2,866 matches
-
constatat: / „- Greierii sunt scunzi de stat ...!“ («Furt de creier - Lui ștefan Baciu, de la Universitatea din Honolulu-Hawaii, ce acuză pe dr. C. Michael-Titus, redactor-șef al revistei Convergențe Românești, din Londra, de „furt de creier“ deoarece i-a „reprodus fraudulent“ poezia Emigranți). în revista Asociației Scriitorilor Români din Canada, Destine Literare (Montréal - ISSN 1916 - 0623), anul V, nr 3 / 37, septembrie - decembrie, 2012 (paginile 95 și 96), Ion Pachia-Tatomirescu publică un ciclu de zece epigrame (cea dedicată epigramiștilor olteni fiind în două
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
se repetă. Războaiele care nu se mai termină ne vor aduce să trăim iar în peșteri? 39. Până nu călătoresc, nu mă simt bine. 40. Mașina mea este mică pe dinafară și mare pe dinăuntru. 41. Cea mai grea pentru emigranți este... singurătatea. Atârnă ca o tonă! 42. Războiul al Treilea Mondial se va produce pentru resursele naturale. 43. Arabii ăștia: noroc și ghinion pe capul lor că au petrol... îl râvnesc și alții. 44. Lucrul să-ți fie pasiune, și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
uriaș pe care l-ați jucat în existența mea." A putut cu adevărat să-i scrie însă lui Rilke numai după ce a primit de la sora sa, Josephine, fragmentele din scrisoarea lui Rilke, epurate de aluziile ,periculoase" cu privire la Rusia și la emigranți. BORIS LEONIDOVICI PASTERNAK - JOSEPHINEI LEONIDOVNA PASTERNAK [Moscova, 23.3.26] Dragă Jonicika! Ai mei mi-au comunicat despre scrisoarea lui Rilke și lucrul acesta m-a tulburat atât de mult, încât nu mai sunt azi în stare să lucrez. M-
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
se publică acum, el a semnalat un articol din "Nouvelle Revue de Hongrie", semnat de Ladislau Gáldi, altfel specialist în limba și literatura română, în care acesta continua să susțină vechea teză roesleriană și anume că românii au venit ca "emigranți" în Transilvania, stabilindu-se aici abia prin sec. 12-13, că nu sunt latini, că singurele elemente de civilizație pe care le-au asimilat sunt slavo-bulgare, primite, nici mai mult, nici mai puțin, decât... grație ungurilor. Și tot așa mai departe
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
Romanul" său nu pare să fie altceva decât un decupaj existențial, făcut din punctul de tensiune al unei noi și dramatice experiențe. Plecat în 1988, cu acte în regulă, dar după infinite tracasări, din România socialistă și debarcat în Ierusalim, emigrantul aproape cincuagenar intră, la propriu și la figurat, într-o altă vârstă a vieții sale mature, o etapă complet diferită de cele anterioare și care amână să își precizeze profilul, să se contureze mai exact, să se lase deslușită. Avem
La anul la Ierusalim by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10844_a_12169]
-
destul de riscante, dacă le privim prin ochii unui tovarăș de viață mai puțin îngăduitor. Dalia, ea, cu coama sa arămie și zâmbetul nerușinat-excitant, nu-și face griji: are un soț tolerant și un amant ministru, care veghează asupra binelui comun. Emigrantul sensibil are, în schimb, o familie pe care o iubește necondiționat, două ,fete" (soția și fiica adolescentă) pe care nu le poate răni. Prins, încă o dată, între două componente contrare ale existenței sale, Virgil Duda își cucerește trudnic libertățile individuale
La anul la Ierusalim by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10844_a_12169]
-
și un popor decât un raft întreg de ghiduri turistice, informate, dar convenționale. Scriitorul depășește, în mod firesc, astfel de standarde. Iar cititorul înțelege cu ușurință că Despărțirea de Ierusalim este mult mai mult decât un banal, convențional roman al emigrantului necăjit.
