității, așa cum ar fi cromozomii, genele etc.? Ei bine, prin ^48-^49, ereditatea reprezenta un teren minat, interzis, o Sahara imperialista care slujea - amintiți-vă! - "luptei de clasă", urmărind să inoculeze lumii morbul superiorității cărturărești, ideea existenței unei elite a fiecărui popor în parte. Profesorul nostru de la catedră din amfiteatrul studențesc susținea, pur și simplu, că nu există ereditate, omitîndu-l cu desăvîrșire pe T.H. Morgan (Premiul Nobel), substituit prin modestul hibridizator I.V. Miciurin, precum și cu altii de aceeasi pseudovaloare
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
partea română cât și de partea maghiară nu sunt excluse provocările.ă VI. Concluzie Din punctul de vedere al celor prezentate până aici devine evident faptul că atât supralicitarea revendicărilor naționaliste ale minorității maghiare, cât și discursul ultra-nationalist al anumitor elite politice din partea română care urmăresc să câștige capital politic sau să-și mascheze absența unei doctrine politice coerențe și, în ultimă instanță, să-și disimuleze propria incompetență, alimentează curentele extremist-nationaliste de ambele părți. Miza actuala a politicii de integrare euro-atlantică
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
o poziție mult mai nuanțată: catastrofă iugoslavă a fost rezultatul unor decizii luate la rece de politicieni obsedați de putere, pentru care naționalismul exacerbat a fost o armă perfectă în manipularea mulțimilor. Cum arata Eric Hobsbawm, faimosul istoric britanic, pentru elitele autoritarismului etnocentric, manevrarea simbolurilor trecutului este o metodă de guvernare (legitimare) privilegiată. Firește, Kaplan nu a fost primul care a sugerat că nu este în interesul Vestului să se amestece în labirintul balcanic. Bismarck, în secolul trecut, spunea că Balcanii
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
lozinci pe pereți și cu Stejarul de la Borzesti la Editură Ion Creangă." În România, pentru un intelectual, este foarte greu în momentul de față să apere cauza românească. Riscă să fie considerat șovin și primitiv, să se descalifice că intelectual. Elită intelectuală de la noi stă cocoțata pe vârful de munte al unui occidentalism abstract și grijă permanentă - și cam comică - a fiecărui membru al elitei este să nu facă vreun pas în afară. Dacă îl face, cade în prăpastia din care
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
să apere cauza românească. Riscă să fie considerat șovin și primitiv, să se descalifice că intelectual. Elită intelectuală de la noi stă cocoțata pe vârful de munte al unui occidentalism abstract și grijă permanentă - și cam comică - a fiecărui membru al elitei este să nu facă vreun pas în afară. Dacă îl face, cade în prăpastia din care se aud răgetele înfiorătoare ale celor de la România mare. Dan C. Mihăilescu se numără printre extrem de puținii umaniști români care reușește să se intereseze
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
de realitate, valoarea de contrafacere, obiectul artistic de acela de consum, gustul de kitsch. Axioma mea ar reintroduce frontierele. Dacă am admite, prin absurd, ca postmodernismul împinge relativitatea, "democrația", pluralismul pînă la confiscarea de către "popular" a artei ca produs de elită, atunci însăși sintagma de artă postmodernă și-ar pierde sensul. Mai exact nu am mai putea-o consideră artă. În fine, o selecție e inevitabilă. Nu cred că postmodernismul dizolva ierarhiile, taxonomiile. Axioma a treia ar trebui să fie: dacă
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
Liberal de sub conducerea autoritara (de aici și apelativul "vizirul") a lui Ion C. Brătianu. Din păcate, ne lipsește încă o istorie a Partidului Liberal. Pînă la elaborarea ei, dl. Mihai Sorin Rădulescu s-a gîndit să scrie o lucrare despre "Elită liberală românească. 1866-1900". E, negreșit, o lucrare utilă, chiar cu caracterul ei declarat genealogic, fără a se intră - cum e necesar- în analiza mișcării politice liberale din această perioadă. Selecția personalităților prezentate, din unghi strict genealogic, s-a făcut după
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
politice liberale din această perioadă. Selecția personalităților prezentate, din unghi strict genealogic, s-a făcut după un criteriu potrivit. Au fost aleși toți miniștri liberali din această perioadă, tabloul deschizîndu-se, firește, cu primii miniștri, aceasta fiind considerată, pe bună dreptate, elita liberală a epocii. Sigur, printre aceștia, domină copios intelectualii, ceea ce vrea să acrediteze ideea că elitele politice sînt elitele spiritului. Chiar dacă acest principiu trebuie adoptat cu destulă rezervă, poate fi acceptat că ipoteza (criteriu) de lucru ordonator. Din lectură atentă
