5,930 matches
-
pământul presărat cu oasele străbunilor din vatra satului până sus pe culmea Babiței, unde ne închinăm în fața troiței ridicate înaintea intrării în Templul Sfântului Baia, un sfânt al tuturor posibilităților.” Templul „Baia Balkan” debutează ca un roman al cunoașterii primitive, empirice, al credințelor în mituri și minuni. Templul ocupă locul central, ce oferă culoarea locală. În jurul acestui templu cresc tradițiile, se nasc legendele, prind contur aventurile. Volumul se deschide cu un spectacol ceremonial ce are rolul de a ne face cunoștință
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
vedere, o orhidee-n floare primită cadou lângă chiuveta din porțelan cu model bătrânul devenea mai bătrân tânjind după vânătoarea cu zimbrii furtuni în sufletul iernii glasuri din păduri cu urși grizzly rătăciți glasuri din prerii oceane aparte și medici empirici numărând pahare și farfurii linguri și lingurițe în ordine, cum se cuvine așteptând Miezul Nopții cu daruri bătrânul se petrecea mai bătrân De departe oglinda cu vise chema pe Julia May În inimă cicatrice adâncă cireși pârguiți și doruri acute
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
de lucru! Obișnuite și totuși dramatică prin consecințele ei imprevizibile. În una din nopți am asistat la domiciliu o naștere gemelară (copii gemeni) cu complicații. Eram singură și fără materialele strict necesare în asemenea cazuri. Așa că am recurs la metode empirice. Ca străvechile moașe ale satului! Spre dimineață , un alt caz, un copil cu plagă mușcată. În cursul aceleeași zile am vaccinat 21 de copii cu Trinoccin.Sprea seară am asistat la o altă naștere.Din fericire, normală! - Când se întâmplau
LOCUL CARE NU EXISTĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347690_a_349019]
-
De cealaltă parte, în cazul eseurilor științifice, libertatea de mișcare în interiorul textelor se reduce drastic datorită supunerii la normă, la canon și la rigorile demonstrației, Mircea Băduț nepermițându-și denaturarea și divagațiile de la adevărul științific, în caz contrar contravenind datelor empirice considerate ca fiind viabile. Totuși, și în acest caz se poate vorbi de "donquijotisme" în măsura în care iubitorul de știință Mircea Băduț, de astă dată se lansează în și formulează propriile ipoteze și demonstrații vizavi de un adevăr logic și legic. Ca
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
patriotism față de România. Altă Marie, și anume Gheorghiu, folkista cu o tulburătoare voce a compus un cântec superb pe aceste versuri. Am ascultat înregistrarea făcută aproape „în stare pură”, fără aranjamente, fără ajustări, reglări de sunet, pe scurt, o înregistrare empirică (cu telefonul mobil), departe de standardele de calitate ale unui studiou. Și totuși, versul și muzica ne-au emoționat pe toți! Amfitrioana manifestării, doamna Mariana Cristescu nu uită să marcheze centenarul nașterii Măiastrei, cum o numea Nicolae Iorga pe Maria
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
încărcată de vehemența diatribei, având țintă predilectă intimitatea anatomică și chiar fiziologică. Nevoia perversă de măsurare a intensității și „temperaturii” zonelor e(te)rogene, considerate cândva tabuuri, le transformă pe acestea în teritorii de explorare „științifică”, de regulă cu mijloacele empirice ale nespecialistului. Pana diabolică a devenit laserul care penetrează, devastând, demitizând și bramburind labila noastră ordine biologică. Sunt alese drept „obiecte de studiu”, circumferința bazinului, bătaia directă la potență și fecunditate sau, luat drept ac magnetic al simțulului de orientare
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366681_a_368010]
-
aruncată la gunoi. Calvarul poetului a început la Botoșani unde i-a fost administrat prima dată tratamentul cu mercur. Când vine în țară și i se administrează injecțiile cu mercur, cade în reverie, îmbolnăvindu-se mai rău. Sau acele tratamente empirice cu apă și funii ude, ca pe timpul evului mediu. Și mai rău, cum îl bagi între niște nebuni clinici, unde este lovit de alt nebun, Petre Poenaru, cu o piatră zvârlită în cap. Vă închipuiți ce calvar? Cauzele morții nu
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
pentru recruți ori ținând cont de activitățile anterioare. Problema pe care mi-o pun este cine sau ce poate hotărâ, stabili, dacă o persoană este creativă. Dacă acest aspect nu se încadrează în liniile trasate de o gândire logică, sistematică, empirică atunci care sunt criteriile după care se ghidează? Un răspuns relativ ar fi acela că însuși criteriile sunt unele creative, enunțate de persoane cu un dovedit spirit creativ, însă, în acest caz, nu intervine iarăși factorul de „experiență”? Ori, dacă
PĂRĂSIT DE CREATIVITATE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350812_a_352141]
-
