994 matches
-
porecliți „bonjuriști”. Antibonjurismul Încrâncenat naște „tombaterele”, apărătorii vechiului regim, Încremeniții În trecut. Deși descins dintr-o familie boierească, M. Kogălniceanu e, ca și Rosetti, democrat prin structură, dar deopotrivă Înzestrat „cu instinct conservator”. Și mai ales cu spirit critic, apreciază elogios G. Călinescu. Acest simț Înnăscut (dar și cultivat) al „justei măsuri” Îl face să observe stridențele, nepotrivirile, defazările exagerate, fie și În felul de a purta un veșmânt, o mustață, un hohțilindru. Giugiuman, giubele și meși tc "Giugiuman, giubele și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
probabil nici lui «situația» din aceeași. Deci lipsa obiectivității pe care dl. Lovinescu o impută d-lui Călinescu se referă la el însuși, așa că răspunsul d-sale este oricum pro domo.” În același timp, Adrian Marino face o cronică literară elogioasă operei călinesciene. Autorul insistă pe primatul esteticului în construcția lucrării, polemizând astfel indirect cu detractorii operei călinesciene: „Neînțelegerea acestui principiu de bază, în aplicarea căruia stă de fapt cea mai mare parte din originalitatea și valoarea lucrării, poate duce la
CURIER IESEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286591_a_287920]
-
activ în fiecare număr cu poezii, articole, însemnări sau tălmăciri, în C.r. sunt prezenți Iancu Văcărescu, C. Bălăcescu, C. Caragiali, C. A. Rosetti, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac, I. Catina, C. D. Aricescu, G. Baronzi ș.a. Aici au debutat, înfățișați elogios de redactorul principal, V. Cârlova (tipărit și postum) și Gr. Alexandrescu. Colaborarea multora dintre ei este, totuși, sporadică. Contribuția gazetei la promovarea literaturii autohtone și la cultivarea limbii este reprezentată, în mare măsură, de activitatea de poet, prozator, traducător și
CURIERUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286602_a_287931]
-
Gorun, I. Lupaș, Enea Hodoș, compozitorul Timotei Popovici, Olimpiu Boitoș. Sunt evocați Petru Maior, St. O. Iosif și Ilarie Chendi, e consemnată moartea lui C. Dobrogeanu-Gherea, se abordează subiecte de istorie literară legate de V. Alecsandri și Eminescu. O recenzie elogioasă, nesemnată, despre Ion de Liviu Rebreanu apare în numărul 45/1921. Din literatura universală sunt comentați Dante, La Fontaine, Tagore. Între autorii traduși figurează Alphonse Daudet, L.Tolstoi, Maxim Gorki, Turgheniev. Enea Hodoș publică, din culegerea sa, poezii populare (în
DACIA TRAIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
sunt obediente față de ideologia susținută. În articolele Spre arta viitoare și Arta și socialismul, datând din anii 1908-1910, C. actualizează opinii gheriste, exemplificând tendința „pozitivă” cu operele unor Anatole France, Jack London, Upton Sinclair și Maxim Gorki. Tot atunci, recenza elogios volumul de versuri al lui D. Th. Neculuță. La I. L. Caragiale, detecta un aparent scepticism și „un feroce egoism de artist”, blamabile în sine, dar existența, în profunzime, a unei revolte perpetue și a geniului reprezintă un argument de autoritate
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
limpede, de asemenea, în comentariile critice publicate îndeosebi în primii ani de activitate a revistei. În cadrul unei rubrici cu caracter nepermanent din anul 1923, Ion Vinea și F. Aderca apreciază operele unor scriitori ca Adrian Maniu și Ion Pillat, articole elogioase fiind consacrate lui Mihail Sadoveanu, G. Coșbuc, Al. Vlahuță, Anton Pann (sub semnătura lui Tudor Arghezi), Liviu Rebreanu, Al. A. Philippide, nu fără a fi exprimate pe alocuri rezerve față de sămănătorism și gândirism. Eseistica, de factură diversă, și publicistica literară
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
