1,037 matches
-
de 16 iunie, ora 13,00, anunțate de Banca Națională a României, valabile pentru ziua de vineri: Valute în cont Curs în lei Curs în leu nou 1 dolar australian 22 958 2,2958 1 dolar canadian 24 119 2,4119 1 franc elvețian 23 501 2,3501 1 coroană cehă 1 208 0,1208 1 coroană daneză 4 860 0,4860 1 liră egipteană 5 153 0,5153 1 EURO 36 172 3,6172 1 liră sterlină 54 369 5,4369 1 forint
Agenda2005-25-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/283825_a_285154]
-
umană singură, nu a reușit să ducă umanitatea pe drumul civilizației. La rațiune au aderat sentimente ca: iubirea de aproapele nostru, dragostea de patrie, onoarea, abnegația, credința religioasă, care au dăinuit până astăzi și vor dăinui până la sfârșitul acestei lumi. Elvețianul Carl Gustav Jung (1875-1961) fondatorul psihologiei analitice, înțelegea prin rațiune atitudinea al cărui principiu stă în a modela gândirea, simțirea și acțiunea potrivit valorilor obiective, stabilite prin experiența obișnuită a faptelor exterioare, dar și a celor interioare. Simțirea o considera
RAȚIUNEA ȘI SENTIMENTUL „Rațiunea construiește viața pe ruina inimii.”- Emil Cioran [Corola-blog/BlogPost/92449_a_93741]
-
pe copil noțiuni despre lume pornind de la obiecte concrete, pentru a trece apoi la concepte abstracte, pare foarte logică, firească și banală acum, dar nu a fost mereu așa. Meritul de a fi impus acest concept i se datorează pedagogului elvețian Johann Heinrich Pestalozzi, la rândul lui inspirat de Locke și Rousseau. Secole de-a rândul, educația copiilor în primii ani începea cu memorarea unor lungi pasaje în latină, pe care, neintelegandu-le, aceștia le stâlceau în toate felurile. Pestalozzi a
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
au montat tot felul de încuietori. Aceștia au avut un fiu, o nepoată plecată în America; cum ai terminat de dactilografiat Saludos, ai închiriat camera unui olandez; ți-ai luat manuscrisul, au rămas ciornele; au locuit - tot cu chirie - un elvețian, un austriac, doi maltezi, o monegască. Afaceriști de rangul doi; puteau fi orice. Te gândești la fosta soție, ți-a trimis, nu de mult, o ilustrată din Alpi. Încerci să restrângi cercul bănuielilor; paradoxal, se lărgește. Cuprinde, acum, și vecinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
care am enunțat-o. Despre ce e vorba? La Începutul anilor `70, apare sub pseudonim lucrarea unui ziarist din Țara Cantoanelor dedicată subiectului comoară-restaurație-Stăreția Sionului. Mult mai interesant decât cartea este Însă un alt episod, consumat cam În aceeași perioadă. Elvețianul intră În legătură cu un coleg de breaslă francez (care, peste zece ani, va publica și el o carte despre tezaurul Templierilor) și Îi vinde nici mai mult, nici mai puțin decât șapte fotografii color ale comorii abatelui Saunière, aflată, după spusele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cânta cu o singură notă, trăgând periodic de o singură coardă, cu nimic diferită de celelalte, și mormăia un singur vers, care, repetat a nouăsuteșaisprezecea oară, generă scoaterea acestuia din concurs. În public, fu lovit cu o țeavă. Urmă un elvețian de doi metri șaptezeci, cu barba roșcată acoperindu-i aproape toată fața și umeri lați cât dulapul. Deosebit de timid, acesta vorbi cu voce pițigăiată de fată și declară că va interpreta un cântecel pentru mama sa. Cântecul care urmă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
acoperindu-i aproape toată fața și umeri lați cât dulapul. Deosebit de timid, acesta vorbi cu voce pițigăiată de fată și declară că va interpreta un cântecel pentru mama sa. Cântecul care urmă, de o frumusețe stranie, îngrozitor de trist, împietri asistența. Elvețianul mierluia și guița cu mult suflet despre o căprioară rănită și apoi înșelată la alimentară, despre turiștii care aruncă gunoaie în munții săi și apoi, meschini și invidioși în fața măreției naturii, rup dintr-o mușcătură capacul de la veceu și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
aruncă gunoaie în munții săi și apoi, meschini și invidioși în fața măreției naturii, rup dintr-o mușcătură capacul de la veceu și se dau cu el pe pârtie. Ionescu fu atât de impresionat de această interevenție, încât vru să-i dea elvețianului ambele premii pe loc, numai că trebui totuși să se resemneze, fiind potolit cu greu și sfătuit de ceilalți să mai aștepte, pentru a nu bate la ochi. Elevețianul luă loc pe scenă, ca finalist. Trei reprezentante ale soțiilor își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
