1,692 matches
-
interese" ale publicului, ale cărui preferințe nu sînt clar perceptibile. [Conținutul comunicării este tratat] "în așa fel încît să se mențină o anumită distanță între obiect și emițătorul comunicării; neimplicarea aparentă permite și presupune o marjă de ajustare între sursa emițătoare și publicul său; mesajele păstrează, în interiorul unei aceleiași surse, o relativă autonomie care se manifestă prin discontinuitate; deși nu este o formă de comunicare care să vizeze, în mod deschis, producerea de conduite, difuzarea poate fi eficace." Ibid., p. 331
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
desemnează globalizarea fenomenului sociologic comunicațional reprezentat de expansiunea fractală a utilizării blogurilor; blogosfera reprezintă o rețea socială, o comunitate informațională 11. Principala caracteristică a acestui fenomen rezidă mai ales în individualizarea informației și în delimitarea sferei cognitiv-volitive și emoționale a emițătorului (în speță, a publicistului). O altă trăsătură pregnantă a fenomenului blogosferei este reprezentată de dorința publicistului de a pune la dispoziția comunității internauților propriile sale gânduri și trăiri, ceea ce reprezintă un aspect inedit prin comparație cu jurnalele (literare) clasice, caracterizate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de fond", "subteran". Perpetratorii fluizi și structurile disipative lingvistice Putem identifica mai multe seturi de perpetratori semiotici în comunicarea online scrisă. Mediile comunicaționale creează ceea ce putem numi vortexuri lingvistice, formate din sub-structuri (sub-limbaje) specifice grupurilor de comunicatori online. Acești comunicatori (emițători și receptori) sunt, în genere, structurați în grupuri de discuție specifice (așa-zisele "chat-rooms"), folosesc propriile elemente argotice sau de jargon, dar și pe cele pe cale de internaționalizare. Este vorba de grupuri sociale informale, deoarece membrii acestora dezvoltă scopuri comunicaționale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sumedenie de simboluri vizuale, cu funțiuni diferite. Dintre acestea, se remarcă "smileys", "avatarii" și "emoticonii". accident actor afectivitate alarmă furie furie anonimie anxietate Fig. 7. Exemple de "Smileys" (Internet 48) "Smileys" (de la engl. "to smile" = "a zâmbi") reprezintă semnale ale emițătorului de creare a bunei dispoziții receptorului (v. Figura 7). Numărul acestor simboluri este copleșitor. Numeroase site-uri de internet prezintă smileys (v., de exemplu, Internet 48) sunt de găsit mii de astfel de imagini, grupate pe categorii cum ar fi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
internautului reprezintă, de fapt, elaborarea unei identități sociale exterioare mecanismelor de impunere ale societății. Fig. 8. Avatari statici (surse: Internet 39, Internet 57) Emoticonii (engl. "emoticons") reprezintă, așa cum le-o arată șI numele, iconi care transmit emoții, stări subiective ale emițătorului. Aceștia pot fi "comunicați" fie direct prin intermediul comenzilor cu mouse-ul în cadrul interfeței cibernetice, fie prin tastarea unor seturi de caractere care la receptor vor fi decodate sub forma emoticonului: "Stringuri" tastate de emițător Rezultat la receptor Semnificație :-) Fericit(ă) :-)) Foarte
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prin Yahoo Messenger), cu precizarea semnificațiilor emoționale ale acestora (Sursa: Internet 41) Prin complexitatea procesului de acoperire gnoseologică a naturii comunicării interumane, emoticonii îmi par cel mai relevant element al simbolisticii vizuale cibernetice, reprezentând deschiderea către o presupusă "externalitate" a emițătorului. În consecință, voi apela în concluziile acestui subcapitol mai ales la relevanța comunicațională a emoticonilor. Emoticonii presupun două caracteristici gemelare: a) semiotic, sunt transmiși prin seturi de semne (cum ar fi: ":-)"); b) semantic, reprezintă medii de transmitere a sentimentelor implicite
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
seturi de semne (cum ar fi: ":-)"); b) semantic, reprezintă medii de transmitere a sentimentelor implicite, deoarece în procesul de transfer către receptor programele de computer prelucrează seriile de semne și le transformă în iconi reprezentativi pentru starea de spirit a emițătorului (":-") devine :) adică "sunt fericit"). (De altfel, însuși programul de procesare de text în care elaborez această lucrare a transformat automat seria de semne tastate în emoticonul corespunzător!) Relevant este, în acest caz, faptul că atât componenta para-verbală cât și cea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a reconsidera domeniul media"47. Termenul de media a înlocuit treptat termenul de mijloace de comunicare de masă, folosit în anii '60-'70. Media definește ansamblul dispozitivelor tehnice care permit exprimarea ideilor și asigură medierea între unul sau mai mulți emițători și receptori, în această ultima categorie înscriindu-se fie indivizii, fie publicul de masă. Termenul media de masă înseamnă în special presă, radioul și televiziunea. Aceste trei media prezintă caracteristică comună de a propune același conținut unui public foarte mare