la București. Prețuit de N. Iorga, zelosul tânăr, care fusese cooptat ca membru corespondent al unor societăți științifice din străinătate, este angajat, în 1938, la Institutul pentru Studiul Istoriei Universale. În presa franceză, belgiană, elvețiană, austriacă, bulgară, cehă apar consemnări elogioase despre activitatea sa, referirile vizând mai ales revista, scoasă cu multe sacrificii, „Din trecutul nostru” (Chișinău, 1933-1939). După război, începe o perioadă ingrată și pentru B. În anii 1953 și 1954 nu găsește altă soluție de supraviețuire decât să se
BEZVICONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
Întreprinde o călătorie prin Persia și Turcia, iar impresiile le va publica, la îndemnul lui Maurice Barrès, într-un volum cu titlul Les Huit paradis (1908), care îi aduce un răsunător succes și Premiul Academiei Franceze. Cartea a fost întâmpinată elogios de personalități marcante ale literaturii franceze, precum Marcel Proust, Anatole France, Remy de Gourmont, Jean Moréas ș.a. Descoperindu-și vocația, B. își va consacra mare parte din timp scrisului, fără a renunța la viața mondenă. Distincția, inteligența, farmecul personal făceau
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
arhitectură, a colaborat la planurile țarului de construire a orașului Sankt Petersburg. A avut parte în timpul vieții de bucuria de a i se recunoaște meritele de erudit. După distincția venită de la Academia din Berlin, a mai putut citi o caracterizare elogioasă făcută de Moreau de Brassey (fost ofițer în armata rusă la momentul Stănilești) în cartea sa de memorii, apărută la Amsterdam, în 1716. În 1719, i se închină două ode în limba latină, în stilul cel mai pur al umanismului
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
a ceea ce este individul ca atare în momentul reconstituirii trecutului, al propriului său examen de conștiință. În fine, traducerile reprezintă o altă latură a activității lui C. Nu doar Stanțele lui Jean Moréas, transpuse în românește în 1945 și comentate elogios de Perpessicius printre alții, sau mai vechea traducere în versuri, Domnișoara Felicia sau Fericirea de Guido Gozzano (1933), ci îndeosebi ceea ce critica literară franceză a considerat un moment de excepție în integrarea lui Dante în mediile literare francofone, tălmăcirea în
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
se înțelege pentru început mediul geografic, fizic și social într-o țară dezvoltată fără munți și junglă, fără pătură rurală exploatată; propunerea "foquistă" (deschidere a unui focar de gherilă în munți) a anilor '60 a făcut posibilă apariția unor comentarii elogioase ori critice în universitățile sau în zonele stîngiste, și nu a unor acte sau decizii. Pe scurt, chiar dacă broșura mea a putut fi citită în Europa de către cîțiva studenți, nu a murit nimeni. Cît de leninist ai fi, nu poți
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
stabilirii acestora este însă evidentă dacă ne gândim la conotațiile pe care le-au căpătat în timp. Astfel, termenul masă a căpătat un sens peiorativ de care ar trebui eliberat, după cum termenului comuniune ar trebui să i se îndepărteze semnificația elogioasă. Așa cum arătam și la început, termenului comunitate i se atașează de cele mai multe ori în mod necondiționat o conotație pozitivă. Dacă cele trei conturează nivelul micro, fără a putea fi identificate ca grupuri propriu-zise, la scară macro observăm grupurile, clasele și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe Mihai Eminescu. C(t privește rolul său (n istorie, nu există practic lucrare axată pe deceniile de mijloc ale secolului al XIX-lea care să nu facă trimitere la Ion Heliade Rădulescu. De cele mai multe ori este vorba de trimiteri elogioase, subliniindu-se aportul său la Revoluția pașoptistă. Există (nsă și voci care prezintă lucrurile (ntr-o altă lumină. Alături de inteligență, pe care nu i-o neagă, Eugen Lovinescu considera că poziția lui Heliade (n revoluție s-a datorat v(rstei acestuia