adevăr, după aceea numai muzică se auzi, dar nimic serios și profund, nimic care să dureze, nimic care să îndemne juriul să schițeze un cât de mic gest, fie el de teamă, bucurie, invidie sau speranță. În cele din urmă, elvețianul fu declarat câștigător, ba chiar singurul câștigător posibil, întrucât ceilalți se zbăteau la o distanță respectabilă în clasament, undeva la câteva sute de puncte distanță. Numai că, din nefericire, acesta avu, după cum li se păru tuturor, un comportament absolut nedemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
nedemn de un asemenea triumf, înșfăcând premiul și dispărând pur și simplu fără o vorbă în taxiul ce-l ducea spre Pământ. Bietul Ionescu rămase astfel neconsolat, întrucât spera să se aleagă măcar cu un număr de telefon de-al elvețianului în vederea unei fructuoase colaborări, dacă nu mai mult, fără a ține seama de posibilitatea apartenenței acestuia, evidentă de altfel, la celebra și periculoasa Alianță a Frigului, ce submina orice activitate pâmânteană în Lumea de Deasupra, distrugând-o. Toți știau asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Moldova, se scoate acel mare număr de boi cu a căror carne se hrănescă în mare parte nu numai popoarele vecine din Ungaria și Rusia, dar chiar polonii, germanii, ba chiar și Italia și în primul rând cetatea Veneției. Acestora elvețienii le zică boi ungurești și preferă carnea lor față de a altora.” Dar relatări și documente despre creșterea viilor în arealul românescă avem din antichitatea dacoromană. Un basorelief de pe columna lui Traian reprezintă întoarcerea dacilor la vetrele lor, mânând din urmă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sunt cel mai probabil de origine nevrotică. — Chiar așa? — O, da. Ce crede doctorul Kindermann? Oh, Kindermann are niște teorii foarte puțin obișnuite. Nu sunt sigur că îi înțeleg opera, dar e un om de o inteligență sclipitoare. Doctorul, un elvețian, purta un costum din trei piese făcut din tweed, un jabou cât o molie imensă, plus ochelari și o barbă lungă și albă ca a unui om sfânt din India. Mi-a împins în sus mâneca de la pijama și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
țară, unde poți poposi pe terasa ei cu podea de piatră, tavanul cu grinzi de lemn și stâlpi din lemn la exterior. Vila „Ciuperca” este numită și Vila „Gutman”, deoarece a fost construită pentru Gutman, un renumit constructor de parcuri, elvețian de origine evreiască, după moartea lui Jules Janin, devenit și grădinarul și administratorul domeniului. Ea se află în partea cea mai de sus a colinei și este căutată de artiștii plastici, deoarece oferă o bună vizibilitate a panoramei mării. Revenim
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
că ne obligă și numele celui care a compus-o! Că într-o parapanta imaginara, veți călători cu noi prin munții Baiului și Neamțului, Basarab, Retezat, Rodnei, Iezer-Papusa, Persani, Cernei, Mehedinți, Maramureșului, prin împrejurimile Cheilor Bicazului, prin Alpii francezi și elvețieni, prin Fagarasii, măi altfel, prin munții Lotrului, Ceahlău, Obcine bucovinene. Prin unii vom trece de mai multe ori, în mai multe anotimpuri. Mai ales prin „munții de lângă noi"- Apusenii- atât de dragi nouă, clujenilor, munți mai mici, dar încarcați de
ANOTIMPURILE MUNTELUI LA... CLUJ-NAPOCA de MARLENE MITITEANU în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367038_a_368367]
-
boieri, cu ranguri și dregătorii recunoscute. Evident, toate cele 74 familii, cuprinse în aceasta singură listă omologată, făceau parte din boierimea epocii lui Constantin Brâncoveanu, iar unii și a domnilor anteriori. Această listă a fost inclusă în lucrarea istoricului austriac (elvețian de origine căsătorit cu o săsoaică, cunoscător al limbii și realităților românești și rezident peste un deceniu în București) Franz Ioseph Sulzer, Istoria Daciei Transalphine, 3. vol. Viena, 1781-1782 citată parțial de N.Iorga, dar care a fost studiată cu
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
de rezultatele muncii lor. Este o comunitate care se întâlnește periodic să-și comunice succesele și să avanseze cercetarea globală în domeniul respectiv. Aseară a avut loc o întâlnire în sala de muzică. Un participant avea o chitară. Era un elvețian care trăiește în Canada, profesor la universitatea din Victoria. Acompania la chitară melodii cunoscute de Beatles; toți ceilalți cântau, fiecare cu ochii în propriul lor device (celular, iPod, etc), de unde citeau versurile. Îți închipui un grup de doctori în calculatoare
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