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
promovat convergență dintre modurile de comunicare de la unul la altul (e-mail), de la unul la mai mulți (website) și de la mai mulți la mai mulți (spații online în timp real și interactive), care provoacă la competiție tradițională între participanții la comunicare, emițători și receptori, și între producători și consumatori de continut media. Termenul de virtual este folosit frecvent în studiile, experimentele și produsele software ale informaticii cu scopul de a desemna o entitate, un mediu care simulează sau modelează un alt mediu
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
depinde de două variabile, direcția de comunicare și nivelul de control al receptorului, interactivitatea nefiind prezentată că un concept binar, ci un continuu progresiv, în care rolurile de sursa și receptor sunt permutabile. Nivelul de control al receptorului față de candidatul emițător este ridicat atunci cand funcționează răspunsul (feedback-ul) între cele două concepte, cănd discursul este reciproc între ambii participanți la dialog (dublu sens), multiplicat (la participanții dialogului) în discursul public (trei direcții). Se constată un nivel scăzut de control al receptorului
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
literaturii. Din acest punct de vedere, pamfletul arghezian și interpretările pe care le-a suscitat au impus legitimarea definitivă a genului. Și pamfletul, și polemica presupun o structură actanțială dialogică, marcată de dinamism participativ (Mariana Ionescu), în care, deși mesajul emițătorului vizează o țintă precisă, reprezentată sau non-reprezentată (ce face obiectul demersului polemic sau pamfletar), adevăratul destinatar este publicul martor, pe a cărui receptare adecvată autorul mizează. Dincolo de spațiul care le-a consacrat (presa), pamfletul și polemica sunt construite pe o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
face văzut, personal. În toate locurile publice (restaurant, teatru, avion etc.), prioritatea chipului deja văzut undeva față de cel nevăzut nicăieri devine de drept. Vizibilitatea drept criteriu al unei societăți a ordinilor: de o parte, cei vizibili, care sunt noii nobili, emițători de opinii autorizate; de cealaltă, ignobilii, sau necunoscuții, care nu au acces la ecrane. Democratic este regimul care organizează și canalizează conflictele. E de dorit ca acest clivaj între indivizii cu imagine ca, odinioară, cei cu particulă de noblețe și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
reprezintă un contract între două entități. 131 CDS (credit default swap) este un contract de asigurare împotriva unui risc la care se expune una dintre părți, de exemplu, prin neplata datoriei. Prețul CDS relevă încrederea acordată unuia sau altuia dintre emițătorii unei creanțe și e singura bază pentru a-i stabili valoarea. 132 Titrizarea (Securitization, în engleză) este o tehnică financiară ce constă în transferul către investitori a activelor financiare, transformând creanțele prin trecerea printr-o societate ad hoc, în titluri
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
confirmate de înregistrările descărcărilor electrice ale nervilor frenatori din timpul creșterii și scăderii presiunii de perfuzie a sinusului carotidian izolat, demonstrează rolul fiziologic inhibitor al zonelor reflexogene și căilor aferente respective asupra centrilor vasomotori. Înlocuirea sinusului carotidian cu un pace-maker emițător de salve neuroreflexe inhibitoare a dus, de altfel, la obținerea unor rezultate promițătoare în tratamentul hipertensiunii arteriale esențiale. La nivelul auriculului drept se găsesc, de asemenea, receptori sensibili la variațiile de presiune și întindere a fibrelor musculare auriculare, a căror
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
unui contact fizic direct între ele, sub forma de unde electromagnetice. Pielea umană emițând radiații cu lungime de undă între 5 și 20 m (infraroșu), acestea sunt absorbite de corpurile solide și lichide din jur. Ca orice corp prevăzut cu proprietăți emițătoare de radiații, pielea le poate și absorbi. Raportul între energia absorbită și cea radiantă apropiindu-se de 1, pielea emite și absoarbe mari cantități de căldură. În condițiile climatului temperat, un subiect sedentar îmbrăcat obișnuit poate pierde prin iradiere până la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vedere sau cu cortina lăsată. Decor unic. Reprezintă un singur loc care nu se schimbă în cursul reprezentației. Didascalii. Indicații scenice (inclusiv numele personajelor înaintea fiecărei replici). Ele informează asupra spațiului în care se desfășoară acțiunea, asupra jocului și asupra emițătorului mesajului. Ditiramb. Poreclă dată lui Dionysos, apoi, prin extensie, cântec religios în onoarea sa care ar fi, după părerea lui Aristotel, la originea tragediei. Dramaturgie. Ansamblu de reguli care supraveghează modalitatea de compunere a unei piese de teatru. Dramă burgheză