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mai greu cei care caută rigoare și obiectivitate în prezentare și analiză. Iar aceasta deoarece este atât de atrăgătoare și poate oferi aparența, falsă deseori, a unei analize vaste. Dar tocmai aceste abordări trebuie și ele analizate, fie că sunt elogioase, fie dimpotrivă, fie că amestecă elemente, așa cum face Keyserling când ne prezintă drept molatici, buni, nepractici. La Cantemir, târgoveții nu ocupă mult loc în prezentare, ceea ce este de asemenea un semn al palidei lor prezențe sociale. În ce privește țăranii, dincolo de erori
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ar scrie și mai mult dacă ar trăi astăzi". Aceeași ostilitate a fost afișată și de alte personalități: Jean Jacques Rousseau, Gustave Flaubert (al cărui tată era chirurg?!), Guy Patin (1601 1672), decan al Facultății de Medicină din Paris. Aprecierile elogioase, obiective, autorizate sunt covârșitoare: G. Duhamel: "chirurgia, profesiune admirabilă în care noi salutăm una dintre cele mai generoase activități ale omului"; L. Pasteur: "dacă aș avea onoarea să fiu chirurg..."; P. Valery: "...toate acestea necesită un buchet de calități, o
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
responsabilitate asumată este și în cazul apariției unei tehnici de imagistică sau de investigație biologică, care are nevoie de o recomandare bine argumentată pentru a găsi locul potrivit printre posibilitățile de explorare paraclinică. Aplicarea practică este inițial salutată de comentarii elogioase, apoi apar noi diagnostice și noi bolnavi, după care entuziasmul scade atunci când se demonstrează că 30% dintre tehnici au o aplicație nejustificată, iar 15% dintre ele sunt considerate nocive pentru sănătate; utilizatorii semnalează și ei inconveniente, încât responsabilizarea aplicării este
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
care critică viziunea că antiliberalismul era o poziție marginală În sfera politică românească sunt Ioanid, Holocaust În România, și Livezeanu, Cultural Politics. 11. Unele publicații recente din domeniul istoriei medicinei dedicate lucrărilor și biografiei lui Moldovan oferă un portret la fel de elogios al activității sale, considerată impecabilă. Vezi George Brătescu, „Viziunea biosociomedicală a lui Iuliu Moldovan”, În Moldovan, Amintiri. 12. Moldovan, Biopolitica, p. 19. 13. Moldovan, Biopolitica, p. 25. 14. Aceeași observație referitoare la dezvoltarea doctrinelor politice este valabilă și pentru alte
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o analiză critică a pozițiilor Bisericii în Istorie și în fața ei. Iată-l pe Iulian Apostolul: împăratul nu apostoziază pentru că n-a fost niciodată creștin... Cum să renegi o religie căreia nu i-ai aparținut? Montaigne face un portret foarte elogios acestui om de stat care, în momentul în care Biserica devine oficială și profită de această situație, se străduie să restaureze cultele păgâne și religia politeistă - o religie tolerantă și sincretistă. Iulian? Un bărbat cast, drept, avizat în chestiuni de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
culturii și a artelor, îndemnând consumatorul cult, sofisticat la cumpărare. Când un produs se asociază cu nume precum Monet, Degas sau Shakespeare, a nu bea o asemenea băutură devine chiar un act deviant împotriva culturii. Astfel, argumentarea trece de la descrierea elogioasă la o presiune națională pentru a cumpăra produsul respectiv. Atunci când legislația nu permite comparații factuale între diferite mărci, este evident că se ajunge la un elogiu care nu mai angajează realul sau caracteristicile obiective ale obiectului. De asemenea, puterea publicității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