La anul la Ierusalim by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10844_a_12169]
-
înșiși. Cu victoriile lui asupra Occidentului, Ben Laden a devenit strategul fundamentaliștilor islamici din toată lumea. Ei decid ce e drept și ce nu. Tot ei explică pedepsele, inspirați de Jihadul proclamat de noul purtător de cuvînt al lui Mahomed. Copiii emigranților arabi care s-au dus în Vest pentru o viață mai acătării își rezolvă frustrările de tot felul prin întoarcerea la o religie a violenței propovăduite de acest psihopat cu înfățișare blîndă. Semnalul l-au dat tinerii arabi din Paris
Războiul secret al caricaturilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10894_a_12219]
-
plecau în vacanță pentru a-și adăposti mai ales câinii. Cineva scrisese pe clădire cu vopsea "HOTEL EUROPA". Comentariul lui Gică merită reținut: "Europa e a noastră a tuturor". E sentimentul dominant din roman: Europa devine un bun comun al emigranților din Est. În toate orașele mobilizate de intrigă, de la Budapesta și Viena la München și Moscova, există câte un Hotel Europa. Narațiunea se desfășoară într-o trilogie epică, din care, probabil, mai cunoscut unora este primul roman, mai insistent difuzat
Postmodernismul la lucru by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10175_a_11500]
-
care le solicităm de la cititorii româno-canadieni, precum și de la cei din România. De exemplu, cine a auzit de Michael Solomon, scriitor român care a trăit În Montreal, Nicu Naum, mare anticomunist și om de mare suflet care a ajutat mii de emigranți, Aurel Manolescu, umorist, scriitor și muzician, deportat În Siberia, precum și mulți, mulți alții... sau cine a auzit de alți români de valoare În viață, care au luptat Împotriva comunismului, au ajutat, s-au implicat pentru binele României și au rămas
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
cartea Străin în America din care un cititor atent ar putea trage ceva învățăminte. Americanii sunt oameni ca toti ceilalti occidentali, nu sunt foarte mult deosebiți, dar s-au format totuși anumite specificități, poate unice în lume. În fond sunt emigranți din toate țările lumii în căutare de libertate și de o viață mai bună. În numai aprox. 400 de ani s-a format un popor puternic, serios, solid că o stâncă, într-un teritoriu plin cu bogații naturale. Ce am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
în domeniul meu - aparatură electronică medicală, dar nu m-am mulțumit să lucrez la stăpân și mi-am deschis compania mea, unde practic exploatarea mea de către mine. Este greu, dar este cel mai bine așa. Iubesc această țară, unde orice emigrant poate ajunge să ducă o viață demnă, daca este serios și perseverent. Așa cum zicea Napoleon - Orice soldat poartă în rănită bastonul de general - zic și eu - orice emigrant, poartă în rănită posibilă lui bunăstare. Totul este să creadă în șansă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
greu, dar este cel mai bine așa. Iubesc această țară, unde orice emigrant poate ajunge să ducă o viață demnă, daca este serios și perseverent. Așa cum zicea Napoleon - Orice soldat poartă în rănită bastonul de general - zic și eu - orice emigrant, poartă în rănită posibilă lui bunăstare. Totul este să creadă în șansă lui, care nu este departe în Canada. 10. Am incercat un paralelism perfect între vârstă ACSR și interviu: 10 ani-10 întrebări. O cifră rotundă înseamnă bucurie, analize și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
decis să scot o revistă - pe care am denumit-o La théorie et la technique du théâtre -, în care voiam să public doar textele esențiale ce sunt Biblia, Coranul și Talmudul celor ce practică teatrul. Nu aveam bani, eram un emigrant ce dorea să facă teatru, asta se întâmpla prin ‘64, mult înainte de evenimentele din ‘68, și am sfîrșit prin a găsi un editor - există mereu un editor nebun în orice țară, și dacă ești destul de încăpățânat, îl vei întâlni - care
George Banu în dialog cu Eugenio Barba by Liana Lăpădatu () [Corola-journal/Journalistic/3845_a_5170]
-
constituit doar din mine și cinci persoane pe care școlile de teatru le respinseseră. Aveam 20 de ani, îmi terminasem studiile și prietenii mei nu puteau înțelege de ce voiam să fac acest teatru ciudat. Pe tot parcursul vieții mele de emigrant ce și-a pierdut limba am fost fascinat de aventura individului. M-a intrigat povestea unui Fiu de dulgher ce a strâns în jurul lui doisprezece analfabeți și care a sfîrșit prin a fi răstignit; acești doisprezece analfabeți continuă să-mi
George Banu în dialog cu Eugenio Barba by Liana Lăpădatu () [Corola-journal/Journalistic/3845_a_5170]
-
nu-l preocupă achitarea facturilor, până când se vede lefter. Pe punctul de a se sinucide, este salvat prin electroșocuri de depresia ce se instalase. Însuflețit de elanuri comuniste, dezamăgit de degringolada regimului sovietic, votează totuși cu Chirac. Urmează calea multor emigranți și își declară o ascendență nobiliară care-l leagă, nici mai mult nici mai puțin, de ultimul țar. În chip misterios, se reface financiar și își schimbă stilul de viață: poartă costume de marcă, frecventează un club, joacă bridge, organizează
Înlocuitorul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4079_a_5404]