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
un criteriu potrivit. Au fost aleși toți miniștri liberali din această perioadă, tabloul deschizîndu-se, firește, cu primii miniștri, aceasta fiind considerată, pe bună dreptate, elita liberală a epocii. Sigur, printre aceștia, domină copios intelectualii, ceea ce vrea să acrediteze ideea că elitele politice sînt elitele spiritului. Chiar dacă acest principiu trebuie adoptat cu destulă rezervă, poate fi acceptat că ipoteza (criteriu) de lucru ordonator. Din lectură atentă a fiselor genealogice pentru fiecare personalitate în parte reiese că marea lor majoritate proveneau din familie
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
Au fost aleși toți miniștri liberali din această perioadă, tabloul deschizîndu-se, firește, cu primii miniștri, aceasta fiind considerată, pe bună dreptate, elita liberală a epocii. Sigur, printre aceștia, domină copios intelectualii, ceea ce vrea să acrediteze ideea că elitele politice sînt elitele spiritului. Chiar dacă acest principiu trebuie adoptat cu destulă rezervă, poate fi acceptat că ipoteza (criteriu) de lucru ordonator. Din lectură atentă a fiselor genealogice pentru fiecare personalitate în parte reiese că marea lor majoritate proveneau din familie cu averi constituite
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
antrenat (că, de altfel, și cea devenită, sub raport politic, conservatoare) la relații capitaliste, determinînd evoluția civilizației românești. Dar această realitate a originii sociale (să-i spun de clasă?) mai dovedește ceva. Și anume de ce s-a împotrivit constant, inclusiv elită liberală, la reformarea structurilor românești prin împroprietărirea țăranilor. Se știe, de pildă, ca și în 1907-1909, atunci cînd tînărul Ion I.C. Brătianu, ajuns șef al P.N.L. și prim-ministru, a inițiat planul său reformator (o moderată reforma agrara apreciată la
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
împotrivirea conservatorilor, pe care, de fapt, se bizuiau și mării latifundiari liberali deloc dispuși să renunțe la privilegiile lor. Cum reiese și din unele medalioane din cartea d-lui Rădulescu, din 1880, cînd se crează Bancă Națională, o parte a elitei liberale a devenit și burghezie financiară, acumulînd averi prin sistemul bancar creat. E, aici, încă o dovadă a variilor ipostaze economice ale elitei liberale de la 1866 pînă la 1900. Aceste trăsături s-au păstrat, bine conservate, și după 1900. Și
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
unele medalioane din cartea d-lui Rădulescu, din 1880, cînd se crează Bancă Națională, o parte a elitei liberale a devenit și burghezie financiară, acumulînd averi prin sistemul bancar creat. E, aici, încă o dovadă a variilor ipostaze economice ale elitei liberale de la 1866 pînă la 1900. Aceste trăsături s-au păstrat, bine conservate, și după 1900. Și pentru că am ajuns la capitolul burghezie financiară și crearea B.N.R. e bine să ne referim la Eugeniu Carada, oaia neagră a lui Eminescu
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
de evocare romanesca. Pretinzîndu-se mare istoric, (n-a fost, el, contemporanul lui Hașdeu; de pe urma să n-a rămas nimic iar a sa Istorie a românilor e, azi, inutilizabila. Să notez și observația autorului nostru că mai toți acești eroi din elită liberală au fost înmormîntați la cimitirul Belu, cimitir creat - lucrul merită a fi reținut chiar dacă nu-l pomenește dl. Rădulescu - pe un teren imens donat municipalității bucureștene de un...grec. Un alt capitol din cartea d-lui Rădulescu e consacrat
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
la cimitirul Belu, cimitir creat - lucrul merită a fi reținut chiar dacă nu-l pomenește dl. Rădulescu - pe un teren imens donat municipalității bucureștene de un...grec. Un alt capitol din cartea d-lui Rădulescu e consacrat societăților culturale create de elită liberală a timpului. Cea mai importantă e Societatea "Ateneul Român", înființată în 1865. E drept că fondatorul ei, Constantin Esarcu, a fost, ca apartenența politică, conservator. Dar cei ce s-au grupat în jurul Societății, conducînd-o și dîndu-i strălucire și demnitate
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]