a simțurilor, trebuie ca existența ei să nu fie contrafăcută, ci ca intelectul însuți să se instituie garant al nonexistenței ce face parte din realitatea cu totul special: realitate care merită numele de pură, tocmai pentru că este independent de existența empirică. Prin conceptul de realitate pură întind un semn de egalitate spre „ imaginarul“ lui Sartre, un echivalent ce funcționează numai în sfera artei, a imaginii conștient create și concretizate prin mijloace materiale. În aceste condiții arta nu este o problemă de
CRITICA MIJLOC DE A ÎNŢELEGE OPERA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351587_a_352916]
-
în care poetul frazează discursul, cu grija de a pune permanent o surdină tonurilor mai dure, mai fruste, construind, printre altele, perifraze și analogii, ne conduc spre aceeași sursă. În centrul recentei plachete, se situează ființa, atât în postura ei empirică, în contact direct cu realitatea materială (“...cum să scrii poemul în miezul zilei/ când unii oameni mănâncă bucate gustoase,/ le înghit cu poftă, le curge unsoarea pe barbă pe piept,/.../...cum să scrii poemul când telefonul plânge/ în tăcerea lui
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
ins dual, “ființă geamănă”, a cărui existență este mereu bănuită, care revine de-a lungul întregului discurs și pe care eul liric o așteaptă să se ivească “din tăcere” . Dincolo, așadar, de unitatea fundametală a universului, scriitorul percepe dualitatea lumii empirice, existența ei între contrarii și puncte cardinale, între “timp și netimp”, între “a fi și a nu fi”. În ansamblul acestor polarități, poetul se închipuie a fi, el însuși, o îngemănare de dublúri, omul material ce tânjește după ființa “geamănă
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
Mormane de cuvinte stau la sfat/ și se-nalță, sub fereastra rece/ Așteptarea morții sfârșește curat./ Cu diluvii lumea schimbă omu-n pește”. Sunt adeptul frumosului relativ. Relativ la gust. Al gustului dirijat de intelect. Frumosului acceptat ori respins de cât trăirea empirică a unui poet își dorește călătoria în eufemismele epifanice ale imaginației, reveriei, reprezentării, întâmplării, legendei, hazardului, certitudinii, rațiunii transcedentale. Gheorghe Neagu poate fi interpretat în oglinda acestor relativități. Spontaneitatea ca și instinctul fiind manifestări ale subconștientului ... închipuit. Nu poți intui
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
universală și a cărei concluzie (explanandumul) e o consecință logică a premiselor. Forma cea mai importantă a explicației deductiv-nomologice se caracterizează prin faptul că explanansul său este format din una sau mai multe legi universale care au caracterul unor legi empirice, factuale, care leagă diferite aspecte observabile ale evenimentului de explicat. Aceste legi reprezintă premisa majoră în raționalmentul explicației. Explicațiile de acest fel trebuie să satisfacă, din perspectiva mai multor autori, patru condiții și anume: - explanandumul trebuie să fie consecință logică
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
majoră în raționalmentul explicației. Explicațiile de acest fel trebuie să satisfacă, din perspectiva mai multor autori, patru condiții și anume: - explanandumul trebuie să fie consecință logică a explanans-ului ; - explanansul să conțină legi universale pentru derivarea explanandum-ului; - explanansul să aibă conținut empiric; - propozițiile ce formează explanansul să fie adevărate. Cu alte cuvinte, explanans înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un alt tip de explicație este explicația teoretică (explicație deductiv nomologică). În cazul acestor explicații, se explică legile empirice prin subsumarea deductivă a acestora la legi teoretice. În științele socio-umane, un rol deosebit îl are și explicația deductiv statistică, ce constă în subsumarea explanandumului față de un explans ce conține cel puțin o lege de tip statistic. Hempel distinge două
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
Herbert Marcuse). Construirea unei lumi comune se realizează prin reducerea individualității concrete la esența gândirii pure. Aici fiind vorba de Eul rațional. În comunitate, după cum se cunoaște, individul urmează să intre, tocmai ca ființă rațională și nu în întreaga diversitate empirică a necesităților și aptitudinilor sale. Ansamblul desfășurării nu poate fi preluat în imperiul rațiunii: satisfacerea trebuințelor și aptitudinilor sale, fericirea sa apare ca un element orbitor, subiectiv, care nu poate fi pus în concordanță cu universalitatea principiului suprem al acțiunii
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
și astfel, o lege subiectiv necesară (ca lege naturală) este, obiectiv, un principiu practic cu mult prea contingent” (...) ("Critica rațiunii practice"). Ab initio trebuie să subliniem conceptul lui Hegel despre păcatul endemonismului față de rațiunea istorică prin faptul că, "reaua realitate empirică prescrie și pângărește supremul existenței umane". ("Credință și știință"). Acesta combătând endemonismul în numele progresului istoric, prin faptul că el "ar transfera în lumea și realitatea obișnuită"satisfacerea dorințelor. Fericirea umană ar trebui să fie altceva decât satisfacerea personală. Atât endemonismul