-
semiîntuneric - năpădit dintr-o dată de o realitate pe care afișele tipărite de Departamentul Cultelor („Omul este o culme a creației lui Allah, iar sinuciderea, o blasfemie”) nu reușeau s-o ascundă. Inserțiile din istoria Turciei, dar și din viața de emigrant a lui Ka din Germania („nu mă vedeam cu nimeni, nu vorbeam cu nimeni și renunțasem la poezie”), priveliștile și „seara revoluției”, personajele stranii și poveștile care ne cuprind „în încăperile reci, înfricoșătoare”, problemele atât de neconvingător formulate de politologi
Noi traduceri din Orhan Pamuk by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4102_a_5427]
-
of the Dance este o producție complexă și completă, care ridică entertainment-ul la rang de artă. De-a lungul spectacolului, publicul este purtat într-o călătorie epica prin timp, din mitologia antică, cu frumoasele povești cu eroi celți, până la încercările emigranților irlandezi în lume, din ținutul stâncos Connemara, purtător al tradițiilor irlandeze, până la modernii zgârie-nori din New York și cu multe surprize pe parcurs. Show-ul impresionează profund audiență și lasă impresia că dânsul irlandez are nu doar un trecut glorios și
"Rhythm of the Dance" la Iasi, 17 februarie [Corola-blog/BlogPost/95263_a_96555]
-
bună. Critici religia că se bazează pe un “adevăr revelat”, dar și tu pleci de la o premisă discutabila, si anume că eroarea s-ar găsi în manualul de religie și nu în cel de cultură civică / legislație. Frumoase icoane. Ca emigrant dar și creștin ortodox nu șunt nici pro și nici contra. E o părere în acest articol pe care o respect. Totuși să nu uităm că religia creștină, si mai ales cea ortodoxă, nu este nici pe departe intoleranță. Lucrurile
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
se laudă, nu se bate cu pumnii în piept că are diplome, inclusiv doctoratul, în Franța, și că a trăit decenii întregi la Paris. Recunoaște că nu din bravură a preferat să trăiască departe, în umilință orgolioasă, muncind ca tot emigrantul (chiar dacă între timp, de exemplu, stătea la taclale cu Cioran). O mărturisire într-un interview pare să-l caracterizeze: " Mă consider un poet cu o sută cincizeci, două sute de poeme serioase într-o existență. Nu am de gând să scriu
Istoria poeziei ca jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/10437_a_11762]
-
să-mi servesc detaliile personale pe net, dar mă roade să servesc povestea și, de ce nu, să mai omor un mit: Germania e țara câinilor cu rahat în coadă. Cel puțin aceasta e concluzia mea. S-ar putea să întâlniți emigranți fericiți, mulțumiți, plecați de zeci de ani, care când aud de România îți spun: „Să dea Dumnezeu să nu mai calc pe-acolo vreodată”. Eu nu sunt unul din ei. Am fost cândva emigrantul clasic: participantă la zilnicele mizerii mărunte
24 de ore mizerabile în țara perfecțiunii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18923_a_20248]
-
mea. S-ar putea să întâlniți emigranți fericiți, mulțumiți, plecați de zeci de ani, care când aud de România îți spun: „Să dea Dumnezeu să nu mai calc pe-acolo vreodată”. Eu nu sunt unul din ei. Am fost cândva emigrantul clasic: participantă la zilnicele mizerii mărunte dar picante, care la un moment au umplut paharul și m-au făcut să mă urc într-un avion și să plec în minunata Germanie. După un an am devenit emigrantul care plânge după
24 de ore mizerabile în țara perfecțiunii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18923_a_20248]
-
Am fost cândva emigrantul clasic: participantă la zilnicele mizerii mărunte dar picante, care la un moment au umplut paharul și m-au făcut să mă urc într-un avion și să plec în minunata Germanie. După un an am devenit emigrantul care plânge după mama patrie și care așteaptă cu nerăbdare ziua întoarcerii acasă. Când povestesc astea cu prietenii, sunt privită cu scepticism de parcă toți și-ar pune întrebări privind starea țiglelor de pe casa mea (sau, cum s-ar zice în
24 de ore mizerabile în țara perfecțiunii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18923_a_20248]
-
avem nevoie de fasciști”, falsă și periculoasă convingere care stăpânea Franța acelor ani, cum observa și Adriana Georgescu. Tot ea consemnează că prima revistă literară din exil a fost Luceafărul, subvenționată de generalul Rădescu prin românii bogați din America, vechi emigranți. Ea a fost încredințată lui Mircea Eliade și N. J. Herescu, secretar de redacție fiind Virgil Ierunca. Acesta precizează că a avut colaboratori pe cei mai de seamă scriitori ai exilului: Al. Busuioceanu, Mihai Vilara, Horia Stamatu, Vintilă Horia. O
Resemnarea cavalerilor by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13529_a_14854]
-
articolele publicate la Iași, sînt savuroase, chiar dac-ar fi numai faptul că, dintr-o potriveală sau poate nu, mai toate cele din România sînt pro (rămînerea acasă) și mai toate cele din America sînt contra (imaginii gri-negru a soartei emigrantului pe partea cealaltă a Atlanticului). Ai putea crede că, una peste alta, Internetul a rămas ultima redută a autenticității în comunicare. Înapoi în Europa Centrală Visul Europei Centrale nu este un fenomen de masă; el este un fenomen romantic și
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13655_a_14980]