Oblada. Când se termină melodia cineva întreabă, oare ce înseamnă "Obladi Oblada"? Altul răspunde: "Am impresia că încă nu s-a băut destul", și toarnă în pahare. M-a mișcat întâlnirea muzicală a pasionaților de calculatoare. Erau muzicali și drăguți. Elvețianul cerea sugestii de melodii de la public, pe care le interpreta. Apoi zice: hai să ascultăm un cântec japonez. Erau câțiva japonezi în grup, eu am cerut să ne cânte Sakura, o melodie de o frumusețe ieșită din comun. „Cum, știi
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
se poate vedea și un dispozitiv de extragere a uleiului din trandafiri. Deasupra vilei Cuibul Liniștit, grădinarul țarului Nicolae al II-lea, Jules Jannin, a construit un labirint viu colorat. După moartea lui Jules Jannin, opera a fost continuată de elvețianul Carol Gutman, în cinstea căruia a fost ridicată o vilă care îi poartă numele. Vila Cuibul liniștit e cel mai ușor de recunoscut din tot complexul, fiind dotată cu un minaret. Acesta nu are un rol religios, fiind folosit cel
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
de subscripție și au constituit comitete pentru apărarea celor dela Berna. La fel s-a întâmplat în Anglia, Franța, în Spania, în Italia, în Turcia, în Grecia... Este locul să subliniem aci admirabila comportare a Grecilor din România și a Elvețienilor din România care au ținut, și de data aceasta, să se declare solidari cu noi. Mesagii de simpatie și ajutoare sosesc de pretutindeni, dela prietenii României și dela luptătorii pentru cauza libertății. Avocați de seamă, din toate țările, s-au
LA MÜNCHEN A DECEDAT IOAN CHIRILĂ, LUPTĂTOR ANTICOMUNIST PENTRU LIBERTATE de ION DUMITRU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346643_a_347972]
-
fapt,spre cascada Răchițele, cunoscută cu numele de Vălul Miresei, unde am fost invitați să urcăm în câteva mijloace de transport de teren, fiind vorba de 5 km de drum forestier. Mașina în care m-am urcat, era a unui elvețian, care asculta un CD cu muzică de operă, lucru care mi-a atras atenția. Am aflat apoi, că este de mai mult de 10 ani în România, că și-a făcut aici o fermă pe 7 ha de teren și
GUSTUL PEREGRINĂRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351239_a_352568]
-
a făcut aici o fermă pe 7 ha de teren și o casă, fiind de meserie constructor de cabane și locuințe din lemn. Acolo, în comuna Dealul Negru au venit și alți prieteni elvețieni cu familiile și au întemeiat gospodării. Elvețianul Petre Schieriez mi-a mărturisit că este fericit să trăiască într-o asemenea zonă montană, unde își va aduce în final, nepoții și fiii, care acum își fac la ferma sa vacanțele. Mi-a vorbit (în românește), despre planurile sale
GUSTUL PEREGRINĂRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351239_a_352568]
-
mândrie României. Dar nu există pădure fără uscături. Nici printre noi nu găsim totul poamă bună, bob numărat. Ar mai fi de zis câte ceva despre ponderea (mult) mai ridicată a fructelor stricate și care au pătează blazonul etnic. Și nemții, elvețienii, finlandezii dacă vreți, au și ei rebuturile lor. Dar nu au cerut și nu vor cere din cauza aceasta să nu le mai spunem nemți, elvețieni sau finlandezi. Dacă eu mă apuc de furat, mă numește lumea hoț și mă arată
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
ponderea (mult) mai ridicată a fructelor stricate și care au pătează blazonul etnic. Și nemții, elvețienii, finlandezii dacă vreți, au și ei rebuturile lor. Dar nu au cerut și nu vor cere din cauza aceasta să nu le mai spunem nemți, elvețieni sau finlandezi. Dacă eu mă apuc de furat, mă numește lumea hoț și mă arată cu degetul, până la totala și iremediabila mea compromitere. Și atunci care ar fi soluția? Să mă numească lumea cu un termen mai „onorabil” sau să
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
18 miliarde de euro. Cine are datorii la România, să și le plătească. Dacă ar avea acești bani, România nu ar mai avea motive să se împrumute mai departe, la Fondul Monetar Internațional. O - Organizarea României pe baze sănătoase: modelul elvețian România e de peste 20 de ani într-o continuă tranziție, care ne-a obosit pe toți. Avem nevoie de un model de țară, de un model național. Cred că România poate deveni o Elveție a Estului, un factor stabilizator, de
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
haosului catastrofelor fractale, când simți pestilențial pervaziv răsuflarea și vuietul inconturnabil al Marelui Cutremur Catastrofal promis. Pe Google Earth, această Direcție Ultimă ne e trasă cam pe la Basel, spre Sonnnenheim pe Rhein în jos, mult după ce treci de cataracte, unde elvețienii și-au permis tunel de vreo 12 metri într-o stâncă pentru a nu sili a face curbe pista pentru bicicliști. Și iată de ce! Cronologic, Maiorescu ne-a zis să mergem umăr la umăr cu Germania, apoi a venit Lovinescu
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]