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mică sumă a absurdităților lingistice"114 sau în farsa tragică Scaunele, unde "nu există comunicare pentru că nu există cui să i se comunice, nici ce să comunice, nici cine să comunice"115. Realizarea comunicării implică transmiterea unui mesaj dinspre polul emițător către cel receptor și este condiționată de starea de luciditate a vorbitorilor, de capacitatea lor de a raționa, ca și de consensul acestora în ceea ce privește observarea unui cod de norme specifice, cu rolul de a înlesni transferul informației. Prezumția de raționalitate
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
zic despre tatăl lui Ismail că își ține fiul încarcerat într-un borcan din podul casei "pentru a-l feri de pișcăturile albinelor și de corupția moravurilor noastre electorale"138. Deși nu este străin de procedeul dedublării instanțelor la polul emițătorului, stilul caragialian introduce, însă, întotdeauna, o supapă care dezamorsează raportul tensionat dintre poziția locutorului și a enunțiatorului și dezambiguizează perspectiva auctorială. Grăitoare, în acest sens, este explicitarea sintagmei "om cu noroc", desfășurată pe parcursul schiței cu acest titlu, prin istorisirea legată
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
toate aceste romane sînt ancorate "într-o perspectivă unică (cea a autorului-narator-personaj principal), un discurs perfect omogen, nefisurat de nici o mutație sau schimbare de ritm. Aspectele disparate ale realului se topesc într-un amalgam menit să construiască portretul atitudinal al emițătorului. Adrian Șchiop, Ioana Baețica, Ionuț Chiva, Alexandru Vakulovski și alții aspiră să scrie cartea generației lor, să schițeze imaginea-tip a nonconformistului, dar încercările lor nu fac decât să serializeze același tip de discurs și de personaj. La fel ca
Actualitatea - In memoriam Monica Lovinescu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8346_a_9671]
-
autorul descrie un interesant traseu al procesului comunicațional. Acesta pornește de la emițător - recte compozitorul, cel care crează mesajul muzical - și este preluat de transmițător - adică restitutorul, sau „executorul testamentar”, cum îl numește Sergiu Celibidache. Muzica este cea care favorizează interacțiunea emițătorului cu receptorul. Drumul străbate un canal de transmisie cu varii profile, mesajul ajungând la receptor prin intermediul sălii de concert sau pe cale electronică și computațională. Mesajul este însă denaturat, mai mult sau mai puțin, de anumiți factori perturbatori, de natură fiziologică
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
înfruntări necruțătoare care s-au desfășurat în colonie, totul le înghețase entuziasmul. Era evident că oamenii din colonie au încetat să emită pentru că au fost constrânși de ceva. Întreruperea comunicațiilor nu se datora unei defecțiuni a satelitului releu sau a emițătoarelor bazei ci unuia dintre monștrii lui Ripley. Dacă ar fi să aibă dreptate, creatura în chestiune ar mai bântui prin zonă. Fetița reprezintă, fără îndoială, o mină de informații asupra subiectului dar nimeni nu-i punea întrebări. Acestea erau ordinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
verificat securicamele din secția asta și funcționează toate. Asta te supraveghează, iar eu o să mă uit mereu la ecranul ei în cealaltă cameră. O să te văd ca și cum ai fi lângă mine. Newt nu era convinsă și Ripley scoase o brățară emițătoare pe care i-o dăduse Hicks. Îi reduse circumferința și o închise pe încheietura copilei. ― Ține. E un talisman. O să mă ajute să te supraveghez. Dormi, acum... și să nu visezi, de acord? ― Să-ncerc. Ripley auzi foșnetul așternutului când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
va deranja. (Zâmbetul se lărgi) Crede-mă, țin la pielea mea, deși este sintetică. Nu sunt chiar așa de stupid. Dar cum alternativa este incinerarea nucleară, vreau să încerc. ― E clar. Să nu pierdem timpul. Ce-ți trebuie? ― O consolă emițătoare portabilă, desigur. Și va trebui să ne asigurăm că turnul este încă alimentat cu electricitate. Dar fiind că este vorba de o misiune extra-atmosferică pe un fascicul îngust, antena va trebui să fie orientată cu precizie. Îmi va mai trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
a doua deflagrație, încă și mai puternică, se produse în adâncurile stației. O sirenă porni să geamă și ansamblul instalațiilor se cutremură. Ripley trecu de o altă cotitură, pregătită să suporte un șoc, fiindcă telemetrul localizatorului ajunsese la zero. Brățara emițătoare a lui Newt era pe jos, spartă. Ochiul său verde lucea în continuare. Ripley se rezemă de un perete. Se sfârșise totul. Nu mai era nici o speranță pentru găsirea lui Newt. Ochii fetiței se deschiseră pe jumătate și ea descoperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
a interacționa, pentru că prin conversație îi schimbi pe alții și te schimbi pe tine însuți sub acțiunea celorlalți. Această abordare se opune concepției liniare, telegrafice, monologale asupra comunicării, perspectivă care acredita o secvențialitate emițător-receptor a schimburilor verbale. Prin contrast, relația emițător receptor este considerată că fiind una de determinare reciprocă, în care fazele de emitere și receptare sunt simultane și determinate reciproc. Concepția analizei conversaționale asupra comunicării dă prioritate studiului formelor dialogale ale producției discursive, în care însuși monologul este un
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]