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
la „omul plenar, la persoana completă și integrală” care trebuie să fie pentru noi exemplul, remediul și antidotul adică Sfântul - care face mai mult pentru a schimba lumea, decât sute de programe generate de cercetările, altfel foarte laborioase dar totuși empirice ale fenomenelor sociale (pe care autorul le abordează însă, cu multă seriozitate); astfel încât, dincolo de toate revoluțiile sociale și reformele etice sau morale „Sfântul este în vremea aceasta, singurul cu adevărat revoluționar. Așa cum soarele dă întregii creații posibilitatea vieții, tot așa
PĂRINTELE IEROMONAH TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356428_a_357757]
-
care trebuie să fie pentru noi exemplul, remediul și antidotul adică Sfântul (sau monahul care, tot sfânt trebuie să ajungă) - care face mai mult pentru a schimba lumea, decât sute de programe generate de cercetările, altfel foarte laborioase dar totuși empirice ale fenomenelor sociale (pe care autorul le abordează însă, cu multă seriozitate); astfel încât, dincolo de toate revoluțiile sociale și reformele etice sau morale „Sfântul este în vremea aceasta, singurul cu adevărat revoluționar. Așa cum soarele dă întregii creații posibilitatea vieții, tot așa
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
metoda științifică se bazează pe observație, pe propunerea unei ipoteze, si a unui experiment care să valideze ipoteză, filosofia merge mai departe interpretând din alt unghi realizările științifice, pe de o parte, iar pe de altă stabilind limitele cunoașterii atât empirice cât mai ales metafizice. În timp ce omul de știință afirmă (pe bună dreptate) că Dumnezeu nu poate fi cunoscut (însă faptul că nu poate fi cunoscut nu însemnă în mod obligatoriu inexistentă lui Dumnezeu), filosoful (fără a avea pretenția de a
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
metoda științifică se bazează pe observație, pe propunerea unei ipoteze, si a unui experiment care să valideze ipoteză, filosofia merge mai departe interpretând din alt unghi realizările științifice, pe de o parte, iar pe de altă stabilind limitele cunoașterii atât empirice cât mai ales metafizice. În timp ce omul de știință afirmă (pe bună dreptate) că Dumnezeu nu poate fi cunoscut (însă faptul că nu poate fi cunoscut nu însemnă în mod obligatoriu inexistentă lui Dumnezeu), filosoful (fără a avea pretenția de a
CONSTANTIN POPA [Corola-blog/BlogPost/355053_a_356382]
-
Herbert Marcuse). Construirea unei lumi comune se realizează prin reducerea individualității concrete la esența gândirii pure. Aici fiind vorba de Eul rațional. În comunitate, după cum se cunoaște, individul urmează să intre, tocmai ca ființă rațională și nu în întreaga diversitate empirică a necesităților și aptitudinilor sale. Ansamblul desfășurării nu poate fi preluat în imperiul rațiunii: satisfacerea trebuințelor și aptitudinilor sale, fericirea sa apare ca un element orbitor, subiectiv, care nu poate fi pus în concordanță cu universalitatea principiului suprem al acțiunii
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
și astfel, o lege subiectiv necesară (ca lege naturală) este, obiectiv, un principiu practic cu mult prea contingent” (...) ("Critica rațiunii practice"). Ab initio trebuie să subliniem conceptul lui Hegel despre păcatul endemonismului față de rațiunea istorică prin faptul că, "reaua realitate empirică prescrie și pângărește supremul existenței umane". ("Credință și știință"). Acesta combătând endemonismul în numele progresului istoric, prin faptul că el "ar transfera în lumea și realitatea obișnuită" satisfacerea dorințelor. Fericirea umană ar trebui să fie altceva decât satisfacerea personală. Atât endemonismul
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
creatorului său. În primul rând trebuie să facem o distincție între o comunicare reală și una imaginară, iluzorie și fictivă. Comunicarea iluzorie devine reală prin chiar faptul că este singura posibilă în poem. La fel, în locul tradiționalei distincții între eul empiric și eul poetic propun o alta, între poet și personajul care figurează ca poet, acestuia îi recunosc posibilitatea unei comunicări reale, obiective: nu poetul, ci un personaj care figurează ca poet comunică obiectiv cu noi în poezie.Personajul de care
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356125_a_357454]
-
nu a fost omorât de așa zișii spioni, ci a murit de o boală care bântuia în acele timpuri. Diagnosticul lui nu a fost sifilisul ci o prăbușire psihică de tip maniaco-depresiv, tratat prost cu mercur și cu alte metode empirice. Importantă a fost și „ O componentă mitologică a amintirilor” care au făcut ca viața și personalitatea poetului să fie scoasă la iveală de prieteni sau de istoricii literari, exagerându-i anumite laturi. În capitolul „Cum nu este cunoscut Eminescu în
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]