În cele din urmă, modele operaționale secvențiale se vor stabiliza, datorită unei eficiente organizări cognitive și vor genera, la rândul lor, modele motrice finale, stabile, cu detalii tehnice rafinate, altfel spus, cu valoare motrică ridicată, indici performanțiali elevați, măiestrie sportivă elogios evaluată, recunoscută și validată apoi, în afara spațiului motric al antrenamentului, competiția sportivă de nivel internațional. Relațiile stabilite între aceste componente sunt de tip cauzal, în măsura în care se acceptă ideea că ele se află într-un raport de determinare reciprocă de tip
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
i se asociază A. Cantilli. Începând cu 1 septembrie 1899, A. și-a modificat titlul în „Revista Actualitatea”. Orientarea publicației este eclectică. Primul număr va fi închinat scriitoarei Carmen Sylva, iar în cel de al doilea se face o prezentare elogioasă lui C. Dobrogeanu-Gherea, căruia i se republică, sub titlul Ibsen, Björnson, Petöfi, un fragment din studiul Artiștii cetățeni. Alături de notele și cronicile literare și teatrale scrise de D. Caselli și Const. Vasilescu, în revistă au apărut articole biografice dedicate unor
ACTUALITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285169_a_286498]
-
Faptele zilei”, „Artistice” și „Convorbiri bibliografice”. Rubrica din urmă, în destul de rarele ei apariții, găzduiește scurte recenzii ale unor cărți nou apărute, cum este cazul Istoriei presei românești de N. Iorga, lucrare ce se bucură de o prezentare nu prea elogioasă, din pricina poziției autorului, care omite - în mod voit, se crede - numeroase publicații importante. Bine primită este, însă, cartea lui Onisifor Ghibu, Catolicismul unguresc în Transilvania. Francisc Matas semnează versuri, Al. Ciura proză, iar B. Morariu scrie despre Învierea lui Isus
ALBINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285224_a_286553]
-
Critica socială”, „Munca”, „Evenimentul”, „Evenimentul literar”. Ia parte la traducerea din germană a Manifestului Partidului Comunist, iar unul dintre studiile lui sociologice - reprodus în revista marxistă „L’Ère nouvelle”, scoasă la Paris de socialiștii români - se bucură de o apreciere elogioasă din partea lui Engels. I.-R. se dovedește un temperament impulsiv, un spirit acut și bătăios, foarte la largul său în polemica de idei, rigidă totuși uneori, marcată de confuzii și cu spectaculoase excese. Încercând să aplice ideile materialismului istoric (pe
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
este un poet excepțional. În schimb, aceleași „măști” (a descântecului, de joc, de dublu, de îndrăgostit, de tânăr, de jale, de împrumut, de amânare) îi păreau lui Mircea Iorgulescu create „dintr-o perspectivă convențională și livrescă”, criticul făcând responsabilă receptarea elogioasă pentru îndreptarea lui I. „către o declamație solemn găunoasă, abundentă în «mare», în «uriaș» și în «imens»”. Referire clară (dar nedreaptă) la versurile cuprinse în Pseudopatriarchalia (1974), unde dramatismul viziunii și puritatea imaginii câtorva dintre poezii (Ritual, bunăoară) contrazic drasticul
ISTRATE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
I. Nistor). Revista are în permanență în vedere două modele: „Sămănătorul” de la București și „Luceafărul” de la Budapesta - Sibiu, pe care redactorul le dă ca exemplu de mai multe ori. J.l. se așază așadar în făgașul de idei al sămănătorismului, recenzând elogios volumele lui Ilarie Chendi și N. Iorga și făcând loc printre colaboratori unor apologeți ai literaturii sămănătoriste, ca Ion Dragoslav, G. Rotică sau V. Loichița. Sunt atrași și ardelenii Horia Petra-Petrescu (cu un fragment de roman, intitulat Tinerețe), Ion Broșu
JUNIMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]